Critici pentru liderii UE

Tot mai multe nume cu sonoritate europeană adresează critici colegilor - actualii lideri, pentru situaţia de criză în care se află Uniunea Europeană. Dacă nu de mult, Jacques Delors acuza liderii UE că sunt pe cale să ucidă construcţia europeană, iată că primul ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker, cu câteva luni înainte de a-şi încheia mandatul, recurge la aceeaşi metodă, însă, după cum afirma Vasile Puşcaş într-un recent material al Adevărului, “ criticismul d-lui Juncker nu este deloc demolator, ci constructiv”.

“Ca şi în cazul d-lui Delors, înseamnă că situaţia Uniunii este foarte gravă, că se impune aplicarea deciziilor şi măsurilor care să relanseze rapid construcţia şi integrarea europeană. Nu doar pentru a răspunde unor probleme economico-sociale, politico-instituţionale ale momentului, ci şi pentru a repoziţiona Uniunea Europeană în complexitatea interdependenţelor globale, în primul rând în folosul cetăţenilor europeni”, mai adăuga fostul negociator al României.

Evident, analizând situaţia din România, aceste avertismente sunt îndreptate şi asupra liderilor naţionali români, care s-au orientat mai mult asupra absorbţiei fondurilor europene, către accesarea unor “avantaje individual-clientelare”, când acestea trebuiau să reprezinte de fapt investirea în proiecte de dezvoltare social-economică a ţării şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor, în vederea definitivării procesului integrării reale europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Educaţia pe agenda European Business Summit 2012

La recentul  European Business Summit,  Jürgen Thumann, preşedintele  BusinessEurope (Patronatul European), afirma că Europa trebuie “să educe în vederea angajării”, în contextul în care în prezent sunt peste 4 milioane de posturi vacante, iar candidaţii nu pot aplica neavând aptitudinile necesare.

Exemplele pozitive la acest capitol sunt ţările care au introdus modelul german, care îmbină pregătirea teoretică cu practica – Austria, Elveţia şi Danemarca. Propunerea lui Thumann este de a asigura susţinere financiară europeană pentru statele membre care încep reforma sistemului educaţional naţional în acest sens.

Deşi costisitor, sistemul dual de pregătire a absolvenţilor îşi demonstrează eficacitatea prin succesul industriei germane, cu tradiţie în pregătirea vocaţională a angajaţilor. Mă întreb, în România, unde schimbările din ultimii ani au buimăcit sistemul de învăţământ nu ar fi mult mai normal să se apeleze la o metodă de înnoire a acestuia prin susţinerea parteneriatelor între instituţiile de învăţământ şi sectorul privat?

Dan LUCA / Bruxelles 

How is Belgium 'playing' in the EU?

I'm living in Belgium for 15 years already and to be more precise – in Brussels, the capital of Europe. I'm amazed how this 'small' city managed to adapt and to 'open' itself to fit in the European structure. To host the main offices of the EU institutions and the 'army' of the EU lobby, Brussels needed to bring a lot of logistics and planning skills to the table. However, the Belgians viewed it as an incredible opportunity for them, and currently the EU is a prominent local 'industry'. It's not by chance that the Brussels region is the 3^rd developed region in the EU, behind the rich London metropolitan and Luxembourg. Yes, it is the same official ranking of the 268 EU regions, where the North-East Region of Romania is last.

The Belgium business community adapted to these European opportunities. The European Business Summit (EBS) is perhaps the most visible expression of how the business community takes advantage of the geographic proximity to the 'heart of Europe'. The department in charge with external relations for the Federation of Enterprises in Belgium (FEB), proposed to the EU Federation of Enterprises: BusinessEurope, to organise an event in Brussels, for the EU business community. The first edition took place in 2000 and was held every two years, after the model of an event called 'European Davos'. The event flourished and it became an annual event from 2006. Some data about the event over the years: it attracts 2.000 participants each year, 5 European Commissioners, tens of MEPs, hundreds of CEO's, numerous journalists – all with a budget of over 2 million Euros each year, putting together business and politics.

The EBS 2012 was built around the theme 'Skills for Growth'. It was a great success with the attendance of high level guests and keynote speeches from Herman van Rompuy, José Manuel Barroso, Mario Monti and Elio Di Rupo.

Since 2002 I have been part of this event and it is always a wonderful and interesting experience. When you are thinking that the Romanian associations are still fighting to show the business community in Romania that the EU is important, and that it is imperative to have policy papers about EU sectorial legislation from a Romanian perspective. It wouldn't be bad if Romania looks ahead - why not organise and host a 'Balkan Business Summit', an annual congress in Bucharest, in the future? Poland, for example, already hosts the 'CentralEuropean Economic Forum' in Krynica, so why not?

Dan LUCA / Brussels

PR 2.0 – adevãratul PR

Mi-a atras atenţia un recent material publicat de PR Romania, în care Daniel Amzar spunea -  “Odată cu web 2.0 specialiştii spun că PR-ul redevine PR, anume că avem capacitatea să comunicăm direct cu receptorul final, eliminând mediatorul, fie că este vorba de jurnalist sau blogger. Iar de aici până la a stabili obiective pentru noua noastră campanie de PR de a creşte vânzările cu x procente nu mai este decât un pas”.

