Criza financiară, care a apărut recent în Statele Unite, a atins şi ţările Uniunii Europene. Măsurile “planului Bush” nu au reuşit să recâştige încrederea investitorilor. Ajutorul de 700 de miliarde de dolari pe care SUA îl acordă băncilor sale şi ajutorul de aproape trei ori mai mare oferit de statele UE pentru salvarea sistemului financiar din zona euro (1.700 miliarde de euro), nu va face ca urmările crizei să dispară definitiv.
Desigur, specialiştii din domeniu sunt mult mai îndreptăţiţi să facă o analiză a măsurilor economice luate. Acest moment nu are numai implicaţii financiare, ci este şi un exerciţiu de comunicare, cel al gestionării situaţiilor de criză.
Aşa cum spunea James Grunig, profesor emerit al departamentului de comunicare al Universităţii Maryland: "A fost şi o criză de comunicare şi relaţii publice înainte ca evenimentele să apară. Acestea ar fi putut, poate, fi prevenite prin mai multe sfaturi cu privire la acţiunile de organizare ale companiilor. În acest moment, din ceea ce înţeleg, în România salvarea industriei financiare este înţeleasă de public şi acesta a început să înţeleagă cum îi afectează pe fiecare personal".
În cazul Uniunii Europene, răspunsul la criză a fost întârziat, dar a fost un exerciţiu pentru statele membre, care au fost constrânse să comunice între ele, să facă compromisuri, şi să înveţe să se exprime într-o singură voce. “Noua voce a Uniunii” este dovadă că putem avea acţiuni de anvergură pe plan comunitar.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 31 octombrie 2008
luni, 27 octombrie 2008
Un model realist pentru pregătirea viitorilor specialişti europeni…
În primele două săptămâni din luna octombrie am avut de susţinut 20 de ore de curs despre “Tehnicile de comunicare ale UE” pentru o grupă de studenţi veniţi din Germania. Este a doua toamnă când ţin astfel de cursuri şi vreau să subliniez abordarea foarte realistă a curriculei Facultăţii de Business Journalism, în care este inclusă şi o lună de cursuri intensive la Bruxelles.
Este pe aceeaşi direcţie cu ceea ce am prezentat după “excursia” mea la Gorizia, prin care sugeram că cel puţin cei care studiază academic mecanismul Uniunii Europene să îl înţeleagă cum trebuie, având şi oportunitatea de a avea informaţia de la “centru”, din aşa-zisa “fortăreaţă a Bruxelles-ului”.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 24 octombrie 2008
Alegerile pentru Parlamentul European pe Google…
În finalul unui mesaj anterior lansam întrebarea daca “vor fi alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009 o bună oportunitate pentru intrarea Web 3.0 în comunicarea europeană?”
Exact la această întrebare răspundea Bill Echikson la întâlnirea cu presa din 7 octombrie 2008 de la Bruxelles - modelul utilizat cu prilejul alegerilor prezidenţiale din SUA va putea fi aplicat şi în Europa, la alegerile din iunie de anul viitor.
Google News este mai mult decât o media online, utilizatorii motorului de căutare putând viziona exact partea care îi interesează din inserţiile video ale candidaţilor, folosind cuvinte cheie.
Conform studiilor, 46% dintre americani au participat la procesul politic prin e-mail sau prin SMS-uri. Ca răspuns pentru interesul manifestat, aceştia primeau indicaţii despre modul în care se desfăoară alegerile şi unde trebuie să se prezinte pentru a vota.
