vineri, 25 mai 2018

Dan LUCA – articol în Faclia: “E timpul revoluţiei industriale!”

Astãzi, 25 mai 2018, am publicat un articol în Fãclia despre recentul încheiat European Business Summit 2018.

-------------

Timp de două zile lideri politici şi ai sectorului de afaceri s-au reunit la Bruxelles pentru a analiza situaţia economiei europene. «Uniunea Europeană e mult mai bine poziţionată decât acum 4 ani», preciza Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans în deschiderea European Business Summit 2018. “Este timpul revoluţiei industriale, e nevoie însă să redefinim solidaritatea la nivel european”, adaugă liderul european.

Markus Beyrer, Directorul General al Business Europe, preciza: «Avem creştere economică la nivelul UE, sectorul de afaceri este încrezător, aşteptăm investiţii masive”. Totuşi, acesta preciza că «situaţia este bună, dar ne aşteaptă o mulţime de provocări».

Oamenii de afaceri şi-au exprimat opinia despre climatul actual, în care avem multe locuri de muncă la nivel european, dar nu găsim persoane calificate pentru a le ocupa. Mobilitatea se va schimba fundamental în urmatoarea decadă… în 2030 maşinile electrice se vor impune în faţa celor pe diesel…

Este nevoie însă de investiţii la nivel european, iar «Uniunea Europeană trebuie să fie pregatită pentru a investi inteligent», preciza Timmermans. Trebuie să găsim valoarea adaugată europeană. Democraţia implică un dezavantaj din punctul de vedere al vitezei, dar avantaj din punct de vedere al calităţii.

S-a făcut referire şi la unitatea europeană, mai ales acum la ceasul încercărilor trans-atlantice. «Uniunea Europeană trebuie să fie unită în răspunsurile date Statelor Unite ale Americii», concluziona prim-vicepreşedintele.

European Business Summit reprezintă una dintre cele mai transparente întâlniri dintre reprezentanţii mediului de afaceri şi oficialii europeni. Prima ediţie a avut loc în 2000, iar din 2002 am participat la fiecare ediţie a evenimentului. Anul acesta tema principală a evenimentului a fost «Conducerea într-o lume în schimbare: Europa în prim-planul schimbării economice, sociale şi politice globale».

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 21 mai 2018

80 de ani pentru tatãl meu!


Recent am fost la Cluj pentru a-l sãrbatori pe tatãl meu. Clipe unice, amintiri puternice.

Mulţumesc prietenilor de la Fãclia de Cluj pentru interviul luat tatãlui meu cu aceastã ocazie...

--------------

De-a lungul timpului redacţia noastră a intervievat personalităţi locale, venite din sfera politică, academică sau culturală. Astăzi l-am avut invitat pe Ion LUCA, un cetăţean al Clujului, aşa cum sunt mulţi în urbea noastră.

Făclia de Cluj: Domnule Luca, în primul rând “La Mulţi Ani!”, exact astăzi, 18 mai, împliniţi 80 de ani. Sunteţi fericit?
Ion Luca: După o viaţă plină, e normal să ne bucurăm că suntem sănătoşi la 80 de ani. Am doi copii, unul la Ploieşti şi altul la Bruxelles… globalizarea a prins pregătită familia noastră. Fata s-a măritat cu “un sudist”, aşa cum zicem noi ardelenii, iar băiatul s-a căsătorit cu o olandeză şi trăiesc în Belgia. Am 5 nepoţi între 9 şi 13 ani cu care mă mândresc. Dacă merge totul bine la anul sărbătoresc şi 50 de ani de căsătorie… doar să ne ţină balamalele.

