Tendinţe pentru multinaţionalele româneşti

Printre studiile prezentate de Forbes mi-a atras atenţia cel legat de Economia viitoare a României. Situaţia Economică din ţară afectează modesta extindere a companiilor româneşti în afara graniţelor. Domeniile în care România este deja cunoscută – industria alimentară, uşoară, petrolieră sau IT - vor fi cele care se vor extinde iniţial regional, apoi şi la nivel european.

Un recent studiu al PricewaterhouseCoopers calculează că în următorii 15 ani vor putea apărea circa 190 de companii multinaţionale noi cu capital majoritar românesc – cam tot atâtea câte vor fi create în Ungaria sau Ucraina, dar mai puţine decât cele care urmează să fie generate în Polonia (290) sau Rusia (930).

Dan LUCA / Bruxelles

Presa Diasporei

Media poate juca diverse roluri pentru Diaspora românească: de informare asupra realităţilor din ţara gazdă (în sensul prezentării chestiunilor de interes practic), de ‘‘interfaţă’’ cu ţara-gazdă, dar şi platforma de socializare şi relaţionare între membrii comunităţii.

Sunt motive suficiente ca în proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, la pagina 231, paragraful care vorbeşte despre Direcţii de acţiune, să avem şi următoarele paragrafe referitoare la sprijinirea presei Diasporei:

Este necesar să existe mijloace de informare care să se adreseze cu predilecţie românilor din Diasporă şi care să reprezinte totodată vocea acestora. În acest fel, se va asigura un spaţiu de dezbatere publică al românilor din Diasporă. Reprezentanţii Diasporei vor deveni mai vizibili nu numai comunităţilor din care fac parte, dar şi românilor rezidenţi în regiuni geografice apropiate şi celor din statele vecine (Belgia-Olanda, Franţa-Belgia, Italia-Austria etc.), care pot întâmpina probleme asemănătoare, a căror rezolvare impune adeseori soluţii apropiate.

Un alt rol important este acela de promovare a imaginii şi a mesajelor Diasporei. Cu cât presa scrisă, posturile de televiziune şi comunităţile de pe internet ale Diasporei române sunt mai cunoscute în ţara gazdă, cu atât mai puternic poate fi răspunsul acestora în faţa campaniilor negative de imagine din unele state membre, campanii care vizează direct sau indirect cetăţenii români. Soluţia la acest fenomen trebuie să vină de la comunităţile de români din Diasporă – singurele care pot oferi un răspuns credibil, cu efect durabil împotriva acelor atitudini care încalcă principiile ce stau la baza Uniunii Europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Discrepanţe de infrastructură

României îi lipseşte o reţea de infrastructură care să o conecteze la fluxurile Pieţei Interne a Uniunii Europene, care i-ar facilita mult dezvoltarea.

Spre deosebire de Ungaria, Slovenia, Slovacia şi Polonia, unde realizezi, aşa cum povesteşte Vasile Puşcaş, “de la primele imagini pe care le întâlneşte călătorul că aderarea la Uniunea Europeană a mărit viteza schimbărilor în bine, că cetăţenii si firmele care operează în aceste ţări au alte condiţii de viaţă si de muncă, mult îmbunătăţite.”

Discrepanţa există, deşi România a avut acces la fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii în transporturi.

Dan LUCA / Bruxelles

Consiliul Consultativ al Diasporei

Diaspora românească trebuie să fie consultată în mod real pe dosarele sensibile ale României. Nu este prima dată când sublinez contribuţia pe care pot să o aibă românii din afara ţării când vorbim despre imaginea României şi tot ce ţine de diplomaţie publică.

Este foarte interesant în proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, la pagina 238, paragraful care menţionează: Guvernul României va sprijini comunităţile româneşti de peste hotare pentru păstrarea identităţii lor culturale şi religioase, inclusiv prin întărirea coeziunii şi unităţii. În relaţiile cu statele pe al căror teritoriu se află şi ai căror cetăţeni sunt, România va acţiona pentru asigurarea drepturilor fundamentale... Va fi operaţionalizată “Legea românilor din afara graniţelor”... De asemenea, în misiunile româneşti va fi desemnat un diplomat care să gestioneze exclusiv relaţia cu comunitatea românească.

Propun să adăugăm aici şi “Crearea Consiliului Consultativ (întâlniri trimestriale) între misiunile româneşti/serviciile consulare dintr-o ţară şi Diaspora din aceeaşi ţară pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români”.

