Joschka Fischer: “Următoarea criză euro va veni sub forma unei crize politice”

Criza euro a fost depășită, se spune, calmul a revenit pe piețele financiare, ceea ce oferă speranţa că uniunea monetară va fi menținută. Dar economiile din Europa de Sud rămân deprimate, iar zona euro în ansamblu suferă de stagnare, presiune deflaționistă, și, în țările de criză, rata șomajului rămâne ridicată, apreciază Joschka Fischer, fost Ministru de Externe al Germaniei.

Tensiunile cauzate de măsurile de austeritate generează dezbateri privind viitorul UE,  pe de o parte, iar în unele ţări, răsturnări politice, cum este cazul Greciei. “Desigur, Grecia, în sine este prea mică pentru ca problemele sale să prezinte vreun pericol real pentru zona euro. Dar rezultatul alegerilor din Atena ar putea alimenta panică pe piețele financiare, provocând o criză care ar amenința să se extindă în Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, și, cu o oarecare întârziere, Franța, a doua ca mărime”, este de părere politicianul german.

Conflictul pe motivul austerităţii a devenit exploziv politic, subliniază Joschka Fischer, pentru că devine un conflict între Germania și Italia - și, mai rău, între Germania și Franța, tandem care a condus integrarea europeană timp de șase decenii. Lupta dintre apărătorii și adversarii de austeritate amenință astfel să sfâșie nu doar zona euro, ci UE în ansamblu, crede Fischer.

“Criza din zona euro și refuzul de a încerca orice abordare europeană reală pentru relansarea creșterii economice a contribuit - nu în mod exclusiv, ci în mod semnificativ - la renașterea naționalismului în cadrul UE. Punctul forte al acestei tendințe politice a devenit pe deplin evident mai 2014, când populiștii anti-europeni s-au manifestat în alegerile pentru Parlamentul European. Tendința a continuat neabătut naționalist de atunci. Pe de o parte, acest lucru pare bizar”.

De ce e bizar? Mi se pare un exemplu foarte bun, și o idee interesantă a lui Fischer- “Într-adevăr, xenofobia naționalistă este deosebit de absurdă, având în vedere realitățile demografice: o Europă care îmbătrânește are nevoie urgentă de mai mulți imigranți, nu mai puțini”.

“Următoarea criză euro va veni sub forma unei crize politice. Deci, de ce nu sunt autoritățile de la Berlin, Bruxelles, precum și celelalte capitale europene încă dispușe să schimbe politicile lor, care în mod evident au înrăutăţit situația? "Brexit"-ul este de asemenea o componentă importantă a imaginii de ansamblu a crizei iminente în UE. Indiferent dacă Marea Britanie în cele din urmă se va separa politic pe continent, anul care vine va marca un punct de cotitură pentru Europa” este de părere diplomatul german.

Dan LUCA / Bruxelles

Fermierii polonezi și cehi în conflict

În semn de răspuns pentru supra-controalele suplimentare în Cehia privind calitatea produselor alimentare de origine poloneză, fermierii polonezi au cerut boicotarea produselor importate din Cehia. Au fost vizate berea și tractoarele cehești.

Atât Republica Cehă cât și Polonia sunt membre UE din 2004. Polonia are un ridicat potenţial agricol, cu bogate resurse naturale, fiind a III-a ţară din UE în ceea ce privește suprafaţa arabilă. Volumul exporturilor poloneze în Republica Cehă este de trei ori mai mare decât a importurilor.

Evident măsurile încalcă prevederile Uniunii Europene, sunt interese economice, dar acţiunile din ultimele zile produc tensiuni în interiorul Grupului Vișegrad.

Dan LUCA / Bruxelles

Comisia Juncker lucreazã la organigramã

Comisia Juncker încercă să dea din ce în ce mai multă putere vicepreședinţilor, motiv pentru care a început deja recrutarea a 80 de funcționari în cadrul direcțiilor generale, care vor fi puși în slujba vicepreședinților.

˝Comisia mea va fi una foarte politică. Am făcut tot pentru a avea piese grele. Foști prim-miniștri sunt vicepreședinți pentru că știu să coordoneze. Perioada în care fiecare comisar lucra în legea lui s-a terminat', puncta recent șeful Executivului.

Rolul vicepreședinților ridică încă multe întrebări la Bruxelles, și acum, după stabilirea organigramei, la fel cum se întâmpla și înainte, când actuala structură se afla doar în stadiul de propunere.

Comisia Juncker își va completa noua schemă în iunie 2015, odată cu nominalizarea noului secretar general și înlocuirea mai multor directori generali.

