Dan LUCA – editorial în Făclia: “Sărbătorim românește!”

Editorialul de astăzi din Făclia îl dedic Sărbătorilor și gastronomiei românești.

 

-----

Sfârșitul anului ne aduce și bucuria Sărbătorilor de iarnă. Acolo unde ne aflăm, în România sau pe alte meridiane, sărbătorim românește. Nu întru în lumea trandiţiilor și transmiterea lor la alte generațîi, ci mă voi referi de data aceasta doar la gastronomie.

Mâncarea noastră este diversă, carnea de porc fiind pentru mulți la putere. Cum văd însă această ofertã cei care nu s-au născut în România? Adică, ce mâncăruri românești au potențial de globalizare? Ca și punct de plecare, i-am întrebat pe copiii mei, născuți în Belgia, dar care vizitează România frecvent, numai anul acesta venind de două ori. Deci putem zice că am scris acest editorial împreună, în familie.

 

Ca și aperitive, preferințele merg spre salata de boeuf, salata de vinete sau zacuscã. Cârtaboşul sau cârnații sunt un pic cam grei pentru stomacul Vestic.

 

La ciorbe nu vom începe cu cea de burtă, e prea complexă pentru a o înțelege dacă nu ai învățat Miorița la școală. Aveam însă ciorba de văcuță sau cea de perișoare. Chiar și supa de găină cu tăiței face carieră în afara României.

 

La felul doi avem micii, cu o garniturã de cartofi cu cașcaval şi ouã la cuptor. Dacã aducem si nişte castraveți murați combinația e perfectã. Sarmalele sunt în meniu, dar să fim sinceri varza fiartă prinde greu la adolescenți, chiar și la cei nãscuţi în România.

La desert, papanaşii sunt liderii incontestabili. Mai ales dacă îi servim cu smântână şi o dulceaţã de afine.

Cu singuranță în fiecare familie se poate realiza alt meniu, cu alte recomandări. Gusturile diferă, e drept. Pe acest segment chiar că nimeni nu poate deține adevărul absolut. Important este să ne simțim bine, acolo unde viața ne-a adus, în jurul mâncărurilor românești.

 

Fie ca Sărbătorile să ne aducă liniște și calm. O privire optimistă spre 2024 vã doresc!

 

La Mulți Ani! 

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – Contribuție la un articol publicat de către Ziarul Financiar: “Prin lentila autonomiei strategice europene”

Împreună cu eurodeputatul Victor Negrescu am publicat astăzi un mateial în Ziarul Financiar.

 

---

 

Datorită multiplelor crize și schimbări recente, autonomia strategică a UE a devenit un proiect politic cu implicații majore inclusiv asupra politicilor sectoriale. Nevoia tot mai mare pentru Europa de a-și spori autonomia și de a-și reduce dependența de alții în domenii strategice, pe fondul concurenței globale în creștere și schimbărilor realizate pe lanțurile de aprovizionare, au creat controverse și dezbateri la nivelul UE.

 

În acest context a apărut nevoia de a elabora o viziune coerentă, realistă și responsabilă privind modul de operare al Europei cu privire la acest subiect de interes strategic. Noua strategie a Uniunii Europene pro­mite să promoveze o autonomie strategică deschisă, care să echilibreze beneficiile interdependenței economice cu cerințele tot mai mari de gestionare a expunerii statelor membre la riscurile generate de crize sau de lanțurile de aprovizionare prea lungi sau prea îndepărtate. 

 

Ca să evite riscul interpretării greșite, UE a atașat principiului autonomiei strategice și pe cel al deschiderii, oferind garanția că noua geoeconomie globală nu poate fi închisă sau artificial protejată, respectiv că UE va rămâne deschisă comerțului și investițiilor și se va proteja de eventuale decizii care să izoleze Europa de piețele sale externe.

Strategia este răspunsul european la războaiele comerciale protecționiste din ultimii ani dintre SUA și China și la provocarea majoră externă care ține de faptul că 85% din creșterea globală din următorul deceniu va veni din afara Europei. În domeniul materiilor prime, s-a pornit de la premisa reducerii dependenței de China și reechilibrarea balanței cerere-ofertă.

 

În acordul privind adoptarea unui act european referitor la materiile prime critice se estimează că cererea va crește exponențial în următorii ani. Comisia Europeană dorește ca până în 2030 să-și crească gradul de independență, iar măsurile pregătite includ creșterea puternică a gradului de reciclare.

 

Abordarea este însă prudentă pentru a nu trasforma acest concept de autonomie strategică deschisă într-o unealtă ce ascunde măsuri protecționiste care ar fi foarte costisitoare pentru Europa. Europa trebuie să rămână o casă a comerțului dar trebuie să se asigure că regulile stabilite sunt respectate de toți actorii.