Dan LUCA / Bruxelles

Sprijin pentru afacerile europene

Diaspora românească poate să ajute România, iar românii din Bruxelles-ul european doresc o implicare reală pentru a coopera cu sistemul românesc. O iniţiativă materializată pe acest palier este Helpdesk-ul pe afaceri europene, pe care l-am lansat recent împreună cu colegii de la PSD Belgia.

Este de apreciat deschiderea liderului PSD, Victor Ponta, pentru acţiuni care implică românii din capitala comunitară. Şi nu este prima iniţiativă pe acest culoar. Subiectul românilor prezenţi în instituţiile europene a fost abordat direct încă de la întâlnirea din iunie 2010.

Dan LUCA / Bruxelles

Job la Facebook

În vremuri în care toată lumea vânează un loc de muncă bine plătit într-o companie de renume şi când dacă nu eşti prezent pe Facebook, aproape că nu exişti, cum să nu îţi doreşti un job în cadrul faimoasei reţele sociale?

Asta rezultă şi din Topul realizat de compania americană de consultanţă Glassdoor, în rândul a 50 de organizaţii, top în cadrul căruia gigantul Google a ocupat abia un modest loc 30.

Şi cum să nu vrei asta, când "Facebook este extraordinar. Munca aici se bazează pe cooperare, nu pe competiţie", după cum spun angajaţii. Cum a reuşit fondatorul reţelei, Mark Zuckerberg, această performanţă? A urmat principiul, pe care pretinde să îl urmeze şi puţinii salariaţi pe care îi are - “să schimbe lumea”.

Şi când ne gândim că unii lideri de companii sunt încă anchilozaţi într-un management tipic anilor ’80…

Dan LUCA / Bruxelles

Politica europeană a României

Uniunea Europeană este pilonul principal de dezvoltare pentru României şi e normal să alocăm resursele necesare dezvoltării acestei relaţii. Am scris mult despre necesitatea unei logici de stat membru, iar acum revin cu unele propuneri concrete.

Este foarte important ca în proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, la pagina 241, paragraful care vorbeşte despre Politica Europeană a PSD să avem şi următoarele paragrafe:

Este necesară accelerarea absorbţiei cât mai rapidă şi eficientă a funcţionarilor români în posturile din instituţiile europene. Prioritate este accesul specialiştilor români la “cota pe verticală a administraţiei comunitare”. Statul Român se poate implica în pregătirea instituţională a românilor pentru concursurile EPSO (Biroul de Selecţie a Personalului European).

Este nevoie de optimizarea relaţiilor între structurile publice şi private româneşti cu structura comunitară. Ne referim aici la coordonarea lobby-ului românesc, la consolidarea imaginii de ţară şi a prezenţei româneşti în spaţiul european. România trebuie să îşi calibreze strategia pe situaţia actuală, membru al UE, iar sectorul privat trebuie implicat în acest mecanism. Abordarea sectorială este necesară şi trebuie să încurajăm industria românească să se racordeze la dinamica legislativ-comunitară, chiar cu prezenţe fizice permanente în mediul de Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

e-România între teorie şi practică

Pentru programul e-România au fost alocate sume europene considerabile, care trebuiau să contribuie la digitalizarea informaţiei. Am asistat la discuţii cauzate de redirecţionarea fondurilor alocate iniţial dezvoltării broadband-ului spre alte paliere componente ale platformei e-România, considerate prioritare.

Termenul de finalizare stabilit pentru finele anului 2010 de punere la punct a sistemului de plăţi online a fost respectat, doar teoretic. Pentru că, practic, contribuabilii sunt întâmpinaţi cu mesajul “Sistemul Naţional de Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor cu cardul bancar este în faza de înrolare instituţii”. Pentru aceasta, motivul cel mai des invocat - dificultăţile întâmpinate în procesele de negociere între instituţiile implicate.

E mare păcat că nu reuşim să implementăm şi practic ceea ce promitem sus şi tare.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora şi turismul românesc

Începutul de an este bun pentru reiterarea şi aprofundarea unor idei pe care le-am lansat în ultima perioadă. Românii din Diasporă trebuie implicaţi în “gândirea” turismului românesc. Cazul Turciei şi implicarea Diasporei în promovarea ofertelor turistice e deja un exemplu de notorietate.

Propun, de exemplu, ca la proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, la pagina 101, să adăugăm “Diaspora românească va contribui de asemenea la realizarea acestui obiectiv prin relaţionarea cu agenţiile de turism din ţară şi din afara ţării. Încurajarea creării de agenţii de turism în afara României de către reprezentanţi ai Diasporei româneşti şi acordarea primei de incoming.”