     Dan LUCA / Bruxelles

Comănescu și Orban - noi consilieri prezidenţiali, cu experienţă europeană

Noul președinte al României își formează echipa de consilieri.

Lazăr Comănescu, în prezent ambasador în Germania, ar urma să preia poziţia de consilier prezidenţial pentru politică externă. Domnul Comănescu a fost ministru al Afacerilor Externe între aprilie 2008 şi decembrie 2008, fiind un excelent cunoscator al problematicii europene și internaţionale. Am avut plãcerea sã-l cunosc personal la Bruxelles, atât în timpul mandatului sãu de ambasador la NATO, cât și în calitate de Şef al Misiunii României la UE. Evenimentele pe care le-am organizat în acea perioadã au avut un suporter declarat în persoana dlui Comãnescu. De fapt și prima carte pe care am publicat-o, „România văzută de la Bruxelles” (2003), a conţinut și un interesat articol semnat de dl Comãnescu.

Președintele Iohannis îl dorește pe Leonard Orban, responsabil cu problemele de politică europeană. O decizie înţeleaptă, având în vedere experienţa pe probleme comunitare, atât ca fost comisar european, cât și datorită mandatului de Ministru al Afacerilor Europene. În 2003 am înfiinţat Clubul „România-UE” Bruxelles, o platformă a românilor din Bruxelles-ul european. Studiul realizat în 2006 despre „Imaginea României la Bruxelles” a fost un proiect prin care România a dat un semnal că doreşte o relaţionare structurată cu Uniunea Europeană. In acea perioadã, în calitate de comisar european, domnul Orban a sprijinit în numeroase ocazii coagularea ideilor românilor din Bruxelles pentru a veni cu soluţii concrete pentru eficientizarea relaţionãrii ţãrii noastre cu sistemul european.

Cred că echipa Comãnescu-Orban, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, poate aduce o valoare adaugatã realã proiectului România 2015-2019, punct de plecare în elaborarea ideilor pentru o Românie mai conectata și mai influentã european, în pregatirea Președenţiei românesti a UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Ce condiţii trebuie sã îndeplineascã Clujul pentru a deveni capitala culturală în 2021

Orașele care doresc să obțină titlul de Capitală culturală europeană vor avea la dispoziție zece luni de pregătire a candidaturii, astfel că, acestea să-și trimită dosarele la Ministerul Culturii până la data de 10 octombrie 2015.

Metodologia de desemnare a câștigătorului este una riguroasă, după prezentarea criteriilor de selecţie, va urma în primăvara viitoare, o pre-selecţie, o selecţie, și abia în august selecţia finală.

Juriul — format din reprezentanți desemnați de Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European și Comitetul Regiunilor, respectiv doi specialiști din partea Ministerului Culturii, va efectua vizite la fata locului, iar desemnarea formală a orașului câștigător se va face până la sfârșitul anului 2016.

Clujul ţintește la acest titlu, dar sunt invitate să participe la competiţie toate orașele din România, alături de cele din Grecia.

Capitalele Europene ale Culturii, un eveniment ce a fost organizat pentru prima dată în 1985, la iniţiativa de ministrul grec al Culturii, Melina Mercouri, a făcut să fie conştientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viaţa oraşelor şi anume de a contribui la bunăstarea cetăţenilor şi la prosperitatea unui oraş. Implicit motive concrete pentru o promovare serioasă la toate nivelele - premiul creşte viteza de dezvoltare a oraşului, mobilizează resurse, atrage turiști.

Dan LUCA / Bruxelles

What will be important in 2015?

From a European viewpoint…

2015 is officially the "European Year of Development", but politically the upcoming elections in the UK (May 2015) will most likely intensify tensions in and reporting on the UK when looking at the European Union and even London's EU membership.

If 2014 was the year of the elections and new faces in the European institutions, 2015 should be a year of ACTION. The approach to the crisis will be crucial, whether we talk about Russia, unemployment, migration, the Islamic State or energy. The European system will enter an accelerated phase, on the one hand because the new team that installed itself at the Schuman Square, eager to promote their projects; and on the other hand due to European developments that have a direct impact on the debate about the future of EU institutions.

The new European Commission will launch a mechanism of re-industrialization of the EU, along with promoting digitization. It is a well-known project which is already put forward and promoted by Chancellor Merkel: Industry 4.0. Analysts detect indirect consolidation of German power in EU. France is more silent, hence the feeling that the two founding parties of the EU could start to feel a gap between them.

From Romanian point of view…

Romania, EU member, with strategic partnerships with NATO and the US as well, will require a clear positioning in EU-Brussels, considering both opportunities and dangers. We must also emphasize again the importance of a coherent representation as a country, also in Brussels. Romania's representation should be intensified, especially in light of the EU presidency in the second half of 2019.