Nu s-a stabilit încă o dată exactă de lansare a “Google News” în Europa, dar acesta oferă deja link-uri către ştiri în 23 de limbi. Bill Echikson afirmă că în curând va fi posibilă stabilirea unui contact direct cu Parlamentul European.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 22 octombrie 2008
Fondurile europene schimbă structura economică a ţării
Recent am fost implicat în organizarea unui eveniment în incinta Parlamentului European de la Bruxelles. Subiectul a fost foarte incitant - adaptarea administraţiilor naţionale pentru maximizarea absorbţiei fondurilor europene. La începutul anului prezentam câteva opinii pe această temă. Parlamentarii europeni prezenţi acum câteva zile le dezbateri, spuneau:
“Bunăstarea proiectului european trebuie explicată cetăţenilor”
(MEP Miguel Angel MARTINEZ – vicepreşedintele Parlamentului European)
“E foarte important ca fiecare regiune de dezvoltare să aibă o strategie de dezvoltare clară pentru următorii 10 – 15 ani”
(MEP Constance KREHL – membră a Comisiei pentru dezvoltare regională)
“Nu există soluţii clare pentru cum trebuie să se adapteze administraţiile naţionale pentru a avea o absorbţie mai bună a fondurilor europene. Este foarte important să se decidă competenţele la nivel naţional şi regional”
(MEP Jean Marie BEAUPUY – liberal francez)
“Spaniolii, plecaţi la muncă în străinătate, au ajutat mult la dezvoltarea ţării”
“TGV-urile au schimbat structura economică a Spaniei”
“Am avut în Spania pentru 14 ani acelaşi Guvern: 4 ani pentru negocierea aderării la UE şi apoi 10 ani după aderare”
“Pentru o bună coordonare am înfiinţat în Spania, încă înainte de aderare, un super-minister responsabil cu proiecte concrete de dezvolatare a ţării. Spania venea la Bruxelles cu proiecte clare şi concrete, imediat după aderarea la UE”
(MEP Inés AYALA SENDER – socialist spaniol)
“Înainte de orice schimbare administrativă este nevoie de o diagnoză a filozofiei statului – cultura şi tradiţia politică a fiecărui stat este foarte importantă. Este important să se analizeze în acelaşi timp condiţiile externe, precum oportunităţiile financiare comunitare”
“Pentru o dezvolatare regională ştim că avem nevoie de regiuni puternice”
(MEP Jan OLBRYCHT – creştin-democrat polonez)
"Devine evident cât de necesare sunt, pentru o absorbţie eficientă a fondurilor europene, stabilitatea, sprijinul bipartizan şi pregătirea celor care gestionează aceste fonduri. Trebuie să lansăm o reformă serioasă în România şi să ne îndreptăm spre un model strategic care să reziste mai multe cicluri electorale şi nu spre unul destinat unei perioade infime de timp"
(MEP Victor Boştinaru - membru al Comisiei pentru dezvoltare regională)
Dan LUCA / Bruxelles
“Bunăstarea proiectului european trebuie explicată cetăţenilor”
(MEP Miguel Angel MARTINEZ – vicepreşedintele Parlamentului European)
“E foarte important ca fiecare regiune de dezvoltare să aibă o strategie de dezvoltare clară pentru următorii 10 – 15 ani”
(MEP Constance KREHL – membră a Comisiei pentru dezvoltare regională)
“Nu există soluţii clare pentru cum trebuie să se adapteze administraţiile naţionale pentru a avea o absorbţie mai bună a fondurilor europene. Este foarte important să se decidă competenţele la nivel naţional şi regional”
(MEP Jean Marie BEAUPUY – liberal francez)
“Spaniolii, plecaţi la muncă în străinătate, au ajutat mult la dezvoltarea ţării”
“TGV-urile au schimbat structura economică a Spaniei”
“Am avut în Spania pentru 14 ani acelaşi Guvern: 4 ani pentru negocierea aderării la UE şi apoi 10 ani după aderare”
“Pentru o bună coordonare am înfiinţat în Spania, încă înainte de aderare, un super-minister responsabil cu proiecte concrete de dezvolatare a ţării. Spania venea la Bruxelles cu proiecte clare şi concrete, imediat după aderarea la UE”
(MEP Inés AYALA SENDER – socialist spaniol)
“Înainte de orice schimbare administrativă este nevoie de o diagnoză a filozofiei statului – cultura şi tradiţia politică a fiecărui stat este foarte importantă. Este important să se analizeze în acelaşi timp condiţiile externe, precum oportunităţiile financiare comunitare”
“Pentru o dezvolatare regională ştim că avem nevoie de regiuni puternice”
(MEP Jan OLBRYCHT – creştin-democrat polonez)
"Devine evident cât de necesare sunt, pentru o absorbţie eficientă a fondurilor europene, stabilitatea, sprijinul bipartizan şi pregătirea celor care gestionează aceste fonduri. Trebuie să lansăm o reformă serioasă în România şi să ne îndreptăm spre un model strategic care să reziste mai multe cicluri electorale şi nu spre unul destinat unei perioade infime de timp"
(MEP Victor Boştinaru - membru al Comisiei pentru dezvoltare regională)
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 20 octombrie 2008
Funcţii naţionale în favoarea celor europene
Cu mai bine de un an înainte de încheierea mandatului de comisar european, Peter Mandelson a renunţat la functia din Comisia Europeană, în favoarea unui post de Secretar de Stat în Guvernul Marii Britanii.
