Ce urmează după “Lisabona”?

De ani buni, la nivel european, Lisabona e cuvântul de ordine. Că e vorba de Agenda Lisabona, că e Tratatul de la Lisabona, până şi preşedintele Comisiei Europene vine din Lisabona.

Un eveniment interesant, organizat zilele trecute la Bruxelles de către Fundaţia EurActiv, a încercat să identifice ce urmează după. Ce vine după ce “încheiem Agenda Lisabona în 2010” şi - să zicem - ratificarea tratatului de către irlandezi. Să nu vorbim de domnul Barroso, care, nu la finalul mandatului se gândeşte, ci la obţinerea unui nou mandat.

Respectând regulile casei, nu voi cita din cei care şi-au exprimat opinia, fie ei de la Comisia Europeană, Consiliu sau sectorul privat al afacerilor europene. Să vedem însă câteva idei:

După criza economică, vom avea mai multă coordonare economică, cu o mai bună accentuare la nivel european.

Sperăm ca după ratificarea Tratatului de la Lisabona Uniunea Europeană să încheie cei 25 de ani de reformă instituţională şi de goană nebună în a ratifica tratate după tratate. Să încercăm să aprofundăm ceea ce avem acum convenit.

Criza economică se poate asimila mult cu pandemia. Europenii cer ajutor de la Uniunea Europeană în perioade de criză, doresc coordonare pentru a afla salvarea.

Probabil după criza financiară, întrebările legate de productivitatea UE şi eficienţa organizaţiilor vor reveni în forţă.

Opinia publică, dacă este bombardată cu noţiuni abstracte, nu se implică.

Avem nevoie de lideri europeni puternici pentru credibilitate în faţa cetăţenilor.

Să nu uităm, UE este formată din statele membre şi instituţiile sale, deci să terminăm cu aboradarea UE împotriva statelor membre.

Avem nevoie rapid de un nou cadru politic al UE. Un « fir roşu » călăuzitor, precum Agenda Lisabona.

Trebuie găsită balanţa între acţiunea imediată şi viziunea pe termen mediu şi lung.

“Lisabona” devine deja un subiect plictisitor şi devalorizat, proces lansat acum 9 ani. E prea multă birocraţie şi nimeni nu o mai ia în serios.

Este o fereastră de oportunitate până cam prin iunie 2010, datorată crizei financiare. Până atunci trebuie să avem un proiect clar pentru Uniune.

Singura dezbatere legată de alegerile europene este cine îl sprijină sau nu pe preşedintele Barroso pentru un nou mandat.

Problemele de comunciare UE se răsfrâng şi asupra Agendei Lisabona.

Cine sunt liderii pentru o nouă “Agendă Lisabona”? Cu cine facem o nouă strategie?

Dan LUCA / Bruxelles

Parlamentul European în campanie!

Comunicarea europeană se confruntă cu dilemele şi dificultăţile despre care am amintit în mesajele anterioare. Am insistat destul de mult până acum pe acest subiect, însă intrăm în curând în campania electorală pentru primele alegeri europene organizate simultan la nivelul celor 27 de membre UE şi consider că e bine sã discutãm pe marginea acestui eveniment prin intermediul blogului. Nu ca şi candidat, ci doar ca simplu cetăţean.

Campania de mobilizare la vot este un examen deosebit de greu, atât pentru cei direct implicaţi, cât şi pentru cei care realizează propriu-zis materialele campaniei.

După ce s-au căutat alegători în spaţiu, după lansarea campaniilor politice pe web, urmează campania pan-europeană de aducere la vot a celor 375 milioane de cetăţeni.

În ce va consta această campanie şi care va fi noutatea? Investiţiile sunt enorme, dacă ne gândim la instalaţiile 3D, de mărimi impresionante, prin care se doreşte explicarea influenţei majore asupra deciziilor europene ca urmare a implicării cetăţenilor, cabinele multimedia amplasate în Bucureşti şi Cluj, care îi invită pe alegători să îşi exprime părerea printr-un mesaj video, alături de panouri publicitare cu sloganul “Tu decizi!”.

Pentru ca să fie completă şi pentru ca mesajul campaniei să ajungă la toţi alegătorii, aceasta va beneficia şi de un spot radio şi TV, iar materialele online şi activităţile de PR nu au cum să lipsească din cea mai mare campanie din istoria Uniunii Europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Ştirea “se naşte” şi “moare” online

În prezentarea din cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei naţionale a presei, care a avut tema "Managing Media Crisis", şi prin mesajele de bolg, Garcia face o clasificare amănunţită a publicaţiilor româneşti, pe diferite criterii, dar şi a noile tendinţe ale audienţei.