And let us not forget the role that Romania can have in Moldova’s accession process to the European Union. Once the Association Agreement with the EU is signed, Chisinau is allowed to submit for application for membership in the second half of 2015. Following elections in November 2014, European leaders have said that Moldova will remain a reliable partner, and that we will work together to achieve the full benefits of the Association Agreement in the interest of all citizens.

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – ″Impactul contextului european asupra României în anul 2015″

Printr-o scurtă trecere în revistă a evenimentelor anului 2014, e evident că și ceea ce se va petrece pe scena europeană în anul următor se va resimţi în România anului 2015. Importantă este anticiparea și cum reacţionăm.

Vă recomand cel mai recent material pe care l-am pregătit pe această temă pentru cititorii Ziarului Financiar, publicat joi, 18 decembrie.

……………………………..

Este oficial “Anul european al dezvoltării”, dar din punct de vedere politic apropierea de alegerile programate în Marea Britanie (luna mai) vor intensifica  tensiunile legate de raportarea Regatului Unit cu Uniunea Europeană şi chiar apartenenţa Londrei la Uniunea Europeană. 

 

Anul 2014 a început cu “neliniştea” naţionaliştilor privind accesul liber al românilor   (şi bulgarilor) pe piaţa muncii în ţările UE, aplanate în următoarele luni, dar totuşi   anul se termină cu aceleaşi discuţii, axate acum mai mult pe limitarea numărului de   emigranţi. 

 

Dacă anul 2014 a fost anul alegerilor noilor feţe din cadrul instituţiilor europene, anul   2015 trebuie să fie un an de acţiune. Va fi crucial modul de abordare al crizelor, că e vorba de Rusia, de somaj, migraţie, Statul Islamic, sau luările de poziţie în domeniul   energiei. Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza   noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă   parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre   viitorul instituţiilor europene.

 

Noua Comisie Europeană va lansa mecanismul de reindustrializare a UE, concomitent   cu digitalizarea. Este de notorietate proiectul beatificat deja de către cancelarul   Merkel, revoluţia industrială 4.0. Analiştii sesizează o consolidare indirectă a puterii   Germaniei în UE. Franţa e tot mai tăcută, de unde şi senzaţia că între cele două   fondatoare ale UE s-ar putea crea o prăpastie.  Prezenţa României în cadrul Uniunii Europene, coroborată cu acordurile   parteneriatelor pe care le are cu NATO sau parteneriatul strategic cu SUA, vor   impune o poziţionare foarte clară, luând în calcul atât oportunităţile, cât şi pericolul. 

 

Trebuie să subliniez de asemenea din nou importanţa unei comunicări mai coerente,   ca ţară, inclusiv la Bruxelles, profitând mai mult de “aurul albastru” al României din   capitala UE, românii din Bruxelles-ul european. Reprezentarea României în structura   comunitarã trebuie intensificată, mai ales în perspectiva preşedenţiei UE din a doua   jumătate a anului 2019. România trebuie să-şi consolideze reprezentarea sectorului   privat românesc în polul legislativ Bruxelles, având în vedere particularităţile   economiei naţionale. 

 

În altă ordine de idei, România rămâne în continuare în afara spaţiului Schengen,   discuţie ce nu va fi reluată înainte de primăvara anului viitor. Să nu uităm de rolul pe care îl poate avea România în aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Acordul de asociere a Republicii Moldova cu UE odată semnat, permite Chişinăului să îşi depună în a doua jumătate a anului 2015 cererea de aderare. 

 

În urma alegerilor din noiembrie 2014, liderii europeni au declarat că Moldova va   rămâne un partener de încredere cu care vor coopera pentru obţinerea tuturor   beneficiilor Acordului de Asociere în interesul tuturor cetăţenilor. Deja la sfârşitul   anului 2014 Republica Moldova primea sprijinul Parlamentului European pentru a   exporta fructe pe piaţa europeană, fiind scutită de taxele vamale.

Dan LUCA / Bruxelles

Campionul vitezei internet în UE – București

Un studiu realizat de un furnizor britanic de servicii de broadband, poziţionează capitala României în fruntea celor 33 de capitale europene analizate din punct de vedere al vitezei la internet.

Referindu-se atât la internetul de acasă cât și cel utilizat în cadrul companiilor, rezultatul cercetării arată că Bucureștiul are o viteză medie de download de 81,18 Mbps, mai mare decât în unor orașe precum Paris (78.15 Mbps), Vilnius (60.14 Mbps), Stockholm (58.37 Mbps) sau Berna (51.19 Mbps).