Nu suntem la prima demisie “din motive naţionale”. Anna Diamantopoulou, comisarul pentru afaceri sociale, lăsa în primăvara lui 2004 structura europeană pentru un post de parlamentar în Parlamentul Greciei. Markos Kyprianou (Cipru) sau Franco Frattini (Italia) au ales şi ei să spună adio Bruxelles-ului pentru responsabilităţi în Executivele din Cipru şi, respectiv, Italia.
Să fim sinceri, dar parcă nu dau bine pentru construcţia europeană astfel de demisii. Acestea vin să confirme că structura comunitară este privită ca o “politică de mâna a doua”, în urma responsabilităţilor politice la nivel naţional. De ce să ne mai mirăm atunci de voturile negative ca cel al irlandezilor la referendumul asupra Tratatului de la Lisabona?
Dan LUCA/ Bruxelles
joi, 16 octombrie 2008
Mai mult decat solidaritate…
Acum un an participam pentru prima data la ceremonia de decernare a Silver Rose Awards. Mi-a placut foarte mult si am considerat ca este bine sa fiu alaturi de colegii de la SOLIDAR si anul acesta, cu prilejul sarbatoririi celor 60 de ani de existenta.
Daca anul trecut remarcam ca nu exista o “proiectie romaneasca” a Solidarului, acum am avut placuta surpriza sa constat ca avem un membru afiliat din Romania: ADO SAH ROM.
Felicitari si mult succes in ceea ce faceti!
Dan LUCA / Bruxelles
Daca anul trecut remarcam ca nu exista o “proiectie romaneasca” a Solidarului, acum am avut placuta surpriza sa constat ca avem un membru afiliat din Romania: ADO SAH ROM.
Felicitari si mult succes in ceea ce faceti!
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 13 octombrie 2008
Se votează “după ureche”?
În opinia multor experţi, lipsa de interes a electoratului cu privire la politicile europene este rezultatul unei comunicări directe din partea UE, fără adaptarea informaţiilor la capacitatea de percepere a simplului cetăţean.
Acest lucru a rezultat şi în urma unui studiu realizat de guvernul irlandez, din dorinţa de a afla motivul refuzului exprimat prin referendumul pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona. “The Economist” prezintă răspunsurile celor chestionaţi. Majoritatea celor care au votat “nu”, s-au ghidat după explicaţiile militanţilor împotriva tratatului, care susţineau că documentul va impune participarea obligatorie la o armată europeană, iar dintre cei care au spus “da” tratatului, numai 18 procente consideră că îi înţeleg prevederile.
Soluţia ideală pentru rezolvarea acestui inconvenient ar fi manifestarea unui interes mai mare în prezentarea politicilor europene, la fel cum se întâmplă cu cele naţionale, pe înţelesul alegătorilor. Aceştia trebuie să înţeleagă că o decizie luată la nivel european îi influenţează la fel de mult, cum îî influenţează o lege naţională cu privire la majorarea pensiilor sau a salariilor.
Ar fi minunat ca cetăţenii să înţeleagă ceea ce li se transmite şi să facă o “analiză personală” înainte de a-şi manifesta dreptul de vot. O imagine corectă asupra UE, generează un “vot corect” pentru UE. Dar această utopie e greu de realizat pe structurile naţionale sau chiar pe cele locale. Putem să forţăm apariţia sferei publice UE?
