Call for EU project for the next 5 years!

Caught between the appointment of the new EU leaders (European Parliament, European Commission, Council) and global crises involving the Islamic State, Russia, energy, unemployment among young, and immigrants in the Mediterranean, politicians run the risk of forgetting the message given by the European citizens too quickly. In May 2014, four months ago, the European Parliament was populated with a large number of anti-European or Eurosceptic MEPs as a result of the European elections. How did Europe react?

Having spoken with decision makers in Brussels recently, I come to the conclusion that the European Union must "enter the market" quickly with a mechanism to discuss the direction in which the current EU structure is heading. I do not think that a repetition of the European Convention, like 12 years ago, would have a positive impact - do not forget that in 2005, member countries brutally rejected the proposal of a European Constitution as proposed by the European Convention. To launch an IGC (Intergovernmental Conference) might lead to something more sustainable. The idea of a new European Treaty is strong, but the political risk of ratification in all 28 European countries is very high.

I would call for the launch of a debate about the future of European Union over the next five years. European citizens need to be involved in a macro project for which the entire European political class (including the heads of EU Member States as well) is responsible. Sticking one’s head in the sans would destroy the European project.

The key to re-launching the European project is in the hands of the MEPs. They are elected via national lists and have a mandate in the EU legislative process. Moreover, they have the power to lead the EU and its citizens to something better, to develop sustainable growth of the “European tissue”.

Do not hide in EP commissions and technical reports, or show up on national television complaining about the future of the EU. Change your approach! Be strong and responsible in Brussels in order to form the critical mass necessary for a project with impact.

MEPs are the catalyst of the new European Union.

You have direct access to the leaders in the EU Member States. Explain that "Without Europe, the country would be left with a blank spot!"

Involve the private sector and civil society in the new Europe project! Do not block cooperation via technical debates, institutional, without color.

Give a human face to public debate, be the advocate of a refreshed EU!

Let's make the EU project a success!

Dan LUCA / Brussels

Richard Branson - sugestii pentru creşterea productivităţii muncii

Angajaţii miliardarului britanic Richard Branson, pot să îşi ia vacanţă oricând. Articolul publicat recent de Adevărul explică de ce o săptămână de lucru durează de luni până vineri – “Ford a observat că poate să crească eficienţa producţiei (inclusiv marjele de profit ale companiei sale) reducând numărul de zile lucrate de la şase la cinci. Tot lui Ford i se datorează şi cele opt ore cât măsoară o zi de lucru azi”.

Conform principiilor aplicate de Bronson, regulile productivităţii ar trebui rescrise, acum, in principal în domeniile creative, cum ar fi marketingul, relaţiile publice sau industria software. Dacă în anumite cazuri deja ideea britanicului este aplicată, întrebarea este când s-ar putea aplica şi în România, în contextul în care este vorba despre cea mai neproductivă ţară din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. La noi, nivelul productivităţii e de doar 17,4% din media UE 28 şi de 15% faţă de media zonei Euro, după calculele publicate. În România angajaţii au muncit în 2012, potrivit Eurostat, 41,2 ore pe săptămână – cel mai mare volum din UE – faţă de cele 40,5 ore muncite de un neamţ sau de 37,6 ore cât a fost media în Finlanda. Comprimarea efortului e una dintre căile care ar putea duce la creşterea productivităţii, conform specialiştilor în domeniu.

Pe lângă pauzele din timpul programului, conform experimentelor realizate, se pare că dau randament şi week-endurile prelungite, care au redus şi numărul cererilor de concediu înaintate de angajaţi. Pentru România însă, Cristian Nacu, directorul fondului de investiţii Enterprise Investors, este de părere că proprietarii, din IT cel puţin, sunt preocupaţi să ofere angajaţilor şi alte motivaţii în afară de cash-ul tradiţional: poate nu neapărat timp liber, dar poate un mediu de lucru mai prietenos.