Prin activităţile de comunicare online, se sar câteva etape din circuitul clasic de transmitere a mesajelor către publicul ţintă, şi astfel PR-ul reuşeşte, cum spune autorul să producă efecte pe termen scurt, nu doar mediu şi lung.

Am mai subliniat pe blog importanţa departamentului de PR, atât în relaţia cu exteriorul, dar totodată şi în dezvoltarea dialogului interdepartamentar, atât de necesar în orice organizaţie.

Dan LUCA / Bruxelles

Uniunea Europeană (ne)văzută de la New York şi Washington

Aşa cum am precizat recent, cele câteva zile petrecute în Statele Unite au fost foarte instructive. Iniţial vroiam să scriu mai mult despre cum e văzută Uniunea Europeană din SUA, dar să fiu sincer nu am avut ce să descriu. La Naţiunile Unite din New York UE nu apare aproape în nici un fel, singurele referiri fiind cele la statele membre, iar la Washington, din nou nu părem că suntem putere mondială, menţiunile făcându-se în special la adresa Marii Britanii.

Din nou subliniez, o experienţă fantastică vizita în Statele Unite, pe care o recomand celor interesaţi, fără nici o ezitare.

Dan LUCA / Bruxelles

Eurobarometru grãieşte despre România şi UE

Dacă este să analizăm rezultatele unui recent Eurobarometru, unul din cinci români consideră că este foarte bine sau bine informat pe teme europene, în timp ce trei din patru români cred că sunt slab sau foarte slab informaţi la acest capitol. Cu toate acestea, fenomenul are aceeaşi amploare şi în celelalte state membre.

Televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru cetăţenii europeni. Dacă în ceea ce priveşte informarea pe teme europene din surse online sau Radio nu prezintă diferenţe majore între statele UE, românii consideră presa scrisă o sursă mai puţin importantă – doar unul din opt declară că găsesc în ziare chestiuni legate de Uniune.

Studiul abordează şi tema Strategiei Europa2020, despre care românii cred că modernizarea pieţelor de muncă în vederea creşterii nivelului ocupării forţei de muncă ar fi cea mai importantă măsură. La acestea se adaugă în orginea importanţei, iniţiativa de "a îi ajuta pe cei săraci şi excluşi social şi a le permite să joace un rol activ în societate" şi “sprijinirea unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite mai puţine gaze cu efect de seră”.

Evident, românii şi-au manifestat şi cu această ocazie interesul în privinţa libertăţilor de circulaţie, dreptului de a locui, de a învăţa şi a munci în celelalte state membre UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Digitalizarea României încotro?

România a început digitalizarea datelor şi utilizarea semnăturii electronice prin platformae-România. În plus, proiectul “eRomânia 2” îşi propune să realizeze pentru fiecare din cele peste 3.300 de localităţi “informaţii referitoare la istoric, administraţia publică (date de contact, orar de funcţionare etc), mediul de afaceri, educaţie (şcoli, inspectorate), cultură, sănătate (spitale, casa de asigurări), geografie, turism (obiective turistice, cu imagini şi istoric), biserică, transport, mediu, agricultură, justiţie, sport, precum şi informaţii referitoare la serviciile publice electronice disponibile în localitatea selectată”, toate aceste informaţii putând fi constant actualizate şi completate.

“Un alt obiectiv important urmărit de MCSI prin acest proiect îl reprezintă asigurarea transparenţei proiectelor derulate de instituţiile publice, prin afişarea lor pe site, accesul în timp real la informaţii al tuturor celor implicaţi în managementul proiectelor sau al celor pur şi simplu interesaţi de modul în care sunt cheltuiţi banii publici în general sau în cadrul unui proiect anume”, după cum se precizează în materialul publicat de Finanţiştii.

Deşi aprobat şi aparent funcţional de la sfârşitul anului trecut, proiectul nu s-a concretizat încă în mediul informaţional. Dureros este faptul că România nu beneficiază de o bază de date completă la nivel naţional. Practic, în acest moment, România nu are nomenclatoarele naţionale de CNP, de CUI, nu are cadastru, nomenclatoarele naţionale de şcoli, spitale sau un index complet de străzi. Mi se pare inadmisibilă o astfel de lipsă în 2012, când avem la dispoziţie atâtea posibilităţi tehnologice şi informatice.

Dan LUCA / Bruxelles

CV cu facultate sau cu experienţa?

54% dintre români nu au încredere în învăţământul din România. Problema ar fi rezolvată după cum afirmă respondenţii recentelor sondaje dacă s-ar introduce metode de predare mai practice şi dinamice, spun 59%, precum şi profesori mai pregătiţi, mai bine educaţi, mai implicaţi, consideră 58% dintre cei 1944 de participanţii la studiul realizat de BestJobs în perioada februarie-martie a acestui an.

În altă ordine de idei, 24% dintre cei chestionaţi consideră că facultatea influenţează destul de mult găsirea unui loc de muncă, deşi 37% dintre aceştia cred că instituţia de învăţământ absolvită nu afectează succesul procesului de recrutare într-o măsură mai mare decât experienţa dobândită.

Aşa cum am mai afirmat, pregătireaacademică îşi are rolul ei, în fundamentarea cunoştinţelor teoretice, însă practica îşi pune cu adevărat pecetea pe CV-ul candidatului şi va fi decisivă în felul în care se va descurca acesta la locul de muncă.

Dan LUCA / Bruxelles