Făclia de Cluj: Când aţi ajuns la Cluj? În ce domeniu aţi lucrat?
Ion Luca: Sunt în Cluj de 52 de ani, din 1966, de loc fiind din Ocna Sibiului. Am lucrat peste 30 de ani, până la pensionare, în serviciul tehnic al Universităţii de Medicină şi Farmacie. De fapt Institutul de Medicină şi Farmacie, IMF, că aşa era numele pe vremuri. Extraordinari oameni… şi acum când trec pe acolo mă văd cu ei, mă recunosc, chiar dacă nimeni nu mai e la prima tinereţe…

Făclia de Cluj: Recent, aţi lansat o carte despre istoria Transilvaniei?
Ion Luca: Am intrat în posesia unui manuscris de nepreţuit pentru familia mea. Este o carte istorică scrisă în perioada 1978-1982 de către unchiul meu, economistul Simion Luca. Printr-o lucrare despre istoria Transilvaniei la începutul secolului al XX-lea, este povestită şi o istorioară petrecută în primăvara anului 1914, în Ocna Sibiului, în care bunicul meu, Lazăr Luca, a demarat o acţiune de mare impact, împreună cu alţi 5 camarazi. Despre modul în care cei 6 şi-au riscat viaţa pentru a salva pământul ţăranilor români din Ocna se poate citi acum în cartea “Revolta ţăranilor români din Ocna Sibiului împotriva comasării terenurilor agricole din primăvara anului 1914”. Ca urmare a acestei acţiuni, bunicul meu a fost declarat acum erou al oraşului. Mă bucur nespus că am avut puterea la vârsta mea să coordonez o întreagă echipă pentru a publica o carte de suflet pentru familia mea şi pentru comunitate.

Făclia de Cluj: Cum era Clujul acum 30-40 de ani?
Ion Luca: E normal să se schimbe mult, dar îmi aduc aminte cu mare plăcere de cafeaua pe care o beam la Croco, în Piaţa Păcii. Am înţeles că se redeschide locul şi asta e bine. Mergeam la Teatru Naţional şi piesele erau plăcute, mai ales dacă venea vreo trupă din Bucureşti. Eram nelipsit de la meciurile de handbal sau baschet de la Sala Sporturilor. Ce echipă avea U la baschet fete cu Magda Jerebie! Îmi plăcea să merg la stadionul Municipal la meciuri, mai ales că atunci se juca la ore rezonabile, sâmbăta după-masa sau duminică la matineu. Iar amintitile plăcute sunt legate şi de nunţile de la Belvedere sau Napoca… cred că am fost la vreo 50 si am năşit la vreo 5.

Făclia de Cluj: Dacă amintiţi de sport, cum vi se par noua sală şi stadioanele clujene?
Ion Luca: Mie îmi plăcea mai mult la sala mică, la Horia Demian, acolo eram ca o familie. În cea mare, recent construită, mă pierd, e zgomot mult, şi prefer să văd meciul la televizor. Iar despre fotbal, să mergi la ora 9 seara la stadion e o nebunie curată. Cam la ora asta joacă CFR-ul acum…

Făclia de Cluj: Arată bine Clujul?
Ion Luca: Mall-urile sunt ceva fantastic, iar sistemul de transport public e bine pus la punct. Centrul Clujului e ca un oraş occidental, iar acum în luna mai e o plăcere o plimbare de la Catedrală, pe bulevard, până la Matei Corvin.

Făclia de Cluj: Aţi călătorit mult?
Ion Luca: Să nu exagerăm… După Revoluţie am fost şi eu la Paris, Amsterdam, Barcelona, Roma şi Bruxelles… dar îmi aduc aminte cu mai mare plăcere de Poiana Braşov, unde mergeam la schi în ianuarie, de Băile Felix din aprilie sau de Mamaia din august. Avem locuri frumoase în Romania, iar Băile de la Ocna Sibiului nu le dau nici pentru Coasta de Azur…

Făclia de Cluj: Un mesaj de încheiere, ceva “pildă de viaţă” pentru generaţia tânără?
Ion Luca: Viaţa e aşa cum este, nu mai tot criticaţi. Adaptaţi-vă! Poţi să faci multe dacă eşti serios. Fă-te util, interacţionează permanent cu oamenii, ajută când poţi şi îţi vei găsi locul tău în societate.

marți, 15 mai 2018

5 zile în Croaţia… și un pic în Slovenia

Din când în când e bine sã mai “spargem” monotonia Bruxelles-ului cu o deplasare “pe teren”. Am hotãrât sã dau curs invitaţie Asociaţie Studenţilor Europeni (AEGEE) de a participa la Întalnirea Anualã a celor care au fãcut parte din Comitetul Director European.