Dan LUCA / Bruxelles

Apel pentru “Proiectul UE pentru următorii 5 ani”

Prinşi între alegerea “liderilor Uniunii Europene” (Parlament, Comisie, Consiliul) şi crize globale precum: Statul Islamic, Rusia, energia, şomajul în rândul tinerilor, sau emigranţi în Mediterană, uităm prea repede mesajul dat politicienilor de către cetăţenii europeni. În mai 2014, acum 4 luni, Parlamentul European s-a populat brusc cu un număr considerabil de eurodeputaţi eurosceptici sau chiar antieuropeni. Cum a reacţionat Europa?  

Discutând recent cu factori de decizie de la Bruxelles, concluzia e că Uniunea Europeană trebuie să “intre pe piaţă” rapid cu un mecanism pentru a dezbate direcţia în care se îndreaptă sistemul comunitar. Nu cred că repetarea unei Convenţii Europene ca cea de acum 12 ani ar avea un impact pozitiv (să nu uităm că în 2005 ţările membre respingeau brutal proiectul unei Constituţii Europene, propusă chiar de către Convenţia Europeană). Nici lansarea unei Conferinţe Interguvernamentale nu ar duce la ceva sustenabil. Ideea unui nou tratat european e îndrăzneaţă, dar cine riscă politic o ratificare în cele 28 de ţări europene?

Fac un apel la a lansa însă o dezbatere despre Uniunea Europeană şi proiectul său pentru următorii 5 ani. Europenii au nevoie de un proiect macro, bine articulat, în care întreaga clasă politică europeană (şi aici îi includ şi pe liderii ţărilor europene) se responsabilizează. “Atitudinea struţului” distruge proiectului european.

Cheia relansării proiectului european este în mâna eurodeputaţilor. Ei, aleşi fiind pe liste naţionale, şi reprezentând acum legislativul european, au mandatul de a duce Uniunea spre ceva mai bun, de a creşte sustenabil ţesutul european.

Nu vă ascundeţi în comisii parlamentare şi rapoarte supertehnice, iar la televiziunile naţionale povestiţi viitorul frustrant al UE. Schimbaţi modul de abordare, fiţi puternici şi plini de responsabilitate la Bruxelles, pentru a forma masa critică necesară unui proiect de impact!

Eurodeputaţi, sunteţi catalizatorul noii Uniuni Europeane. Aveţi acces direct la liderii ţărilor din care proveniţi. Explicaţi-le că “dacă Europa nu e, nimic nu este!”

Implicaţi sectorul privat şi societatea civilă în proiectul noii Europe! Nu blocaţi colaborarea derulând o dezbatere tehnică, instutuţională, fără culoare.

Daţi o faţă umană dezbaterii europene, deveniţi avocatul acestui proiect care are nevoie de dumneavoastră!   

Haideţi să facem din proiectul UE o reuşită!

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Care este oraşul verde din România?

Ar putea România deţine în palmaresul “titlurilor” acordate oraşelor şi unul de “capitală verde europeană”?  

Conform normativelor Uniunii Europene, oraşele din fiecare ţară membră ar trebui să aibă 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Dacă Botoşaniul are acum cel puţin 31 de metri pătraţi de verdeaţă pentru fiecare locuitor, nici un alt oraş din România nu ajunge la minimul impus de specialiştii de mediu europeni. Municipiul Botoşani a obţinut datorită acestor calităţi în anul 2012, premiul de “capitală verde a României”, fiind considerat de Uniunea Europeană oraşul cu aerul cel mai curat din ţară. În clasamentele europene, suntem însă, încă o dată, codaşi!

Totuşi, la nivelul Uniunii Europene, oraşul Piteşti s-a înscris în cursa pentru titlul de “Capitală verde europeană”, pentru 2016, iniţiativă pe care chiar am apreciat-o. În final însă în această vară, oraşul Liubliana, din Slovenia a fost desemnat câştigătorul premiului.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Unde îi mai putem întâlni pe eurodeputaţi?