Valorile vitezei la internet, practic oferta furnizorilor acestui serviciu, reflectă nevoile cererii - românii preferă utilizatorea internetului pentru informare, cumpărături, comunicare sau divertisment, în detrimentul altor mijloace, deci calitatea acestuia este necesară.

O ″piaţă″ informată va pretinde mereu de la furnizori să ofere servicii și produse la standarde înalte…

Dan LUCA / Bruxelles

Perspective pentru 2015

Din punct de vedere european...

Anul 2015 este oficial “Anul european al dezvoltării”, dar din punct de vedere politic, apropierea de alegerile programate în Marea Britanie (luna mai) vor intensifica tensiunile legate de raportarea Regatului Unit cu Uniunea Europeană şi chiar apartenenţa Londrei la Uniunea Europeană.

Dacă anul 2014 a fost anul alegerilor noilor feţe din cadrul instituţiilor europene, anul 2015 trebuie să fie un an de acţiune. Va fi crucial modul de abordare al crizelor, că e vorba de Rusia, de somaj, migraţie, Statul Islamic, sau luările de poziţie în domeniul energiei. Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre viitorul instituţiilor europene.

Noua Comisie Europeană va lansa mecanismul de reindustrializare a UE, concomitent cu digitalizarea. Este de notorietate proiectul beatificat deja de către cancelarul Merkel, revoluţia industrială 4.0. Analiştii sesizează o consolidare indirectă a puterii Germaniei în UE, iar criza actuală din zona euro nu face decât să întărească această situație. Franţa e tot mai tăcută, de unde şi senzaţia că între cele două fondatoare ale UE s-ar putea crea o prăpastie.

Din punct de vedere românesc...

Prezenţa în cadrul Uniunii Europene, precum şi parteneriatele pe care le are România, cu  NATO sau parteneriatul strategic cu SUA, vor impune o poziţionare foarte clară, luând în calcul atât oportunităţile, cât şi pericolul. Trebuie să subliniez de asemenea din nou importanţa unei comunicări mai coerente, ca ţară, inclusiv la Bruxelles, profitând mai mult de “aurul albastru” al României din capitala UE, românii din Bruxelles-ul european. Reprezentarea României în structura covârşitoare a instituţiilor şi conglomeratul organizaţiilor care fac lobby trebuie intensificată, mai ales în perspectiva preşedenţiei UE în a doua jumătate a anului 2019.

Să nu uităm de rolul pe care îl poate avea România în aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Acordul de asociere a Republicii Moldova cu UE odată semnat, permite Chișinăului să îşi depună în a doua jumătate a anului 2015 cererea de aderare. În urma alegerilor din noiembrie, liderii europeni au declarat că Moldova va rămâne un partener de încredere cu care vor coopera pentru obţinerea tuturor beneficiilor Acordului de Asociere în interesul tuturor cetăţenilor.  

Din punct de vedere clujean...

La anul oraşul meu natal va deţine titulatura de Capitală Europeană a Tineretului. Manifestările academice, culturale, sportive şi artistice vor creşte exponenţial. Aceeaşi creştere va fi reflectată evident asupra cifrelor care ilustrează poziţionarea economică a Clujului şi a regiunii - statisticile se fac din ce în ce mai mult raportat la regiune, mico-regiune, oraş.

Totul în speranţa transformării în realitate a unui vis mai vechi - titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

Dan LUCA / Bruxelles

Hainele viitorului vor salva vieţi

Asistãm la multe dezbateri pe tema calităţii îmbrăcămintei şi impactul vestimentaţiei asupra stării de sănătate a celor care o poartă. Cercetătorii canadieni au dezvoltat de curând textile capabile să avertizeze persoanele care le poartă în legătură cu problemele lor medicale. În câţiva ani, se estimează că acestea vor ajunge în comerţ.

Pijamalele sau cămășile vor putea, datorită senzorilor integrați în fibrele textile, să prevină accidente cardiovasculare și să alerteze echipele de urgență în timp real. Ele vor fi, de asemenea, capabile să capteze informații biomedicale despre persoanele care le poartă și să le transmită, prin intermediul unor dispozitive de comunicații fără fir, centrelor de urgență sau unor programe de analiză.

Evident, inovaţia nu se opreşte aici, fiind vizată şi crearea unei aplicații care prin instalarea unui releu să monitorizeze ritmul cardiac și să permită alertarea serviciilor de urgență, declara Jeff Viens, implicat în cercetări.

Din ce în ce multe din inovaţiile tehnologice sunt încorporate în obiectele din jurul nostru:

Maşina viitorului – fãrã şofer

SF sau “Nori” de informaţie

Cât de inteligent este televizorul?

Dan LUCA / Bruxelles

 

What was important in 2014?