O experinţã interesantã, mai ales cã am petrecut 5 zile minunate în Croaţia. Zagrebul e un oraș cochet și plãcut, iar zona este superbã. Plitvice Lakes National Park și Podgoria Jagunic sunt locuri recomandabile.

Punctul forte a fost Adunarea Generalã pe care am desfãșurat-o în Slovenia, la castelul Raka. Fostul meu coleg de acum 20 de ani de Comitet Director (și de camerã în Casa AEGEE din Bruxelles) a achiziţionat acest castel acum 3 ani, l-a renovat, l-a mobilat cu antichitãţi și l-a transformat în muzeu. Excelentã munca și credeţi-mã am apreciat ospitalitatea…

Nu pot sã inchei aceste scurte impresii fãrã a povesti putin despre Europa frontierelor… Profitând (sau fiind forţat) de greva Brussels Airlines, am fost nevoit sã mã întorc de la Zagreb la Bruxelles cu autocarul. 22 de ore și vreo 6 ţãri traversate. Deoarece Croaţia nu este spaţiul in Schengen, graniţa cu Slovenia este o frontierã tare. Toatã lumea out din autocar, controlul pașapoartelor… amintiri din anii ’90. Surpriza vine însã la frontiera austriaco-germanã… chiar dacã e ora 3 noaptea din nou controlul actelor de identitate…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles


miercuri, 2 mai 2018

Momentul european 2019

Uniunea Europeanã îşi are proiectele sale, majoritatea concepute în capitalele europene, dar – paradoxal - vizibile doar din interiorul fortãreţei Bruxelles. Ceea ce se va decide în urmãtorii doi ani va avea impact pentru încã 20. Nu sunt cuvinte mari. Vã amintiţi de “Momentul 1991”?  Atunci liderii europeni (din Vest, desigur) se întrebau în ce direcţie sã meargã Europa. S-a decis deschiderea spre Est, şi au urmat, treptat, aderãrile la uniune a fostelor ţãri comuniste… Merci Monsieur Mitterrand! Danke, Herr Kohl!

Se discutã acum, cu decizie finalã în 2019, despre:
Ø  Vrem un nucleu european dur (adicã 20-22 de ţãri) în jurul monedei comune?
Ø  Când vrem sã includem Balcanii de Vest în Uniunea Europeanã?
Ø  Vrem sã lãrgim Uniunea Europeanã şi spre Ucraina, Moldova sau Georgia?
Ø  Cum construim o Uniune Europeanã independentã ca şi capacitate militarã, mai ales cã avem frontierã comunã cu Rusia?
Ø  Cum putem avea o Europã competitivã economic faţã de Statele Unite, China sau Japonia?

Nu este important doar în a avea idei şi viziune despre Uniunea Europeanã… Trebuie sã ai şi acces la pârghiile de influenţã. Dacã binomul Merkel-Macron (în aceastã ordine) se consolideazã ca lider, avem însã anumite variabile care pot influenţa direcţia creionatã deja.

Aşa cum preconizam recent, conform tradiţiei, Franţa intrã într-o perioadã marcatã de greve puternice. Va avea resurse preşedintele Macron sã îşi ducã la bun sfârşit reforma începutã şi sã-şi salveze în intern imaginea? Este de asteptat şi pozitionarea partidului sãu pe plan european, mai ales cã într-un an avem alegeri pentru Parlamentul European. Mã hazardez cu o speculaţie… va intra în EPP, nu în ALDE.

Brexit-ul începe sã “oboseascã” ca subiect electoratul, care treptat îşi indreaptã privirea cãtre ceva mai pozitiv, de genul “viitorul UE”. Iar Marea Britanie pune mult mai mare accent deja catre Commonwealth. Recentele Commonwealth Games fiind parcã mai politizate ca altãdatã…

România are posibilitatea sã joace în cercul puteriilor europene. Preşedinţia româneascã a Consiliului UE de anul viitor, posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis sã îl urmeze la Presedinţia UE pe Donald Tusk, ţinta clarã a aderarii la euro în 2024, sunt doar câteva din atuurile urmãtorilor ani…

Dan LUCA / Bruxelles