Membrii Parlamentului European folosesc social media pentru a afla opiniile alegătorilor şi cerinţele pe care le pot înainta Comisiei Europene. Eurodeputații speră ca iniţiativa să îi ajute să pună în dezbatere chestiunile cele mai relevante. Ei cer tuturor utilizatorilor online să precizeze preocupările lor, şi până în prezent cele mai multe par a fi legate de climă și politicile energetice, șomajul în rândul tinerilor sau transparența în procesul decizional al UE.

Twitter nu este singurul instrument de social media utilizat de către deputații europeni. Julia Reda, un membru german al Verzilor Europeni, a lansat recent site-ul “What would you ask?” ("Ce ai întreba?").

Ceea ce este şi mai interesant este faptul că între timp, serviciul de presă al Parlamentului European se va transforma în social media. Astfel instituţia nu va mai face publice rezultatele audierilor prin comunicate de presă scrisă. Se intenționează de asemenea utilizarea Twitter pentru actualizarea în timp real pe tot parcursul audierilor, și a amplicaţiei „Storify”, ce include o colecție de declarații, „pastile” de știri și scurte articole, imediat după încheierea audierilor.  

Inițiativa Parlamentului European în mass-media socială a început în 2010, când a organizat un curs de formare pentru deputații europeni, prin care să încurajeze utilizarea de aplicații web 2.0 pentru comunicarea și interacțiunea cu cetățenii, dar activitatea online a instituţiilor europene este mult mai vastă decât atât – fiecare politician poate avea propria pagină pe reţelele sociale, fie ea chiar şi „neoficială”, cu siguranţă o platformă care îi va asigura multe informaţii despre aşteptările alegătorilor. 

Nu doar instituţiile ajutã aleşii europeni în conectarea mai bunã cu cetãţenii. Recent am lansat prin intermediul Institutului EurActiv un serviciu menit sã ajute eurodeputaţii sã comunice mai eficient cu experţii politicilor sectoriale europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “Avem clustere sau nu în noua Comisie Europeană?”

Ziarul Financiar publica recent opinia mea expusă pe te tema noii Comisii Europene şi varianta de organizare pentru care a optat Juncker.  

Redau mai jos integral acest material:

.........

Comisia Juncker va avea pentru prima dată în istoria acestei instituţii vicepreşedinţi cu putere asupra altor comisari, variantă care ar putea crea mai multe probleme decât le-ar rezolva, scria recent Mark Rhinard, cercetător şi şef al Programului de Cercetare Europa la Institutul suedez de Afaceri Internaţionale.

Juncker speră că aceste funcţii de vicepreşedinţi vor îmbunătăţi coerenţa politicilor şi a eficienţei de operare. Vicepreşedinţii au existat dintotdeauna în colegiul comisarilor, e drept, dar postul a fost în mare parte de onoare.

Politica de organizare a Comisiei funcţionează pe “conducte” verticale, cu fiecare comisar responsabil pentru propriul portofoliu. Organizarea cu poziţii de vicepreşedinţi în schimb, prin coordonarea de tip "clustere de comisari", a fost foarte mult dezbătută în ultima parioadă. Vice-preşedinţii din administraţia Juncker sunt "fără portofoliu", ceea ce înseamnă că ei nu controlează nicio zonă, nici bugetul.

Ideea de comisari de “primă clasă” şi de a “doua clasă”, deşi combătută de Preşedintele executivului european, sugerează faptul că acum puterile comisarilor nu sunt egale: Nu toţi vor avea un cuvânt de spus egal asupra tuturor deciziilor Comisiei. “Nu este greu de imaginat un comisar nemulţumit - de exemplu, unul care a pierdut în dezbateri politice interne - care caută răzbunare şi merge în afara Comisiei pentru sprijin şi înlesnire. Acest lucru ar slăbi Comisiei ca un întreg. Pentru a evita aceste riscuri, Juncker va trebui să aibă grijă extraordinară în gestionarea noul său colectiv, având această formulă ierarhică de comisari – având nevoie probabil de mai multă atenţie decât ar fi fost necesară într-o Comisiei de la egal la egal”, sublinia Rhinard.