Mario Garcia, expert în design de publicaţii print şi online, comentează că sunt făcute investiţii mici sau aproape deloc în operaţiunile online, deşi este îmbucurător că există ziare financiare online, care nu apar şi în varianta print. “Ca şi editorii americani acum 10 ani, unii dintre editorii români pe care i-am întâlnit consideră că nu este ştire până ce informaţia nu apare în print". Şi într-adevăr la cum se mişcă lucrurile, asta este o mare greşeală.

Ciclul actual al ştirilor, aşa cum l-a descris şi Garcia, începe cu apariţia ştirii ca o alertă, pe internet sau pe mobil, după care apare în print, ca update, pentru ca la sfârşit să se încheie tot online, comentată şi disecată pe forumuri şi blog-uri.

O variantă print ar fi recomandată pentru ediţiile de week-end, pentru cotidiene, fiind mult mai rentabilă cea online, dar asta nu înseamnă că printul va muri, ci este vorba de o reinventare, prin adaptarea la noile tehnologii, online-ul fiind utilizat concomitent, nu doar pentru informare, ci şi pentru socializare, divertisment sau comunicare.

Dan LUCA / Bruxelles

O nouă consultare a grupurilor de interese

Un nou studiu relizat de Euractiv evidenţiază noile tendinţe în lobby-ul european. Rezultatele studiului arată că mai mult de jumătate din bugetul afacerilor publice europene se îndreaptă spre Bruxelles, însă numai o pătrime din aceste resurse sunt alocate pentru activitatea de lobby.

Pentru federaţii o cerinţă esenţială este abilitatea acestora de a face lobby. 86% dintre reprezentanţii afacerilor europene, respectiv 85% dintre federaţiile consultate, văd lobby-ul ca fiind rolul lor primordial şi cea mai utilă metodă pentru a-şi putea desfăşura activitatea.

Prin activitatea de monitorizare, care reprezintă 85% şi atenţia mare acordată comunicării (82%), politicile UE sunt considerate de federaţii ca fiind cele mai importante, spre deosebire de membrele acestora, care, la aceleaşi capitole au procente de doar 61%, respectiv 55%.

Pe lăngă tendinţele din lobby-ul european, pe are le-am mai prezentat, studiul demonstrează că internetul este cheia în comunicare. Contactul permanent prin email reprezintă cea mai potrivită metodă de a răspunde unei mari provocări, şi anume armonizarea diferenţelor între interesele membrelor federaţiilor europene. Astfel de mail-uri se trimit zilnic, fiind mediul de comunicare cel mai apreciat (93% în cazul corporaţiilor şi pentru 87% dintre federaţii).

Contactul face-to-face, continuă sa aibă însemnătatea lui, şi nu este deloc neglijat (61% la corporaţii, respectiv 67% în cazul federaţiilor).

Federaţiile se aşteaptă ca în anii următori numărul membrilor să crească, pe de alta parte, jumătate din reprezentanţii corporaţiilor prognozează că nu se vor asocia la alte federaţii.

49% dintre companii fac parte din mai mult de 5 asociaţii, comparativ cu 2007, când rezultatele studiului realizat de Euractiv evidenţiau că doar 25% dintre companii erau membre în mai multe structuri europene. Şi procentul celor neafiliati a scăzut mult în ultimii doi ani, ajungând acum la doar 5%, faţă de 27%.

Dan LUCA / Bruxelles

Cum răspunde Comisia Europeană la lobby-ul european?

Comisia Europeană reprezintă un element central în instigarea şi structurarea interacţiunilor cu grupurile de interese şi pe această linie semnalez o publicaţie lansată recent. Citind cartea Irinei Tănăsescu, profesor la Universitatea Libera din Bruxelles (VUB), “Comisia Europeană şi grupurile de interese”, se va înţelege care este poziţia Comisiei Europene cu privire la grupurile de interese.

Am analizat şi am discutat mult despre activitatea şi scopurile acestor organizaţii, încă din primele mesaje, dar nu am prezentat prea multe despre reacţiile din sens invers.
Lucrarea Irinei se înscrie pe aceeaşi dimensiune, a românilor care devin experţi pe structura comunitară, precum “ghidul UE”, propus de Codruţa Filip.

Felicitări Irina!

Dan LUCA / Bruxelles

Candidez pentru Parlamentul European!

Nu doresc ca acest blog să fie unul politic. Pentru transparenţă însă, este bine să menţionez că în prezent candidez pentru un loc în Parlamentul European, pe lista social-democraţilor români.