From a European viewpoint…

2014 delivered on its promise of a full and exciting year at the European level: parliamentary elections in May, and the new Commission which took office this fall.

This new beginning has come not only with new members in these institutions, but with a desire to increase the legitimacy and effectiveness of EU policy making. The new European executive body operates based on this mandate in a new formula, reorganized on the principle of clusters. Vice-presidents have been assigned greater responsibility, but the one Commissioner per Member State principle is still kept, despite debates to reduce their numbers.

The Juncker Commission concludes a decade of government by Barroso, the former president. This decade is a period in which the European Union has doubled its number of members to 28 states, 13 more than in 2004, and a Euro-zone which withstood the crisis and is even expanding. "The continent remains united and open, and is now stronger and more able to cope with globalization" concluded Barroso at the end of his years as head of the Commission.

The European elections also introduced something new: there have been primary elections nominating candidates for the presidency of the European Commission. It was intended as a method of selection as well as a promotion of our leaders at community level to be achieved through an internal campaign, providing "human faces". Televised debates were organized for the first time in EU history.

Britain was the attention of Europe through its referendum in Scotland. But Scottish citizens said 'no' to independence from Great Britain.

It is necessary to mention the political strength for the year 2014 as well, notably the strong cooling of EU relations with its eastern neighbour, Russia. The impact was felt not only in the field of energy, but also in other areas, such as trade.

From Romanian point of view…

The year 2014 started with "anxious" nationalists looking at the discussion of free access of Romanians (and Bulgarians) to the labour market in EU countries. This is to be settled in the coming months, but still the year ends with the same discussions, focused on limiting the number of emigrants.

In other news, Romania remains outside the Schengen area, the discussion will not be repeated before next spring.

A major national event was of course the presidential election and the appointment of the new president for the next five years.

Dan LUCA / Brussels

Gândurile tinerilor din România despre UE

Raportul publicat recent de CURS arată că 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinţii, de altfel o tendiţă manifestată tot mai mult și la nivel european.

Rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani a fost de 24,3% în trimestrul doi al anului 2014, puţin peste media europeană, aflată la 22%.

Altã concluzie interesantã: aproape 40% dintre respondenţi și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar (pentru studii sau muncă). Foarte mulţi tineri au încredere că vor avea o viaţă mult mai bună decât au avut părinţii lor, optimism legat și de posibilităţile ce le sunt oferite de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană, explică autorii raportului.

De altfel, sunt și alte rapoarte recente care evidenţiază faptul că tinerii români apreciază “valorile europene care le-au permis o luptă mai eficientă împotriva corupţiei şi amelioarea nivelului de trai”.

Dan LUCA / Bruxelles

Tehnologia în viaţa românilor

Conform unui studiu realizat de Ericsson, 60% dintre români “sunt de părere că tehnologia le poate îmbunătăţi casa, în timp ce 44% cred că mijloacele de transport în comun ar putea fi îmbunătăţite. În plus, 30% dintre români sunt convinşi că tehnologia ar putea ajuta sistemul public de energie electrică şi tot 30% cred că aceasta ar putea conduce la dezvoltarea unor maşini mai performante”, preciza Adevărul.

91% dintre românii intervievaţi folosesc Internetul zilnic, iar 87% dintre aceştia îl utilizează pentru a accesa reţele sociale.

Dacă vorbim de educaţie, românii cred că tehnologia ar putea facilita urmarea de cursuri la distanţă şi de la şcoli din străinătate (48%), dezvoltarea unor moduri de studiu non-tradiţionale (48%) şi oferirea accesului la servicii educaţionale mai multor oameni (44%). Cât priveşte administraţia publică, pentru români ar fi important ca tehnologia să reducă birocraţia (69%), să ajute la eliberarea mai rapidă a documentelor (60%) şi să permită plata online a tuturor taxelor (59%).

Totodată, 54% dintre români îşi doresc informaţii în timp real despre starea traficului şi a vremii, iar 47% vor să aibă posibilitatea de a achiziţiona bilete online sau de pe mobil.

E clar, românii au înţeles foarte bine care este tendinţa de dezvoltare, iar ceea ce anticipam în urmă cu câţiva ani, face parte acum din viaţa majorităţii dintre noi. Tot mai multe joburi permit flexibilitate datorită tehnologiilor disponibile, iar oamenii încep să fie conștienţi de importanţa abilităţilor de utilizare a acestora.

Dan LUCA / Bruxelles

Anul 2014 din punct de vedere…

…european

 

2014 se anunţa un an plin pe plan european, cu alegerile pentru noul Parlament în luna mai, și noua Comisie care și-a început mandatul în această toamnă.