Dan LUCA / Bruxelles

Diplomaţia începutului de an

Anul 2011 este anul în care Preşedenţia UE este asigurată în ambele semestre de ţări din Est, iar din acest punct de vedere vom avea sau nu confirmarea unei Europe Unite cu adevărat, la peste 20 de ani de la căderea comunismului în Europa.

Evenimentele de la sfârşitul anului trecut şi cele cu care a debutat noul an, evidenţiază din păcate şi mai mult diferenţele dintre cele două “părţi” ale Uniunii, marcate de trecuturi istorice specifice. Actuala poziţie a liderilor naţionali, care se dovedesc total inflexibili, nu este deloc favorabilă pentru construcţia europeană.

Dacă până acum criza financiară era şi un adevărat exerciţiu pentru comunicarea europeană, de această dată, în confruntările care s-au ivit, liderii europeni şi cei naţionali vor trebui să dea dovadă de mult tact şi diplomaţie pentru soluţionarea problemelor contemporane.

Dan LUCA / Bruxelles

Intraprenor şi antreprenor

Dacă termenul de “antreprenor” începe să fie cunoscut şi utilizat din ce în ce mai mult, cu înţelesul său explicat de dicţionar – “persoana care iniţiază şi organizează noi întreprinderi comerciale, cu un grad considerabil de risc”, noţiunea de “intraprenor” este una mult mai nouă.

Aşa cum explică Richard Branson, intraprenorul este angajatul “căruia i se oferă libertatea şi sprijinul financiar necesare pentru a crea noi produse, servicii şi sisteme, care nu trebuie să se supună rutinei sau protocolului obişnuit al companiei”.

Deci, dacă o afacere nu poate să apară fără ideea şi iniţiativa antreprenorului, aceasta nici nu se poate dezvolta fără “o mână de intraprenori”. Dar într-adevăr talentul acestora trebuie descoperit, recunoscut şi sprijinit de către antreprenori.

Dan LUCA / Bruxelles

De la sponsorizare la antreprenor

Câştigătorul premiului Nobel pentru Pace în 2006, Muhammad Yunus, lansează şi în România ideea care poate salva Lumea de sărăcie, bazată pe proverbul “Dăruieşte-i un peşte unui om sărac şi-l vei hrăni pentru o zi. Învaţă-l să pescuiască şi se va hrăni singur o viaţă-ntreagă”.

În practică aceasta presupune, pe lângă microcreditare, “înlocuirea sponsorizării cu antreprenoriatul”, adică sprijinirea business-urilor sociale, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă, cu obligativitatea ca profitul să fie reinvestit în afacere.

Exemplele concrete care au dat rezultate în Orient, demonstrează cu tărie că acelaşi principiu poate rezolva nevoile sociale ale Europei de Est, cu aplicabilitate şi în cazul celor din România.

Dan LUCA / Buruxelles

500 de mesaje pe blog – retrospectivă

Odată cu publicarea mesajului cu numărul 500, doresc să fac o trecere în revistă a evoluţiei blogului pe parcursul celor aproape trei ani şi jumătate de când îmi exprim părerea pe temele de interes european prin intermediul acestui canal de comunicare.

Primele 100 de mesaje mi-au confirmat că merită să ai un blog, impactul regăsindu-se în activitatea pe care mi-o desfăşor pe mai multe paliere: academic, nonguvernamental sau media.

Treptat am introdus şi comunicarea politică în mesaje, odată cu înfiinţarea PSD Bruxelles în 2008 şi lansării candidaturii pentru Parlamentul European în 2009.

Nu a fost nevoie de foarte mult timp să realizez că blogul devine pentru mine un nou stil de viaţă…

Aşa cum promisesem în mesajul 400, la fiecare sută de mesaje publicate pe blog doresc să prezint un top al celor mai citite articole din ultimele luni. Vă recomand acum:

Socialiştii au decis: primare pentru 2014!

Câţi români sunt în Belgia?

Percepţia despre giganţi

Job la Bruxelles

De la IDEE la MANAGER DE PROIECT

Decalogul frustrării românului din Diasporă

Blogul rămâne o activitate care îmi dă satisfacţie prin numărul cititorilor, mereu în creştere, şi al mesajelor pe care le primesc in special pe adresa info@casaeuropei.com.

Dan LUCA / Bruxelles

Adevărul - Birou permanent la Bruxelles

Recent trustul de presă „Adevărul Holding” a deschis un birou permanent la Bruxelles unde lucrează deja o echipă formată din patru jurnalişti care îşi propune să relateze în fiecare zi activitatea instituţiilor europene. Redacţia „Adevărul Europa” este condusă de jurnalistul Ovidiu Nahoi.