Am precizat încă de anul trecut, cred în dinamica favorabilă a Bruxelles-ului în politica românească. România este a 7-a putere europeană din punct de vedere politic şi trebuie să îşi calibreze cât mai rapid administraţia şi acţiunile la statutul de membru UE.

E nevoie să privim cu realism dimensiunea europeană, să înţelegem că a comunica cu cetăţenii pe teme europene nu înseamnă declanşarea unei propagande infecte.

Diaspora românească are ceva de spus în politica românească, ea nu este o problemă, ci o soluţie pentru a înţelege România contemporană.

Cred că Europa are nevoie de o stângă puternică, în special acum la ceas de criză economică gravă. Ce încerc de câteva luni bune este şi un exerciţiu de comunicare politică. Structura nou-creată surprinde o Românie anchilozată în şabloane de tip tabloid, dar prinde de zeci de ani în ţările Uniunii Europene fondatoare. Şi e loc cu siguranţă pentru dezvoltări pe alte culoare doctrinare.

Acum vreo 10 ani am mai avut responsabilităţi europene, în cadrul Asociaţiei Studenţilor Europeni şi, de ce să mint, a fost o experinţă care mi-a marcat viaţa.

Vreau acum să intru în politica mare. Cine nu joacă, a pierdut deja.

E vreau să joc!

Dan LUCA / Bruxelles

Publicitate online sau TV?

Am prezentat recent tendinţele în comunicare pe perioada crizei. Vis-a-vis de această problemă, extrem de utile sunt observaţiile pe care le face Julian Boulding, în interviul pentru HotNews.ro. Boulding este preşedintele thenetworkone, companie ce cuprinde o reţea de peste 300 de agenţii independente, pentru campanii publicitare internationale şi preciza „România şi alte ţări au adoptat relativ lent Internetul şi au rămas în urma multor state occidentale în ceea ce priveşte răspândirea conexiunilor la Internet în bandă larga.”

Agenţiile de publicitate care mişcă inteligent îşi adaptează strategiile pentru a ţine pasul cu tehnologia, economia şi audienţa. Internetul are un efect major, iar în România, procentul de penetrare a broadband-ului este de doar 10%, în timp ce în alte ţări occidentale acesta ajunge până la 40%.

Aşa cum am mai arătat, Boulding recunoaşte că nu e uşor să îţi faci un website şi să produci „virale”. Dar ca să ai succes, la fel ca şi în celelalte media, ideea este să anticipezi schimbarea, pentru ca adaptarea la cerinţele momentului să fie mult mai uşoară. Tehnologia avansează într-un ritm alert, clienţii îşi doresc să aibă rezultate rapide, şi cei care nu reuşesc să ofere exact ceea ce caută utilizatorii, se vor pierde pe drum.

Pe timp de criză, TV-ul rămâne în continuare o media bună, însă pentru campaniile de genul „două produse la preţ de unul”.

Internetul permite o targetare mai exactă, fiind posibilă alegerea persoanelor pentru care să fie afişate reclamele, după mai multe criterii. Şi dacă e vorba de măsurarea audienţei, aceasta se realizează mult mai uşor şi mai repede în cazul utilizatorilor de internet.

Prognoza dată de Boulding este că vor merge bine agenţiile care vor oferi o gamă variată de servicii, atât de media tradiţionale, cât şi evenimente, PR, dar mai ales comunicare digitală sau pe mobil. Astfel, şi clienţii vor câştiga timp şi bani. Iar în ceea ce priveşte structura agenţiilor, cele independente, cu capacitate de a lucra la nivel internaţional, pentru că se mişcă mult mai repede decât cele cu 100.000 de angajaţi.

Dan LUCA/ Bruxelles

Un prieten vesnic

Nu pot sa ma dezmeticesc inca din socul mortii lui Iulian Tuca.

L-am cunoscut intamplator la Bruxelles, acum vreo 5 ani, la o conferinta in care adresa intrebari in calitate de ziarist al publicatiei Dilema Veche. De atunci ne-am vazut aproape in fiecare luna, luam impreuna masa de pranz la restaurantul grecesc de langa Comisie, discutam despre politica romaneasca, despre comunicarea europeana, despre cum putem noi, romanii din Bruxelles, sa facem ceva eventual pentru Romania.

Iulian a fost mai mult decat un ziarist, a fost un expert al mediului comunitar, a fost un prieten simpatic si plin de umor.

Iti multumim Iulian!

Dan Luca

România şi Bulgaria, prea repede în UE?