 

De asemenea perspectiva investitorilor reprezintă un punct de echilibru. Unii ar putea interpreta autonomia ca înclinație spre autosuficiență. Europa trebuie să fie deschisă investitorilor străini. Este nevoie de bani din afară pentru a ajunge în Uniunea Europeană, astfel încât să se poată investi în fondurile europene de investiții pentru a realiza toate tranzițiile de care Europa are nevoie: tranziția energetică și cea digitală.

 

Totuși, industria autohtonă, inovatorii și start-up-urile trebuie susținute simultan și, prin urmare, protejate într-un mediu competitiv global. În caz contrar, vor fugi în alte țări precum Statele Unite, unde li se va oferi acces facil la finanțare publică și piețe mari.

 

Este nevoie ca europenii să abordeze lacunele de capacitate militară din cadrul NATO și UE. Conceptul de autonomie strategică a UE nu este o provocare pentru SUA sau NATO, ci un efort de a consolida împreună capacitățile europene de apărare. E bine să privim anumite dezvoltări europene prin lentila autonomiei strategice deschise. Dacă proiectăm acest concept la extinderea UE există o oportunitate istorică pentru consolidarea rolului Uniunii Europene în afacerile internaționale și extinderea acesteia.

 

Dat fiind potențialul Europei, momentul geopolitic și social, pare a fi o oportunitate atât pentru Europa cât și pentru România de a-și contura propriul curs pe scena globală, asumându-și rolul de leader în anumite aspect legate de autonomia strategică europeană.

 

Astfel, în lunile următoare, lansăm provocarea unei dezbateri în spațiul românesc cu privire la participarea României la aceste procese de dezvoltare și speranțele pe care le au cetățenii pentru următorii ani. Suntem convinși că Uniunea Europeană va reuși să găsească soluțiile și resursele pentru a răspunde provocărilor viitoare. Noi ne dorim ca România să fie în prim planul acestor evoluții și să profite pentru a-și maximiza potențialul !

 

Dan LUCA / Bruxelles

Oamenii anului 2023. Respect!

De obicei, în luna decembrie, prezint pe acest blog activitățile interesante pe care le-am derulat în anul care se încheie. Așa am făcut, de exemplu, acum un an. 

 

M-am gândit ca anul acesta să privesc întreaga mea activitate din punct de vedere al celor cu care am cooperat pentru a dezvolta idei de impact. Voi aminti în acest mesaj doar nume de români, pe care i-am întâlnit, fie în Bruxelles sau în România. M-am mărginit în a puncta doar proiecte din activitatea mea profesională, nu și cele legate de vacanțe sau alte activități private.

 

Ordinea este total aleatoare, neintroducând în această listare nici o variabilă de calitate sau calendar.

 

Mi-a făcut mare plăcere ca timp de o lunã, la Bruxelles, să lucrez cu două persoane fantastice din media românească: Maria Smarandache și Oana Zamfir. M-am bucurat să materializăm cooperarea și prin două cercetări unice, leagate de Gaia-X și alianța bateriilor. Am repetat, cu mare plăcere, același mod de interacție cu Răzvan Muzgoci și Marco Badea. Tot o lunã am secondat-o pe jurnalista moldoveancă Nicoleta Pînzaru pentru a realiza o cercetare despre ˝aurul albastru al Moldovei˝.  

 

Dacă rămân pe palierul fraților moldoveni, mi-a făcut o mare plăcere să interacționez cu Alexandrina Robu-Cepoi, Vlada Toma și Marian Cepoi pentru a lansa cu succes conceptul de Club ˝Moldova – UE˝ de la Bruxelles. Potențialul de dezvoltare este enorm, mai ales că Republica Moldova deschide oficial negocierile de aderare la UE.

 

Am avut multe proiecte editoriale anul acesta, majoritatea implementate cu oameni fantastici care sunt implicați în europenizarea României. Prin intermediul editorialelor săptămânale inserate de Cosmin Puris de la Făclia de Cluj am realizat un exercițiu de comunicare către cetățenii. Iulian Anghel mi-a găzduit, cu o frecvențã lunară, opiniile în Ziarul Financiar. Vreau să îi mulțumesc și lui Florin Negrutiu de la Republica pentru publicarea materialelor mele.

 

Am contribuit şi la douã sinteze despre cei 20 de ani de la înfiintarea Clubului ˝România-UE˝ Bruxelles sau despre cei 15 ani de la înfiintarea PSD Bruxelles (preluatã de Occidentul Românesc). Din nou, o plãcere interacţia cu fantastica Codruţa Filip! Mulțumesc Kasandra Kalmann pentru gãzduirea în presa diasporei!