Noutatea nu a venit însă doar cu noi membri în cadrul acestor instituţii, ci, din dorinţa de a crește gradul de legitimitate și eficienţa politicilor comunitare. Noul Executiv european își desfășoară activitatea începând cu acest mandat într-o formulă nouă, reorganizată, pe principiul clusterelor. Vicepreședinţilor li s-a alocat o mai mare responsabilitate, dar s-a păstrat însă totuși câte un comisar european pentru fiecare stat membru, în ciuda dezbaterilor pentru reducerea numărului acestora.

Comisia Juncker încheie un deceniu de guvernare Barroso, considerat de fostul președinte o perioadă în care Uniunea Europeană și-a dublat numărul de membrii - 28 de state, cu 13 mai multe decât în 2004 și o zonă euro, care în pofida crizei, a rezistat și tinde să se extindă. “Continentul rămâne unit și deschis, fiind acum mai puternic și mai capabil să facă față globalizării”, concluziona Barosso la finalul exerciţiului, ca șef al Comisiei.

Şi modul de desfășurare al alegerilor europene a fost o noutate – am avut alegeri primare pentru desemnarea candidaţilor la preşedinţia Comisiei Europene. S-a dorit ca metoda de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar să se realizeze printr-o campanie internă, care să ofere “feţele umane” şi au fost organizate dezbateri televizate pentru prima dată în istoria UE.

Marea Britanie a fost în atenţia Europei prin referendumul din Scoţia. Cetăţenii au spus însã “Nu” independenţei faţã de Marea Britanie.

Nu pot sã nu menţionez ca punct forte pentru anul politic 2014 şi racirea puternicã a relaţiilor UE cu vecinul din Est, Rusia. Impactul s-a simţit nu doar la nivelul politicii energetice, ci şi în alte domenii precum la cel al schimburilor comerciale.

 

… românesc

 

Anul 2014 a început cu “neliniştea” naţionaliștilor privind accesul liber al românilor (și bulgarilor) pe piaţa muncii în ţările UE, aplanate în următoarele luni, dar totuși anul se termină cu aceleaşi discuţii, axate acum mai mult pe limitarea numărului de emigranţi.

În altă ordine de idei, România rămâne în continuare în afara spaţiului Schengen, discuţie ce nu va fi reluată înainte de primăvara anului viitor.

Evenimentul major pe plan naţional au fost desigur alegerile prezidenţiale şi desemnarea pentru următorii cinci ani a noului preşedinte.

 

…clujean

 

Clujul a avut un trend bun, a dezvoltat o infrastructură sportivă excelentă, completată prin inaugurarea Sălii Polivalente din apropierea Cluj Arena. De apreciat sunt şi iniţiativele în domeniul tehnologiei, perspectivele inovative şi demersurile academice.

Să nu uităm nici că din vară Clujul are un nou eurodeputat la Bruxelles, în persoana lui Daniel Buda, un liant între actorii locali şi cei de la Bruxelles, de care trebuie profitat.

Dan LUCA / Bruxelles

More Romanian EU specialists in Brussels? A first list of urgent priorities.

Anchoring European countries in the community structure requires a lot of specialists, active both in Brussels and in the capitals. The European construction has mainly an institutional dimension, but civil society and particularly the business sector are actively involved in recent developments.

Experts say there is a very pronounced corporate lobby in Brussels, as well as a big NGO activists lobby. The most powerful lobby, however, is the lobby of the Member States. How can Romania put itself on the map?

Here are some conclusions of a conference which was recently held "What is the Romanian influence in EU-Brussels?", organized in Brussels, at the premises of the EPP Group in the European Parliament (MEP Ramona Manescu hosted the meeting) by SNSPA, the Centre for EU Communication Studies, and GrupRomania Brussels.

The debate was focused on two key themes: Romanian human resources allocated to European policies, and mechanisms of interaction of Romania to the European Union. Experts gathered at the European Parliament to discuss concrete projects, and to reflect on how other EU countries optimize their mechanism.

Referring to the human resources needed in this process there is a first list of measures that can be shared with input from the participants:

- To cope with the workload, Romania must quickly improve and double their institutional human resources involved in the mechanism of connecting the country to the EU. This can be done only by launching a new government program, similar to the one launched in 2002 for the EU pre-accession period (Euro-experts programme). Through this mechanism the expertise in the different ministries can be strengthened, but one should also think about the regional institutions.

- Romania must strengthen the representation of the Romanian private sector in Brussels, Europe’s legislator. Given the particularities of the Romanian economy, the Romanian government should be involved in finding co-financing schemes. A solution that seems convenient is the French model that works perfectly as support for French corporations.