Revoltele manifestate la adresa României au fost mesaje acide pentru poporul român: prin campania din Elveţia, prin comentariile asupra sistemului juridic, catalogarea ca una dintre cele mai sărace ţări ale Europei sau mediatizarea evenimentelor din Italia de care sunt răspunzători cetăţeni români.

Poate nu este aşa de surprinzător să apară afirmaţii precum cele din presa germană, potrivit cărora România şi Bulgaria au intrat în UE, cu “decenii” înainte de vreme.

Un parlamentar olandez a prezentat Comisiei situaţia celor două ţări, şi a cerut chiar şi sancţionarea acestora.

Este o realizare uriaşă pentru România să fie membră UE, este important că facem parte din acest mecanism. Observaţiile făcute prezintă şi pierderea avantajului pe care îl aveam în faţa Sofiei. Bulgaria a fost sancţionată deja de anul trecut cu blocarea a milioane de euro din fondurile europene pentru nerespectarea criteriilor impuse de Comisie. Nici în cazul nostru nu se vor face excepţii.

Reformele care ne-au ajutat să aderăm în 2007 au bătut pasul pe loc de la acea dată. E păcat pentru toate progresele şi eforturile făcute. Hai să nu dezamăgim!

Dan LUCA / Bruxelles

Responsabilităţi europene pentru români

Acum câteva săptămâni semnalam lipsa românilor din structurile de conducere ale grupurilor de interese din Bruxelles. Să fie vorba de lipsa calificărilor în a conduce echipe multiculturale?

Există însă români care lucrează de ani buni în sectorul privat al afacerilor europene din capitala comunitară şi aceştia se poziţionează în general pe axul: office manager, responsabil pe comunicare (de la junior la manager, sau chiar în poziţie de director), şi progresiv pe public affairs.

Sunt câteva sute de români care îşi desfăşoară în prezent activitatea în federaţii industriale, ONG-uri, corporaţii sau firme de consultanţă.

În primăvara anului trecut prezentam tendinţa prezenţei româneşti la Bruxelles. Se pare că prognoza se adevereşte.

Dan LUCA / Bruxelles

Clubul românilor din Bruxelles - 6 ani

Acum 6 ani, împreună cu “o mână de români”, înfiinţam Clubul “România-UE” Bruxelles, o structură apolitică, de tip nonguvernamental.

Celor interesaţi să cunoască cum a apărut Clubul românilor din Bruxelles-ul european, le recomand mesajul publicat anul trecut, la aniversarea a 5 ani de la înfiinţare.

Dan LUCA / Bruxelles

Afacerile europene şi calificãrile

La sfârşitul lunii martie am participat la o nouă ediţie a European Business Summit (EBS). În mesajul meu de acum un an, subliniam abordarea realistă şi oportunistă a Belgiei privid “geografia” instituţiilor europene.

Anul acesta, cei 2000 de participanţi, veniţi din 75 de ţări, au discutat în special despre criza economică globală pe care o trăim, încercând să găsească idei pentru depăşirea acesteia.

Interesante ideile prezentate în deschidere de Herman Van Rompuy, prim-ministrul Belgiei: “UE este o istorie de succes. Dacă Belgia nu era în zona euro, era o catastrofă pentru ţara noastră. Trebuie să gândim însă Uniunea Europeană din punct de vedere al organizării unei societăţi multi-culturale.”

La rândul său Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene, sublinia: “UE este garantul competiţiei loiale în interiorul uniunii. Trebuie evitat protecţionismul naţional cu orice preţ.”

Mi-a atras atenţia un studiu, lansat de Patronatul belgian cu prilejul evenimentului, în care se analizau calificările europenilor. Se subliniază din nou că România are mult de investit în resursele umane, concluzia fiind că în cazul ţării noastre lipsesc liderii care să coordoneze echipe multiculturale, la nivel european, dar şi internaţional.

Alte idei de la Summit: să fim realişti cu o strategie LLL (Învăţarea continuuă pe întreaga durată a vieţii) pentru 500 de milioane de cetăţeni europeni – trebuie strategii mai clare pentru grupuri ţintă; UE are idei foarte ambiţioase pe termen lung, dar dificil de a realiza cele propuse pe termen scurt; trebuie schimbată abordare sistemului educaţional în UE – trebuie o abordare pe mai multe paliere, ancoratã în realitatea secolului al XXI-lea.

EBS-ul de anul viitor va avea loc în deschiderea Preşedenţiei belgiene a UE, care este în semestrul al doilea al anului 2010, din nou o conexiune Belgia–UE prin intermediul acestui eveniment.

Dan LUCA / Bruxelles