 

 

De asemenea, le mulțumesc pentru interviuri lui Ovidiu Nahoi de la RFI, Gabi Giurgiu de la TVR, Mihnea Stoica de la TVR Cluj şi Vasile Mãgrãdean de la Cluj24.

 

Împreună cu echipa de la Eurocomunicare am învățat multe despre comunicarea strategică guvernamantalã. Multe mulțumiri Alina Bârgãoanu, Florin Zeru, Elena Botezatu și Cătălina Nastasiu.

 

Proiectul Stars4Media a continuat cu succes şi în anul 2023, mulțumiri pentru sprijinul constant Cătălina Dumbrãveanu și Anamaria Corca.

 

Partea academică mi-a oferit multe satisfacții și în 2023. Am continuat să prezint inovația în media masteranzilor de la SNSPA și vreau să-i mulțumesc Flaviei Durach pentru suportul logistic. Prelegerile susţinute la ULB Bruxelles, KU Leuven, UC Louvain, UBB Cluj şi ASE Moldova îmi confirmã apetitul tinerior de a întelege politicile europene şi implicarea stakehoderilor în procesul decizional.

 

În toamnã am avut marea onoarea de a începe o cooperare directă cu Guvernul României în calitate de Consilier Onorific al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Radu Oprea. Proiectele se derulează într-un ritm fantastic, iar lansarea Consiliului Economic Consultativ mi-a dat oportunitatea să interacționez cu profesioniști români din politicile sectoriale precum Mirona Coropciuc, Alexandra Tãmaş, Claudia Gherman, Răzvan Lupulescu, Roxana Caliminte, Diana Filip sau Elena Podariu.

 

Nu în ultimul rând vreau să menționez nume mari ale României contemporane, cu care interacționez constant, ideile lor stimulându-mă în a găși metodele eficiente de activitate. Mult respect pentru activitatea eurodeputatului Victor Negrescu, fantastică cooperare în 2023, iar recentul articol publicat împreună mă umple de bucurie. Vasile Pușcaș rămâne pentru mine ghidajul european, depășind cu mult sferele academice. Mă simt onorat să semnez cu dânsul materiale precum cel legat de Agenda europeană 2024-2029. Îi mulțumesc și lui Mircea Geoană pentru cuvintele frumoase legate de activitatea mea și îl asigur că și în anul 2024 mă noi axa pe cauzele care contează cu adevărat. Am continuat cooperarea și cu doamna Luminița Odobescu. E fantastic să ai un Ministru al Afacerilor Externe care înțelege politicile europene. M-am întâlnit mult anul acesta și cu Nicu Popescu, ministrul moldovean. Prin el am înțeles și mai bine viitorul european al Republicii Moldova în contextul spațiului românesc.

 

Cu Alina Bârgãoanu interacționez de vreo 10 ani, iar calitatea proiectelor concepute crește de la an la an. Mă bucur că materialul nostru despre gândirea strategică europeană a României dã semnale societale. Cu Mihaela Lutaş mă cunosc de peste 20 de ani. Anul acesta a fost parcă cel mai dens, iar noțiunile despre economia europeană mă ghidează enorm. Analiza noastră de acum un an, referitoare la aderarea României la zona euro, este încă un punct de reper.

 

Un proiect care mi-a făcut o deosebită plăcere, la sfârșitul anului acesta, a fost axat pe prezentarea viziunii liderilor europeni despre prioritãţile viitoarei Comisii Europene. Excelent panel, onorat să moderez discuția. De asemenea, cu mare plăcere am participat ca panelist la Romanian Digital Day 2023 și ca moderator la Romanian Energy Day 2023.

 

Bruxelles-ul este fantastic, un loc al învățării permanete. Anul acest grupul de presă MediaHuis a preluat Euractiv, iar acum suntem în mijlocul unei transformări istorice pentru presa afacerilor europene. Interacționez cu oameni fanastici, care te fac să te simți important și util în fiecare zi.

 

Mulțumesc tuturor celor care au comunicat cu mine anul acesta. Mii de scuze celor care nu le-am menționat numele, greșeala e omenească…

 

O privire optimistă spre 2024 vã doresc! Să ne revedem sănătoși cât de curând!

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia de Cluj: “Repere 2024”

La sfârșit de an, câteva idei pentru anul politic 2024, în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

--

De fapt, pregătisem un titlu mai cuprinzător. Ceva de genul care sunt principalele evenimente ale anului european 2024 și cum se relaționează România la aceste subiecte.