Suntem prinşi într-un triunghi format din stabilitatea adusă de construcţia comunitară, legitimitatea structurilor europene şi comunicarea către cetăţeni. Această “suveică”, multiplicată de 27 dimensiuni naţionale, duce la abordări complexe, greu de clarificat în actuala formulă.
Dan LUCA / Bruxelles
Acest lucru a rezultat şi în urma unui studiu realizat de guvernul irlandez, din dorinţa de a afla motivul refuzului exprimat prin referendumul pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona. “The Economist” prezintă răspunsurile celor chestionaţi. Majoritatea celor care au votat “nu”, s-au ghidat după explicaţiile militanţilor împotriva tratatului, care susţineau că documentul va impune participarea obligatorie la o armată europeană, iar dintre cei care au spus “da” tratatului, numai 18 procente consideră că îi înţeleg prevederile.
Soluţia ideală pentru rezolvarea acestui inconvenient ar fi manifestarea unui interes mai mare în prezentarea politicilor europene, la fel cum se întâmplă cu cele naţionale, pe înţelesul alegătorilor. Aceştia trebuie să înţeleagă că o decizie luată la nivel european îi influenţează la fel de mult, cum îî influenţează o lege naţională cu privire la majorarea pensiilor sau a salariilor.
Ar fi minunat ca cetăţenii să înţeleagă ceea ce li se transmite şi să facă o “analiză personală” înainte de a-şi manifesta dreptul de vot. O imagine corectă asupra UE, generează un “vot corect” pentru UE. Dar această utopie e greu de realizat pe structurile naţionale sau chiar pe cele locale. Putem să forţăm apariţia sferei publice UE?
Suntem prinşi într-un triunghi format din stabilitatea adusă de construcţia comunitară, legitimitatea structurilor europene şi comunicarea către cetăţeni. Această “suveică”, multiplicată de 27 dimensiuni naţionale, duce la abordări complexe, greu de clarificat în actuala formulă.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 9 octombrie 2008
Campanie electorală cu iz de Web 2.0
Aşa cum anticipam, tehnologia Web 2.0 este noua tendinţă în comunicarea politică. Deşi părerile sunt împărţite, se creionează o situaţie favorabilă pentru valorificarea acestui mediu: numărul utilizatorilor de internet este în continuă crestere, chiar dacă în mediu rural acoperirea este încă insuficientă. De asemenea, recent, noua lege CNA a hotărât că politicienii trebuie să îşi plătească apariţiile din cadrul emisiunilor de promovare electorală.
Exemple de succes sunt alegerile prezidenţiale din America, prin care alegătorii au fost atraşi apelându-se la publicaţii pe internet. Tot aşa, ţări precum Franţa, Olanda şi chiar Ungaria, au adoptat deja de câţiva ani această metodă de comunicare.
Comunicarea politică este foarte importantă, iar modelele de succes trebuie testate şi pe piaţa românească. Să avem deschiderea necesară pentru a selecta şi a accepta ceea ce este bun, chiar dacă nu a fost “inventat” de noi.
Dan LUCA / Bruxelles
Exemple de succes sunt alegerile prezidenţiale din America, prin care alegătorii au fost atraşi apelându-se la publicaţii pe internet. Tot aşa, ţări precum Franţa, Olanda şi chiar Ungaria, au adoptat deja de câţiva ani această metodă de comunicare.
Comunicarea politică este foarte importantă, iar modelele de succes trebuie testate şi pe piaţa românească. Să avem deschiderea necesară pentru a selecta şi a accepta ceea ce este bun, chiar dacă nu a fost “inventat” de noi.
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 7 octombrie 2008
Blogul - o metodă sigură de păstrare a pluralismului mediatic
Anul trecut prezentam în unul din mesaje, rezultatele studiului ce răspundea la întrebarea “cât de mult sunt folosite blogurile in afacerile europene?”. Rezultatele din luna noiembrie 2007 arătau că 58% dintre cei chestionaţi citesc blogurile. Cu siguranţă că până la această oră numărul acestora a crescut exponenţial, corelat cu apariţia noilor “bloggeri”.
