La moartea unui artist… Ferdinando Riccardi

Acum câteva zile s-a stins Ferdinando Riccardi. Așa cum menţionau colegii mei de la EURACTIV, "un profesor în arta jurnalismului european". Printre primii, și din pãcate puţinii, care au înţeles sã prezinte construcţia de la Bruxelles ca o entitate vie, nu doar ca o sumã de interese naţionale.

L-am cunoscut personal pe Monsieur Riccardi încã din anii ’90. Proaspãt instalat în capitala Europei, ca omul de PR al Asociaţie Studenţilor Europeni, am intrat în contact cu Agence Europe. Aici am întâlnit un om deosebit. Deși era ziaristul numarul unu din Bruxelles-ul european, urmãrind construcţia europeanã încã din anii ’50, întotdeauna avea timp pentru a discuta subiectele legate de tineretul european. A deschis practic agenţia de presã mișcãrii studenţești, a pus numele AEGEE-Europe pe harta Bruxelles-ului. Pagini întregi ne erau dedicate fiindcã credea în abordarea noastrã, dorea ca lumea sã înţeleagã cã exitã încã o fibrã europeanã la nivelul studenţilor.

Cu siguranţã Agence Europe a pierdut un lider, dar memoria vie a italianului instalat la Bruxelles, a omului deschis, plin de umor și bunãtate, va exista pentru mult timp. Sper din toatã inima ca echipa Comisiei Europene sã facã un gest asteptat de presa europeanã în a numi sala de presã din Berlaymont sala "Ferdinando Riccardi".

Dan LUCA / Bruxelles

Adunarea vectorilor Juncker și Macron

Acum câteva zile s-au derulat alegerile din Germania. Încã din luna iunie a acestui an, pronosticam:

Ø  Angela Merkel va reuși fãrã mari probleme recâștigarea titlului de cancelar;

Ø  Vom asista la revenirea liberalilor în Parlamentul Germaniei;

Ø  Stânga va intra în opoziţie dupã alegerile din septembrie 2017.

Cunoscând acum scorul electoral, e interesant de urmãrit cum Angela Merkel va înșuruba cele douã partide (liberalii și verzii) în coaliţia de guvernare. Simbolul "Jamaica" apare, fãrã sã vrea, în politica internã a Germaniei… Ca o consolare pentru Stânga germanã, desigur amãnunt nerelevant, în Jamaica la putere sunt laburiștii (Jamaica Labour Party)…

Revenind însã la echișierul politic german, vom avea în premierã douã opoziţii, total diferite ca doctrinã și abordare. Social-democraţii lui Schulz nu au de ales și trebuie sã se obișnuiascã cu opoziţia. În plus, formaţiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reuşit să devină a treia forţă din Parlamentul Germaniei (Bundestag), întrunind 12,6% din voturi.

Pe lângã aceste douã opoziţii, la nivel intern, Angela Merkel are și douã abordãri la nivel european, cea a președintelui Comisiei Europene, axatã pe extinderea zonei euro și cea a președintelui Franţei, conectata la adâncirea eurozonei.

Permiteti-mi sã decriptez din nou. În politica europeanã întâlnim un fenomen, asemãnãtor procedeului matematic de "adunare a doi vectori". Concret, avem vectorul Juncker pe axa Ox și vectorul Macron pe coordonatele Oy. Rezultatul dorit este o adâncire și o extindere simultanã a zonei euro… Şi sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin vectorii de comunicare UE și Franţa…

Dan LUCA / Bruxelles

Strategia Clujului pentru anul 2030

Urmãresc, mã implic și scriu cu mare plãcere despre dezvoltarea Clujului, deși mã aflu de vreo 20 de ani la 1762 Km distanţã. Încerc ca cel puţin o datã pe an sã petrec câteva zile în orașul în care m-am nãscut, de multe ori fiind implicat în proiecte publicistice, academice sau chiar politice.

Clujul s-a dezvoltat frumos în ultimii ani și acest lucru mã bucurã. Centrul Clujului rivalizeazã turistic cu orașe europene de rãsunet. Extinderea spaţiului pietonal face parte din strategia de confort oferitã de oraș. În 1995, în deschiderea anului academic de la Universitatea “Babeș-Bolyai”, încurajam public autoritãţile de la acea vreme în "a închide centrul orașului complet pentru a atrage turiști".

Ce trebuie fãcut în urmãtorii ani ? Permiteţi-mi sã expun câteva idei:

-      Elaborarea unei strategii Cluj 2030 – urbanism, ecologie, trasport, etc.