Știm deja că anul 2024 este an electoral la nivelul UE, iar alegerile europene vor face deliciul media mai ales în trimestrul al 2-lea. Show-ul nu se încheie pe 9 iunie 2024, data alegerilor europene din România. În luna iunie e lupta de culise pentru numirea președintelui Comisiei Europene, un fel de Prim-ministru al Europei. Mai există și bătălia pentru nominalizarea președintelui Consiliului European, o funcție încă puțin înțeleasă de cetățeni. Ca estimare, pe lângă dreptul de a alege cei 33 de eurodeputați, e greu să cred că țara noastră emite pretenții la cele două poziții de vârf ale UE. 

E o varã fierbinte în anul 2024, cel puțin la figurat, fără vacanțe pentru cei din Bruxelles. Se propun noii comisari europeni și pe la începutul lunii septembrie vom avea echipa executivului european. Axul de forță e previzibil, ceva de genul Franța-Germania, prin proiecţiile umane ale momentului, adică Ursula von der Leyen și Thierry Breton. E încă devreme să avansăm numele viitorului comisar european provenit din România, iar portofoliul e mai mult o negociere pentru luna august.

Ceea ce este important pentru noi este Agenda 2024-2029, adică planul, era să zic cincinal, al Uniunii Europene. Câteva subiecte nu pot să lipsească din prioritățile următorului mandat. Vom discuta anul viitor mult despre războiul din Ucraina, chiar și despre o posibilă finalizare a conflictului înaintea de o previzibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.

Chiar dacă multe competențe economice sunt ancorate pe structurile naționale, UE are metode de a accelera anumite transformãri. E interesant dosarul autonomiei strategice a UE. Un dosar cu potențial fantastic pentru următoarea decadă chiar.

Vom discuta mult despre digitalizare, mediu și apărare, subiecte care - pentru publicul larg - nu mai fac diferența. Au intrat în limbajul general, dar prea puțin se înțelege de fapt ce înseamnã cu adevărat. Mulți spun, puțini înțeleg... vorba poetului.

Vom discuta însă mult și aprig despre resursele minerale ale țărilor europene, despre posibilitatea de a le aduce iar la suprafață. Aici dosarul ecologic e din nou pe masă, iar conexiunea cu inovația și fondurile publice e inevitabilă.

UE va aborda mult, defensiv însă, politica de migrație. E cel mai greu dosar european pentru începutul acestui secol. Va avea puterea UE de a veni cu o viziune credibilă și coerentă de genul celei din SUA?

An greu, dinamic, cu multe alegeri în România. C'est pas bon signe! Avem o bună posibilitate să intrăm pe dosarul autonomiei strategice și să ne remarcăm. Nu doar pentru UE, ci mai ales pentru dezvoltarea economică a țării. Poate să fie chiar ceva fundamental pentru a ieși din conul de umbră. E timpul să întoarcem masă, iar anul viitor e prielnic pentru noi.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Comunicarea americană”

Pare ceva distant, dar comunicarea americană are influențe majore chiar și asupra României. Câteva conexiuni în editorialul semnat astãzi în Făclia.

 

---

Observând de la distanță societatea americană, există un domeniu pe care îl privim cu admirație. Este vorba de comunicare, fie ea corporativă sau guvernamentală. Aici practic s-a inventat publicitate de produse și apoi s-a rãstogolit totul global, ajungând și în Europa.

Alegerea președintelui american este un exercițiu de comunicare enorm, care aduce celui ales privilegiul de notorietate globală. Îmi aduc aminte și acum cu multă plăcere de anul 2008, când alegerile primare americane l-au propulsat pe Barack Obama ca lider incontestabil american și mondial. Reamintesc cititorilor că procedura alegerilor primare implică o campanie internă, la nivelul membrilor din partidul respectiv, pentru a obține nominizarea ca și candidat la poziția de președinte. Nu este doar o campanie, dar este și un vot, la nivelul celor 50 de state americane. Printr-un sistem bine stabilit câștigătorul este cel cu cele mai multe puncte câștigate în campanie.

Desigur, o întrebare firească, este de ce nu avem acest mecanism și la nivelul Uniunii Europene, cu alegeri primare în 27 de state? E de notorietate că avem alegeri europene anul viitor, și vom avea apoi alți lideri europeni, dar cu 6 luni înainte nu avem nici un mecanism de comunicare externă, competiție deschisă și alegere la nivelul partidelor politice europene. Dar această discuție o las pentru o conversație viitoare.