Tehnologia Web 2.0 oferă posibilitatea tuturor să se exprime, atât persoanelor publice, personalităţilor politice, cât şi celor care vor să îşi păstreze anonimatul, dar au ceva de spus. Este un nou suport de exprimare a “opiniei publice” şi un mijloc ce contribuie la menţinerea pluralismului mediatic.
Despre acest lucru au discutat şi europarlamentarii în rezoluţia proaspăt adoptată. Ei propun mijloace de a preveni exercitarea unor influenţe asupra mesajelor mediatice, din partea proprietarilor, acţionarilor sau a guvernelor.
Un alt punct atins în dezbatere a fost poziţia serviciilor publice de radiodifuziune, care au pierdut mult teren în faţa marilor trusturi comerciale, deşi ar trebui să fie cele care oferă informatii de calitate, transparente şi echidistante. Dar aşa cum era de aşteptat serviciile publice sunt cele care privesc cu reticenţă “noutăţile” din domeniu şi le adoptă mult mai târziu.
Avem nevoie să se simtă mult mai mult implicarea publică şi apropierea de cetăţean. Adaptarea serviciilor publice la tehnologia Web 2.0 ar duce fără îndoială la crearea sentimentului că fiecare contează.
Dan LUCA / Bruxelles
Tehnologia Web 2.0 oferă posibilitatea tuturor să se exprime, atât persoanelor publice, personalităţilor politice, cât şi celor care vor să îşi păstreze anonimatul, dar au ceva de spus. Este un nou suport de exprimare a “opiniei publice” şi un mijloc ce contribuie la menţinerea pluralismului mediatic.
Despre acest lucru au discutat şi europarlamentarii în rezoluţia proaspăt adoptată. Ei propun mijloace de a preveni exercitarea unor influenţe asupra mesajelor mediatice, din partea proprietarilor, acţionarilor sau a guvernelor.
Un alt punct atins în dezbatere a fost poziţia serviciilor publice de radiodifuziune, care au pierdut mult teren în faţa marilor trusturi comerciale, deşi ar trebui să fie cele care oferă informatii de calitate, transparente şi echidistante. Dar aşa cum era de aşteptat serviciile publice sunt cele care privesc cu reticenţă “noutăţile” din domeniu şi le adoptă mult mai târziu.
Avem nevoie să se simtă mult mai mult implicarea publică şi apropierea de cetăţean. Adaptarea serviciilor publice la tehnologia Web 2.0 ar duce fără îndoială la crearea sentimentului că fiecare contează.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 2 octombrie 2008
Web 3.0 şi afacerile europene
Şi dacă am discutat atât despre tehnologia Web 2.0, nu pot să nu completez cu următorul pas din domeniu - Web 3.0.
Aşa cum apreciază şi Comisia Europeană, considerând situaţia actuală a statelor membre, Europa este pregătită ca până în 2015 să înregistreze o dezvoltare remarcabilă pe plan digital, reuşind să încheie “epoca” liniilor fixe şi să adopte inovaţiile uneia noi - a liniilor mobile.
Avantajele pe care le oferă noua tehnologie în comerţ online, servicii nomade bazate pe GPS, televiziune mobilă sau reţele de socializare, nu vor putea să atingă cotele maxime ale dezvoltării, dacă pe piaţă nu vor exista condiţiile optime: concurenţă, cetăţeni instruiţi pentru utilizarea serviciilor avansate, şi nu în ultimul rând, o infrastructură care să permită instalarea noilor echipamente. Deci rolul autorităţilor rămâne şi în acest caz unul esenţial în sprijinirea inovării şi cercetării în domeniu.
Să facem însă o scurtă recapitulare a Web-ului. Dacă ne referim la Web 1.0 vorbim de internetul iniţial, ca sursă de informare, o stradă “cu sens unic”. Web 2.0 este încă destul de nou, dar poate fi explicat ca fiind ceea ce considerăm “social media”, o stradă cu două sensuri.