- We need a coherent strategy for Romanians to reach the secretariats of the EU federations, as well as thematic working groups specific to each federation in order to have a stronger presence in the flowcharts of these structures.

- It is imperative that there is an annual meeting of the members of the Romanian government with senior officials of the European institutions (from Head of Unit upwards), in an informal setting and preferably in Bucharest. This will facilitate a direct exchange of views on priorities and positions of the two systems.

Participants also established a concrete mechanism to address European issues in Romania:

- Return to the profound meaning of accession to the EU: "to extract the strengths and this is not just European funds";

- Identifying real issues that Romania has in the European context;

- Pair Romanian experts on these topics;

- Establishing an appropriate strategy to promote these issues in the European sphere.

Other ideas expressed by the participants:

- The whole algorithm of Romania's influence in EU starts with Romanian performance in the Council. You must clearly know the rules. 85% of decisions are taken by the working groups.

- Isolation is not good in the EU. We must find alliances in order to develop applications or to block hostile initiatives.

- The Council works in terms of policy, with clear objectives.

- The Council has a consensual approach.

- The Permanent Representation of Romania to the EU plays a decisive role.

- One of Romania’s problems is that there are no ministers at the Council meetings.

- 2015 is the time to identify Romanian themes to promote during the EU Presidency in 2019.

- In Germany, the Foreign Ministry supports specific organizations, such as European Movement to consolidate stakeholder positions in European policies.

- Romania does not have a critical mass of lobbyists in Brussels.

- There is still a need for human resource specialists in European policies from Romania in the Community institutions.

- There is an initiative to introduce a code of occupation in Romania for "experts in the EU".

- Romania does not know what the current priorities are of the European policy experts.

- In Romania there is a temporary legislative framework for the involvement of stakeholders, but the mechanism of consultation should be permanent.

- It is difficult to compare the economic profile of the Romanian corporations with the German ones, but in certain sectors Romania can and should do more and better.

The event in Brussels is only a starting point in developing ideas for a more connected and influential Romanian Europe.

Dan LUCA / Brussels

Reciclarea la nivelul EU. Campioana: Germania

În timp ce Germania are cea mai mare rata de reciclare la nivelul UE, analiştii sunt îngrijoraţi de situaţia din anumite regiuni din cadrul blocului comunitar, unde, 85% dintre materialele reciclabile ajung în depozitele de deșeuri.

Recent, 11 miniștri ai Mediului din UE, inclusiv din Germania (Barbara Hendricks) și Franța (Ségolène Royal), au adresat Comisiei Europene o solicitare privind respectarea legislației UE planificată de Comisia Barroso pentru o mai mare calitate a aerului și o mai bună reciclare.

Richard Kühnel, reprezentant al Comisiei Europene, sublinia la Berlin faptul că multe economii sunt încă incapabile să producă aceste schimbări, explicând că sistemul financiar nu oferă sprijin suficient pentru investitorii în gestionarea resurselor, iar multe companii din Europa pur și simplu nu au capacitatea de a face acest lucru. În plus, mulţi consumatori sunt insensibili la această problemă.

Una dintre propunerile cele mai ambițioase și probabil cel mai bine cunoscute din pachetul Comisiei spune că Europa ar trebui să recicleze 70% din deșeurile municipale și 80% din deșeurile de ambalaje, până în 2030.

Cazul Germaniei arată că este posibil, consideră reprezentanţii germani. "Economia și ecologia sunt strâns legate aici. În Germania avem o foarte mare rată de reciclare, cetățenii și industria sensibilizaţi, 200.000 de oameni care lucrează în economia circulară și 15.000 de facilități care se ocupă cu economia deșeurilor", detalia Jaron din partea Ministerului Mediului.

Mă bucur să aflu că şi în zona Clujului se fac demersuri concrete în acest sens.

Despre economia Germaniei mai puteţi citi:

Germania şi UE văzute de la Berlin - versiunea 2012

EU partnership: Romania - Germany

Model german - educaţia duală

Dan LUCA / Bruxelles

Articol EurActiv.ro: Mai multi specialisti romani la Bruxelles? O prima lista de urgente

Acum cateva zile am avut onoarea sa moderez o dezbatere in incinta Parlamentului European de la Bruxelles despre influenta romaneasca in politicile europene.

EurActiv Romania a publicat astazi, 11 decembrie 2014, principalele concluzii, deosebit de interesante in perspectiva anului 2015. Redau materialul in intregime si pe acest blog.

----------

Ancorarea tarilor europene la structura comunitara necesita o pleiada de specialisti, fie plasati la Bruxelles sau activi in capitale. Conctructia europeana are o dimensiune institutionala covarsitoare. Expertii sustin ca exista un lobby corporatist foarte pronuntat la Bruxelles, un lobby al ONG-istilor, dar cel mai puternic lobby este cel al tarilor. Cum apare Romania pe aceasta harta si ce poate face? 