Revenind la sistemul americam, remarc faptul că în pregătirea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, avem o situație unică și confuză. Nu este ceva de genul celei din România, care își alege președintele în aceeași luna, iar aici avem zeci de scenarii care converg toate spre dorința prezidenţiabililor să obțină nominalizarea internă de partid și de a intra apoi în turul al doilea cu George Simion. La americani avem inevitabil o nouă luptã între Biden și Trump. Spun asta fiindcă Democrații și-au dat seama încă din 2022 că doamna Kamala Harris nu are potențial de câștig în fața lui Trump. Astfel se merge pe cartea realegerii actualului președinte, un lucru normal dacă nu ar avea aproape 82 de ani în ziua votului. Pe de altă parte Republicanii nu pot să iasă din carapacea inpusã de Donald Trump. Forța sa și metodele sale îl propulsează ca și candidat, ucigând orice speranțã de alegeri primare normale.

Avem o Americã în care reeditarea finalei prezidenţiale polarizează țara fără a da cetățenilor spendoarea comunicativă a alegerilor primare. E păcat, dar asta e realitatea. Poate în 2028 vom reveni la normal...

 

Dan LUCA / Bruxelles 

Se contureazã Manifestul 2024-2029

Ultimele sãptãmâni au fost foarte dinamice la nivelul capitalei Europei. În recentele materiale publicate încerc să schițez unele idei vehiculate în Bruxelles.

 

În vara anului viitor se va termina mandatul actualilor aleși din instituțiile europene, iar alegerile pentru Parlamentul European din 2024 sunt deja un subiect pe agenda politică din capitalele statelor membre UE. Desigur, alegerea eurodeputaţiilor este importantă, dar atenția experților se îndreaptă mai ales asupra noii Comisii Europene. Printr-un eveniment derulat la sfarsitul lunii noiembrie s-a lansat si #Agenda24to29, spațiu care contine deja idei pentru viitoarea agendă a Executivului European.

 

Discutăm enorm despre sistemul de decizii și dacă este pregătită UE pentru o extindere la 30+ țări, dar doar la nivel politic. Funcționarul european joacă un rol enorm, dar puțini sunt aceea care discutã deschis despre evoluția sa. Există acum un potențial enorm de a lansa un program permanent cu scheme de mobilități ale funcționarilor de la structura europeană spre administrația națională. 

 

Avem acum o singură șansă, și nu se poate cu jumătate de măsură. Trebuie să continuăm integrarea europeană, împreună cu colegii noștri din alte ţãri! E nevoie rapidă, de o discuție strategică, dar fără populism sau stereotipuri, dacă ținem la România.  Avem nevoie de un nou mesaj, numiți-o Declarația de la Snagov 2, care să ne ghideze societal și care să dea un semnal Europei că suntem responsabili și europeni.

 

Sursele de venit sunt extrem de importante pentru sustenabilitatea mass-media în lumea de astăzi, iar fiecare palier de monetizare trebuie analizat în profunzime și eventual lansat printr-o strategie adaptată. Desigur, inteligenţa artificialã și mai ales generatoarele de conținut vor influența în viitor randamentul editorial, dar vor ajuta și la lansarea unor noi produse media de impact.

 

Am întâlnit mulți moldoveni la Bruxelles. Oameni extraordinari, care doresc din toată inima ca Republica Moldova să între în Uniunea Europeană. În ultimele 6 luni am lucrat cu un comitet de inițiativa pentru a lansa Clubul moldovenilor din afacerile europene.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

The evolution of our European public servants

We often discuss about the decision-making system and whether the EU is ready for an enlargement to 30+ countries, but this discussion only takes place at a political level. The European public servant plays an very important role in this process, but there are not many who openly discuss their evolution.

 

It is already well-known that we have a special segment of public servants who work within the various institutions and agencies of the EU, contributing to the functioning and development of the Union. They can be citizens of any EU Member State and are employed in various capacities within the EU institutions, playing a crucial role in policymaking, law implementation and administration. These public servants are usually recruited through competitive examinations and selection procedures, ensuring a high level of expertise and professionalism.

 

In the context of European institutions, especially when we look at high-ranking officials and bureaucrats, some individuals could be perceived as being in a "golden cage". Although they have prestigious positions, job security and attractive benefits, there could be constraints such as strict regulations, bureaucracy or limitations on personal freedom, which can sometimes lead to a feeling of being confined within the system.

 

At the level of the European Union, a mobility program exists between the national and the European structure. A national expert seconded to the European institutions results in having a professional who is temporarily appointed or seconded from the national administration to work within one of the institutions or agencies of the European Union. This arrangement allows Member States to contribute their expertise to EU activities and initiatives, while promoting collaboration and knowledge sharing between the EU and its member countries.