Apare deja Web 3.0 – încă nu foarte bine definit. Ceva de genul: îţi exprimi nevoile, iar programul va ştii exact de ce ai nevoie şi care îţi sunt preferinţele. Să luăm câteva exemple pentru a vizualiza mai bine unde se doreşte să se ajungă. Să zicem că utilizând un motor de căutare Web 3.0, tastezi cuvantul “Paris”. Computerul ştie că eşti localizat în Paris, dar în mod normal lucrezi în Bruxelles, deci îţi va da informaţii doar despre oraş (vreme, atracţii turistice, hoteluri, restaurante, etc.). Cu motoarele de căutare actuale, vei gasi de asemenea toate informaţiile despre Paris Hilton, de exemplu.
Un alt exemplu, când îţi porneşti calculatorul (sau când pur şi simplu te înregistrezi) acesta îţi va spune că este momentul pentru vizita la stomatolog, dar de asemenea îţi va arăta stomatologii din vecinătate, cu experienţa lor profesională.
Conform experţilor, dezvoltarea va ajunge atât de departe încât să adopte instrumentele Web 3.0 (nu doar calculatoare şi telefoane mobile) în viaţa cotidiană. Un geam îţi va da informaţii despre vreme, un frigider îţi va furniza informaţii despre alimente.
Este probabil ca stucturile comunitare să se “muleze” şi pe această nouă tehnologie. Să fie alegerile pentru Parlamantul European din iunie 2009 o bună oportunitate pentru intrarea Web 3.0 în comunicarea europeană?
Dan LUCA / Bruxelles
Aşa cum apreciază şi Comisia Europeană, considerând situaţia actuală a statelor membre, Europa este pregătită ca până în 2015 să înregistreze o dezvoltare remarcabilă pe plan digital, reuşind să încheie “epoca” liniilor fixe şi să adopte inovaţiile uneia noi - a liniilor mobile.
Avantajele pe care le oferă noua tehnologie în comerţ online, servicii nomade bazate pe GPS, televiziune mobilă sau reţele de socializare, nu vor putea să atingă cotele maxime ale dezvoltării, dacă pe piaţă nu vor exista condiţiile optime: concurenţă, cetăţeni instruiţi pentru utilizarea serviciilor avansate, şi nu în ultimul rând, o infrastructură care să permită instalarea noilor echipamente. Deci rolul autorităţilor rămâne şi în acest caz unul esenţial în sprijinirea inovării şi cercetării în domeniu.
Să facem însă o scurtă recapitulare a Web-ului. Dacă ne referim la Web 1.0 vorbim de internetul iniţial, ca sursă de informare, o stradă “cu sens unic”. Web 2.0 este încă destul de nou, dar poate fi explicat ca fiind ceea ce considerăm “social media”, o stradă cu două sensuri.
Apare deja Web 3.0 – încă nu foarte bine definit. Ceva de genul: îţi exprimi nevoile, iar programul va ştii exact de ce ai nevoie şi care îţi sunt preferinţele. Să luăm câteva exemple pentru a vizualiza mai bine unde se doreşte să se ajungă. Să zicem că utilizând un motor de căutare Web 3.0, tastezi cuvantul “Paris”. Computerul ştie că eşti localizat în Paris, dar în mod normal lucrezi în Bruxelles, deci îţi va da informaţii doar despre oraş (vreme, atracţii turistice, hoteluri, restaurante, etc.). Cu motoarele de căutare actuale, vei gasi de asemenea toate informaţiile despre Paris Hilton, de exemplu.
Un alt exemplu, când îţi porneşti calculatorul (sau când pur şi simplu te înregistrezi) acesta îţi va spune că este momentul pentru vizita la stomatolog, dar de asemenea îţi va arăta stomatologii din vecinătate, cu experienţa lor profesională.
Conform experţilor, dezvoltarea va ajunge atât de departe încât să adopte instrumentele Web 3.0 (nu doar calculatoare şi telefoane mobile) în viaţa cotidiană. Un geam îţi va da informaţii despre vreme, un frigider îţi va furniza informaţii despre alimente.
Este probabil ca stucturile comunitare să se “muleze” şi pe această nouă tehnologie. Să fie alegerile pentru Parlamantul European din iunie 2009 o bună oportunitate pentru intrarea Web 3.0 în comunicarea europeană?
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