Vreau să le urez mult succes colegilor de la Adevărul pentru pasul pe care l-au făcut, devenind o sursă mai credibilă de informare în domeniul afacerilor europene.

Este foarte bine că “presa mare” din România începe să intre în profunzimea Bruxelles-ului european.

Mult succes Ovidiu! Mult succes echipei Adevărul Bruxelles!

Dan LUCA / Bruxelles

Google şi România

Pe lângă toate noile iniţiative ale companiei, Google este în primul rând cel mai puternic motor de căutare. Prin biroul de afaceri deschis la Bucureşti, Google îşi propune să prezinte companiilor beneficiile prezenţei online, a vânzărilor directe de publicitate şi evident să dezvolte o mai bună comunicare în relaţiile cu partenerii români.

Google doreşte să creeze o echipă de marketing, prin care, aşa cum explică country managerul Dan Bulucea, să reuşească “să facă România mai cunoscută”.

Dan LUCA / Bruxelles

Miturile României

Revista Forbes prezintă miturile economice ale României, conform promisiunilor făcute de Guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii ani. Care sunt cele mai cunoscute dintre acestea? Invazia turiştilor străini, descoperirea de noi zăcăminte naturale, dezvoltarea utilizării energiei eoliene, exporturi masive, adoptarea monedei euro sau România - Grânarul Europei.

Vreau să insist însă pe “Mitul Forţei de muncă ieftină şi calificată”, cel care ar atrage după sine un număr mare de investitori. La prima vedere este adevărat, dacă comparăm salariul unui român cel al unui vest-european, însă productivitatea în cazul României rămâne extreme de scazută şi impozitele mari, deci în concluzie, cheltuielile cu munca nu sunt chiar atât de reduse.

Dar la toate acestea se adaugă o serie de alte bariere ale birocraţiei româneşti sau cum le-am mai numit, alte “slăbiciuni” ale sistemului din România, care fac dintr-o ţară aparent deschisă investitorilor, una în care lucrurile se mişcă extreme de greu la acest capitol.

Dan LUCA / Bruxelles

40.000 de vizitatori ai blogului

În ultimele 6 luni am mai câştigat 10.000 de vizitatori ai blogului, numărul accesărilor dublându-se în ultimul an - o perioadă plină de evenimente, atât pe scena europeană cât şi în ceea ce priveşte România.

Mă bucur să primesc în continuare mesaje şi comentarii cu privire la ceea ce scriu. Deşi sunt la Bruxelles, această activitate mă face să mă simt mult mai aproape de România şi dezvoltările europene.

Pentru cei care doresc sã mã contacteze, reamintesc că pot să o facă la adresa info@casaeuropei.com.

Mulţumesc tuturor pentru interacţiune!

Dan LUCA / Bruxelles

Perspective pentru 2011

După bilanţul făcut pentru anul 2010, revin cu prognozele generale pentru anul 2011. Următoarele evenimente vor marca anul din punct de vedere…


… European

În 2011 Preşedenţia Consiliului Uniunii Europene va fi asigurată de două ţări din Europa Centrală (Ungaria şi apoi de Polonia). Se aşteaptă foarte mult în special de la Polonia, o ţară care doreşte să demonstreze că face parte din lumea selectă a puterilor europene. Preşedenţia UE este un bun prilej de a confirma acest fapt.

Aşa cum preconizează specialiştii, austeritatea va domina şi anul 2011 şi astfel UE riscă să devină scena unor masive proteste sociale.

2011 este un an decisiv pentru viitorul Uniunii şi a zonei euro, stabilitatea presupunând două măsuri majore – ţările membre UE care au o situaţie economică bună să le sprijine pe cele care se află în criză, iar a doua, ţările care primesc ajutor din partea UE şi a Fondului Monetar Internaţional trebuie să îşi convingă cetăţenii să accepte măsurile de austeritate.


…Românesc

Sunt voci optimiste care spun că România şi-ar putea reveni timid din situaţia critică în care se află, pe plan economic, prin atragerea de investiţii externe consistente, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pe care o aşteptăm de mai bine de 20 de ani şi racordarea turismului la secolul al XXI-lea.

Politic, România este instabilă şi la începutul noului an, majoritatea fragilă a guvernării este menţinută în special prin “artificii prezidenţiale”, nu printr-un program coerent de acţiuni caracteristice crizei actuale.

La nivel european, România încearcă să se poziţioneze pe anumite dosare strategice, dar din păcate încă ne zbatem pentru a depăşi fatidicul loc 26-27 pe care îl deţinem cu colegii bulgari. Iar dosarul Schengen confirmă acest sentiment.

Dan LUCA / Bruxelles