 

A much-debated concept, since the accession negotiations, has been linked to the administrative capacity of European countries to implement European policies. Of course, this can vary significantly from country to country. A Member State's ability to effectively implement EU policies depends on various factors, including the country's institutional framework, administrative efficiency, legal systems, financial resources and political will.

 

A more exciting topic is the connection between the European official and their country of origin. There is an enormous potential to ensure possible mobility from the European level to the national administration with substantial benefits at the individual level, but also for the entire European construction. In fact, these schemes operate ad hoc, especially at the level of the EU Presidency of some member countries. To give an example, in the first semester of 2019, Romania held the EU Presidency for the first time. Several dozen European officials were seconded in priority areas identified by the national administration in order to achieve a better fluidity of the decided agenda. Of course, European officials have the obligation to remain independent from their Member States, but all national administrations keep in touch with those who can from the European administration. Understanding as well as possible the priorities and possible difficulties, but also looking at possible solutions together is useful for both national as well as European public servants. The cooperation from those coming from the European institutions is essential in order to facilitate institutional communication, especially in case of emergencies or to clarify some differences in approach.

 

To conclude we can see that there is now a giant potential to launch a permanent program of mobility schemes for officials from the European structure to be seconded in national administrations. Obviously, we could expand their presence even to the ministries in the EU capitals. This will certainly lead to a better understanding of the integration processes, but it will also offer concrete possibilities for Europeans to directly help the countries they originated from.

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Funcţionarul european”

O legătură între funcționarul european si cel național în editorialul semnat astăzi în Făclia de Cluj.

 

--

 

Discutăm enorm despre sistemul de decizii și dacă e pregătită Uniunea Europeanã pentru o extindere la peste 30 țări, dar de cele mai multe ori abordam subiectul doar la nivel politic. Funcționarul european joacă un rol enorm, dar puțini sunt aceea care discutã deschis despre evoluția sa.

 

Este deja de notorietate faptul că avem un segment aparte de funcționari publici care lucrează în cadrul diferitelor instituții și agenții ale UE, contribuind la funcționarea și dezvoltarea uniunii. Acești funcționari publici pot fi cetățeni ai oricărui stat membru al UE și sunt angajați în diferite capacități în cadrul instituțiilor UE, jucând roluri cruciale în elaborarea politicilor, implementarea legii și administrare. Ei sunt recrutați de obicei prin examene competitive și proceduri de selecție, asigurând un nivel ridicat de expertiză și profesionalism.

 

În contextul instituțiilor europene, în special al oficialilor de rang înalt și al birocraților, unii indivizi ar putea fi percepuți ca fiind într-o „colivie de aur”. Deși au poziții de prestigiu, siguranță a locului de muncă și beneficii atractive, ar putea exista constrângeri, cum ar fi reglementări stricte, birocrație sau limitări ale libertății personale, care uneori pot duce la sentimentul de a fi limitat în sistem. 

 

Cunoaştem bine şi în România cã la nivelul Uniunii Europene existã un program de mobilități între structura națională și cea europeană. Un expert național detașat la instituțiile europene înseamnã un profesionist care este desemnat temporar sau împrumutat de la administrația națională pentru a lucra în cadrul uneia dintre instituțiile sau agențiile Uniunii Europene. Acest aranjament permite statelor membre să contribuie cu expertiza lor la activitățile și inițiativele UE, promovând totodată colaborarea și schimbul de cunoștințe între UE și țările sale membre.

 

Un concept mult dezbătut, încă din perioada negocierilor de aderare, a fost legat de capacitatea administrativă a țărilor europene de a implementa politicile europene. Desigur, aceasta poate varia semnificativ de la o țară la altă. Capacitatea unui stat membru de a implementa eficient politicile UE depinde de diverși factori, inclusiv de cadrul instituțional al țării, eficiența administrativă, sistemele juridice, resursele financiare și voința politică. 