-      Continuarea extinderii spaţiului pietonal din centrul orașului (Bulevardul Eroilor, Str. Napoca, etc). Doar astfel se pot revitaliza economic și turistic anumite zone centrale.

-      Conectarea centrului orașului cu principalele zone, în special Gheorgheni, Mãnãștur, Grigorescu, Mãrãști, garã, spaţii universitare, stadion, prin adevarate "autostrãzi pentru biciclete".

-      O mai bunã conectare a aeroportului, eventual printr-un tren suspendat. Nu cred cã metroul este fezabil ca preţ.

-      Întãrirea capacitãţii liniei de tranvai Mãnãștur – garã.

-      Extinderea conceptului de bandã exclusivã pentru transport public (autobus, taxi, etc).

-      Instituirea zonelor și limitarea accesului mașinilor de tonaj în centrul orașului.

-      Interzicerea treptatã a mașinilor diesel în centrul orașului.

Dan LUCA / Bruxelles

Aur. Aur albastru… la 10 ani de exploatare digitalã

De ce lucrez în Bruxelles-ul european? Orașelul albastru a devenit treptat polul politic cu cea mai largã comunitate multiculturalã. Nu e doar Parlamentul European sau faimoasa Comisie Europeanã, sunt prezente aici și cele mai puternice ambasade. Orice dezvoltare economicã a Uniunii Europene trece prin sita legislativã a Bruxelles-ului, iar mii de structuri asociative ale industriei sunt în capitala Europei. Nu este mișcare sindicalã sã nu fie cordoonatã de sediul de la Bruxelles. Fiecare regiune sau oraș care se respectã, are oamenii sãi la centru.

Exploratori… asta suntem la Bruxelles. În fiecare zi explorãm necunoscutul pentru a crea o viaţã mai bunã pentru cei aproximativ jumatate de miliard de cetãţeni ai Uniunii, dar și pentru alte câteva miliarde prin acţiuni indirecte (vezi politica de vecinãtate, de dezvoltare și cooperare sau chiar relaţiile internaţionale cuprinse acum în matricea Serviciului European de Acţiune Externă – care cu siguranţã se va transforma dupã Brexit într-un adevarat Minister de Externe european).

Cãutãm în fiecare zi aurul albastru, și credeţi-mã investiţia fãcutã e imensã… Acţionarii (cetãţenii europeni) ne pãsuiesc, dar vor rezultate. Nu este un cec în alb, iar la ceas de crizã rabdarea celor care au investit în UE e pusã la încercare.

Munca celor de la Bruxelles e greu de cuantificat, permutãrile dintre sãlile de conferinţe și "teritoriul european" sunt presãrate de fiecare datã de o întrebare fundamentalã: aceastã "analizã de laborator", de multe ori sectorialã și marginalã, ne va ajuta sã descoperim mai ușor filonul european?

Am descoperit Europa fãrã sã îmi dau seama… la început, un joc de tineri la Cluj, în cadrul unei asociaţii studenţești, apoi descoperirea culturii europene prin participãri la conferinţe și universitãţi de varã… Acum vreo 20 de ani eram la Bruxelles un învãţãcel, dar pofta vine mâncând. Am descoperit treptat și eu mici filoane albastre. Cât de utile au fost Uniunii, e greu de evaluat. Cã sunt studenţii Erasmus pe care i-am ajutat în a avea mai bune condiţii în deplasãrile lor prin campania AEGEE din anii ’90, cã sunt beneficiarii proiectului PHARE din anul 2000 din echipa cãruia am fãcut parte, cã sunt cei aproximativ 10.000 de persoane pe care i-am întalnit ca director al EURACTIV în Bruxelles, Londra, Paris, Berlin, Madrid, Roma, Varșovia în care am discutat proiectele europene, cã sunt cele 4 cãrţi publicate, cã sunt vreo câteva sute de studenţi din 12 universitãţi pe care am încercat sã-i cãlãuzesc în cariera lor, cã e încercarea de a deschide real partidele politice românesti în a intelege cu adevarat afacerile europene sau Diaspora prin candidatura mea din 2009 pentru un mandat de deputat european, cã e clubul românilor din Bruxelles-ul european fondat în 2003, cã e…

Astãzi însã vreau sã vã mândresc cu blogul meu, lansat acum exact 10 ani. A fost o încercare care a prins. Vreo 2.500 de articole, citite pânã acum de aproximativ 125.000 persoane…

Istoria merge mai departe, mai ales ca urmãtorii 10 ani sunt plini de neprevãzut. Voi încerca sã folosesc blogul precum un "aparat de foraj" pentru a continua explorarea europeanã…

Dan LUCA / Bruxelles