Va prezentam cateva concluzii ale conferintei - dezbatere "Care este influenta romaneasca in Bruxelles-ul european?", organizata la Bruxelles, dub auspiciile Grupului PPE din Parlamentul European (gazda intalnirii fiind eurodeputatul Ramona Manescu), SNSPA, Center for EU Communication Studies si GrupRomania Bruxelles, miercuri, 9 decembrie 2014.

Dezbaterea a fost axata pe doua teme esentiale: resursa umana romaneasca alocata politicilor europene si mecanismele de relationare a Romaniei cu Uniunea Europeana. Expertii reuniti in cladirea Parlamentului European din Bruxelles au discutat proiecte concrete, ancorate in realitate, idei despre cum alte tari din UE isi optimizeaza mecanismul.

Referindu-ne la resursa umana necesara in acest macro-proces, particpantii la dezbatere au realizat o prima lista de masuri:

- Pentru a face fata volumui de munca la nivel comunitar, Romania trebuie sa-si dubleze si perfectioneze rapid resursa umana institutionala implicata in mecanismul de racordare a tarii la UE. Aceasta se poate face doar prin lansarea unui nou program guvernamental, asemanator cu cel lansat in anul 2002 in perioada de pre-aderare (cel cu euroconsilierii). Prin acest mecanism se poate consolida expertiza sectoriala la nivelul ministerelor de linie, dar si in teritoriu.

- Romania trebuie sa-si consolideze reprezentarea sectorului privat romanesc in polul legislativ Bruxelles. Avand in vedere particularitatile economiei romanesti, Guvernul roman trebuie sa se implice in gasirea schemelor de co-finantare. O solutie, care pare la indemana, este modelul francez.

- E nevoie de o strategie coerenta pentru ca romanii sa patrunda in secretariatele celor 3000 de federatii din Bruxelles, dar si grupurile de lucru tematice specifice fiecarei federatii, pentru a avea o prezenta mai solida in procesul decizional al acestor structuri.

- Este imperativ, ca anual, intr-un cadru informal, preferabil la Bucuresti, sa aiba loc intalnirea membrilor Guvernului Romaniei cu functionarii romani de nivel inalt din institutiile europene (de la Sef de Unitate in sus).

Participantii au stabilit un mecanism concret de abordare a chestiunilor europene in Romania:

- Reintoarcerea la sensul profund al aderarii Romaniei la UE. ″Sa extragem valentele pozitive si aici nu este vorba doar de fondurile europene″;

- Indentificarea temelor reale, autentice, pe care Romania le are in contextul european;

- Asocierea expertilor romani pe temele respective;

- Stabilirea unei strategii adecvate pentru a promova aceste teme in sfera europeana.

Alte idei exprimate de participanti:

- Trebuie pornit intreg algoritmul influentei Romaniei in UE de la relationarea Romaniei in cadrul Consiliului. Trebuie sa cunoastem clar regulile jocului. 85% din decizii se iau la nivelul Grupurilor de Lucru.

- Izolarea nu este buna in UE. Trebuie sa gasim aliante pentru a dezvolta dosare sau pentru a bloca initiative potrivnice.

- Consiliul lucreaza in termeni de politici, cu obiective clare.

- Consiliul are o abordare consensuala.

- Reprezentanta Permanenta a Romaniei joaca un rol determinant.

- Exista o problema a Romaniei – la Consiliu nu vin ministrii.

- 2015 este momentul potrivit pentru a identifica temele romanesti pentru a le promova in cadrul Presedentiei UE din 2019.

- In Germania, Ministerul de Externe sprijina concret organizatia Miscarea Europeana pentru a coagula pozitiile stakeholderilor in politicile europene.

- Romania nu are inca o masa critica de lobbyisti la Bruxelles.

- Exista inca o nevoie de resursa umana, specialisti in politici europene, dinspre institutiile romanesti spre cele comunitare.

- Exista o initiativa de a introduce in codul ocupatiilor in Romania ″expert in UE″.

- Romania nu stie ce experti pe politici europene are in prezent.

- In Romania exista un cadru legislativ sanatos de implicare a stakeholdarilor, dar trebuie ca mecanismul de consultare sa fie permanent si stimulat.

- Este greu sa compari profilul economic al corporatiilor romanesti cu cele din Germania, dar totusi in anumite sectoare Romlania poate face mai mult.

Evenimentul de la Bruxelles este doar un punct de plecare in elaborarea ideilor pentru o Romanie mai conectata si mai influenta european.

Dan LUCA / Bruxelles