 

Integrarea europeanã a introdus treptat o temã de suflet, normalã am zice, legătura dintre funcționarul european și țara sa de origine. Există acum un potențial fantastic pentru a asigura posibile mobilitãţi de la nivelul european spre administraţia națională cu beneficii substanțiale la nivel de individ, dar și pentru întreaga construcție europeană. De fapt aceste scheme funcționează ad hoc, mai ales la nivelul Președinției UE a unor țări membre. De exemplu, în primul semestru al anului 2019 a fost, în premieră, Președinția UE a României. Câteva zeci de funcționari europeni au fost detașați în domenii prioritare identificate de administraţia nationalã pentru a realiza o mai bună fluiditate a agendei decise. Desigur funcționarii europeni au obligația de independențã față de statele membre, dar toate administrațiile naționale păstrează legătura cu cei care își doresc aceasta din administrația europeană. Este util pentru ambele părți să înțelegã cât mai bine prioritățile și eventuale dificultăți, și să caute împreună soluții. Ajutorul din partea celor veniți de la instituțiile europene este esențial pentru facilitarea comunicării instituționale, în special în cazul urgențelor sau pentru clarificarea unor diferențe de abordare. Este deja de notorietate cã experiența de lucru cu experții români din instituții rămâne un reper esențial pentru reușita Președinției române a UE.

 

Este un moment favorabil de a lansa un program permanent cu scheme de mobilități ale funcționarilor de la structura europeană spre administrațiile naționale. Recomand chiar extinderea acestor prezenţe în ministerele de linie din capitalele UE. Implementând astfel de mecanisme, cu siguranță vom avea o mai bună înțelegere a proceselor integratoare, dar vom oferi și posibilități concrete europenilor să ajute direct țările din care au plecat.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – curs la UC Louvain

Mi-a făcut mare plăcere să revin astãzi dupã doar un an cu un curs academic prezentat celor 30 de masteranzi de la  UCL (Université Catholique de Louvain). Bruxelles-ul european și structurarea organizațiilor din jurul instituțiilor UE au fost subiecte apreciate de către studenți.

 

Mă bucur să continui cooperarea cu cele 4 universități belgiene (ULB, VUB, KU Leuven și UC Louvain). Majoritatea cu cei care interacționez aici lucrează sau doresc să activeze în lumea afacerilor europene din Bruxelles.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Monetizarea unui business media”

Despre cum expertiza în afacerile europene poate să fie benefică monetizării unui brand de media în articolul meu de astăzi din Ziarul Financiar.

 

---

 

Cursurile despre filosofii și practici antreprenoriale fac parte din curricula universităților de zeci de ani, prezentând în detaliu subiectul inovației creative și adaptării la o piață în constantã mișcare. Recent, școlile europene de jurnalism și comunicare au abordat structurat subiectul, colaborând cu profesori care provind din sectorul media și având o expertiză antreprenorială.

 

Activând de 23 de ani în cadrul companiei Euractiv de la Bruxelles, sunt în permanenţă fascinat de legătura dintre inovație și monitorizarea brandului de media. În 2003 lansasem pachetul de membru Euractor care continuă să fie și acum un produs de top, mai ales în rândul federațiilor europene. În 2008 reușeam să adaptăm clasicul supliment print media de 8 pagini, pe care îl vizualizam săptămânal la European Voice, într-un produs media digital de impact pe care l-am numit Euractiv Special Report. Pandemia ne-a forțat să inovăm și să indentificãm metode de monetizare. La nivelul anului 2019 Euractiv organiza aproximativ 100 de evenimente media în fiecare an, dar în martie 2020 piața a căzut brusc. Într-o săptămânã am venit cu produsul Conferințe Virtuale Media, iar în luna mai aveam deja primul client al acestui produs. Am reuşit să recalibrãm echipa de vânzări și până la sfârșitul anului 2020 organizasem 80 de evenimente de acest fel, fiecare cu sponsorul aferent. Conferințele Virtuale Media, dar accentuez ca produs media într-un model de afaceri bine definit, au fost pentru Euractiv comparate cu un vaccin. Inovația continuă, iar acum două luni am lansat un produs editorial nou care explică dezbaterile tehnice din capitalele UE referitoare de reforma sistemului farmaceutic prin intermediul corespondenților cu expertiză în politicile sectoriale.

 

Antreprenoriatul în media înseamnă de fapt crearea de noi produse, noi idei și noi afaceri pentru a capta o parte din beneficiile economice existente pe piețe evolutive. Transformarea digitală a mass-media a creat noi oportunități de carieră pentru persoanele interesate de comunicare, tehnologie și afaceri. Puține media își pot permite astăzi un singur model de monetizare, planurile de afaceri ale trusturilor de media sunt îndreptate acum în mai multe direcții creând modele hibride de business.

 

Referindu-ne la segmentul Media News, există 7 paliere clasice de acțiune pentru dezvoltarea surselor de venituri. Desigur nu toate segmentele de business se pretează oricărei media. E nevoie de un plan de afaceri în care evaluarea bandului, impactul conținutului, comunitatea de cititori sau resursele de investiție sunt de luat în considerare.

 

Câteva opinii despre cele 7 modele referitoare la monetizarea presei:

 

Prima categorie, cunoscută și consolidată, este cea a publicitãţii și sponsorizării. O întâlnim la majoritatea media, fie că sunt doar online sau în alte formate.

 

Abonamentele la fluxurile de știri au evolut constant, iar implementarea sistemului de paywall, reprezintă o puternică sursă de venit.

 

În special la nivelul presei specializate, există o modalitate de monetizare axatã pe un statut de membru al clubului media, care oferă servicii concrete în relaţionarea cu brandul respectiv.

 

E surprinzãtor, dar puțini însă înțeleg segmentul de evenimente media, care poate să fie foarte profitabil dacă se gândește un model de business adaptat brandului și pieței în care se acționează.

 

În era digitală, a erupt subiectul Marketplace și e normal ca presa să fie un jucător important în acest segment de informație. Cel mai clasic exemplu este cel al portalului care prezintă oportunitățile pentru locurile de muncă specializate, de multe ori lansate de presa reprezentativă. De exemplu la Euractiv avem jobs.euractiv.com pentru specialiştii în politicile UE.

 

Crowdfunding și donațiile continuă să fie un element interesant pentru presă, dar mare atenție la povestea prezentată și la durata acestor campanii de finanțare.

 

Am inclus în această clasificare și un exemplu mai exotic, cu siguranță marginal în finanțare. Crearea de suveniruri pentru un brand media poate fi o modalitate de a interacționa cu publicul și de a genera venituri suplimentare. Câteva exemple: tricouri, căni, șepci, brelocuri.

 

Sursele de venit sunt extrem de importante pentru sustenabilitatea mass-media în lumea de astăzi, iar fiecare palier de monetizare trebuie analizat în profunzime și eventual lansat printr-o strategie adaptată. Desigur, inteligenţa artificialã și mai ales generatoarele de conținut vor influența în viitor randamentul editorial, dar vor ajuta și la lansarea unor noi produse media de impact.

 

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 26 de ani ca expert în afaceri europene și inovație media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “O Românie mândră”

Despre cum se vede Ziua Națională a României de la Bruxelles în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

----

 

Acum, la ceas aniversar, e bine să ne amintim poza mare din care face parte ţara noastrã. Istoric vorbind, România a suferit schimbări semnificative trecând la o societate democratică și făcând pași în dezvoltarea economică. Poporul român a fost în fața provocărilor și este o sursă de mândrie națională.

 

Contextul european este însă dificil de anticipat, dar câteva afirmații pot să defineascã momentul. În principal decidenții europeni, și aici mă refer la cei bazați la Bruxelles, dar și în capitalele europene, sunt speriați de anul european 2024. Este o frică de consecințe dezastroase pentru proiectul european. Asta face ca întreaga mișcare a echişierului politic să fie birocraticã, fără viziune, asteptând parcã zile mai bune.

 

Frica de consecințe îi îndeamnă pe liderii momentului să evite să-și exprime opiniile, e greu sã absoarbã direct reacții negative din partea altora. Dar şi mai pregnantã este dorința de a evita conflictele sau dezacordurile care pot apărea din a avea opinii diferite cu ceilalți. E mai ușor să stai la cutie, conformându-te opiniilor populare sau predominante, mai degrabă decât a exprima idei independente și potențial nepopulare.

 

Mulți nu vor să  gândească esenţialul european. A avea viziune europeană este ceva nepopular în anul 2023. De fapt gândirea secolului al XXI-lea este dominatã de frica de a avea idei constructive și avansate. Iar dacă le avem să le mișcăm doar în cercuri închise, diplomatice, deci imposibil de descifrat de către cetățeni. Diplomația de sistem poate ajuta la evitarea unor conflicte sau tensiuni inutile, ceea ce este important în relațiile interpersonale sau internaționale, dar este opacă și seacă de cele mai multe ori, fără emoție, iar Uniunea Europeană are nevoie de curaj și comunicare. Dacă diplomația se transformă în evitarea sincerității sau ascunderea adevărului, aceasta poate conduce la neîncredere sau la construirea unor relații superficiale, poate duce la o criză gravă societală.

 

În acest joc este România aniversării 105. O țară cu o geografie favorabilă, alinţele politice perfecte și multe lucruri interesante de propus omenirii. Cât despre viitor, este în mâinile noastre. Avem curajul să îl gândim, să îl exprimăm ? Avem capacitatea de a ne ridica la nivelul timpurilor ?

 

LA MULŢI ANI, ROMȂNIA ! Acesta este astãzi subiectul cu majuscule. Îți doresc să ai capacitatea de a-ți gândi viitorul și a-l exprima sincer !

 

Dan LUCA / Bruxelles