Cum va funcţiona Comisia în noua formulă? Jean-Claude Juncker a optat, pentru organizarea în clustere, pentru 7 vicepreşedinţi care coordonează mai multe domenii. Aşa cum a explicat preşedintele CE, ei vor fi „coordonatori, lideri de echipă”, funcţii care arată importanţa în Comisia Europeană a ocupanţilor acestor poziţii. Ierarhia şi vicepreşedinţii sunt coordonaţi la rândul lor de reprezentantul Olandei, Frans Timmermans, numit prim-vicepreşedinte.

În plus, ar fi util un exemplu concret - Letonul Valdis Dombrovskis, însărcinat cu dosarul afacerilor sociale şi al euro, va coordona, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei, activitatea afacerilor economice de care se va ocupa direct francezului Pierre Moscovici. Tot în sfera de autoritate a lui Valdis Dombrovskis se va găsi şi domeniul politici regionale, atribuit comisarului nostru, Corina Creţu. Desigur, preşedintele Comisiei a subliniat că nu e vorba de o ierarhie propriu-zisă cu ”supercomisari şi comisari de rangul al doilea”, dar tot el a precizat că vicepreşedinţii de proiect au puterea de a controla orice iniţiativă a comisarului cu care lucrează, unde vicepreşedintele avizează toate proiectele înainte de a ajunge pe ordinea de zi a Comisiei. Echipele de comisari nu sunt fixe, a explicat preşedintele CE, existând clustere care par să se întrepătrundă, ceea ce face ca pe anumite dosare echipele să se configureze puţin altfel.

În sfârşit, Jean-Claude Juncker, pus în faţa atâtor obiecţii şi contestaţii a amintit că niciun comisar nu poate acţiona în numele ţării sale, ci exclusiv în calitatea de comisar european, ca politician european.

Dan LUCA / Bruxelles

Politicile UE - prezentate prin “maşina timpului”

Uniunea Europeană a apărut din nevoia de securitate, prosperitate şi solidaritate, realizări despre care scriam într-un mesaj publicat acum câţiva ani pe blog. Dar, Uniunea Europeană a influenţat viaţa cetăţenilor săi prin politicile adoptate în diferite domenii. Parlamentul European lansa recent o formulă interesantă de prezentare a acestora.

Apelând la “Maşina timpului”, poţi parcurge ultimii 35 de ani ai UE, de la primele alegeri europene, aflând mai multe despre protecţia consumatorilor, libera circulaţie sau moneda unică europeană. Aplicația este disponibilă pe calculator și tablete, în 24 de limbi. Poate fi de asemenea distribuită și inclusă pe site-uri și bloguri.

Această iniţiativă inovatoare de a comunica politicile UE, nu este prima cochetare a instituţiei europene cu mediul online. Să nu uităm de prezenţa Parlamentului European pe reţelele sociale, încă din campania pentru europarlamentarele din 2009.

Dan LUCA / Bruxelles

Beneficiile argumentate ale programului Erasmus

Comisia Europeană a realizat recent un studiu de impact al Erasmus, ce își propune să analizeze efectele mobilităţii studenților Erasmus și impactul programului asupra internaționalizării instituțiilor de învățământ superior.

Peste 90% dintre elevii care au accesat programul de mobilitate au dorit să câștige experiență de viață în străinătate, capacitatea de a dezvolta abilități, cum ar fi adaptarea la alte culturi și îmbunătățirea abilităților lingvistice. Doar după acestea vine motivaţia de a spori șansele de angajare în străinătate, importante pentru mai mult de 85%.

Doar 14% din studenții non-mobili nu a mers în străinătate deoarece nu au fost aleși pentru a primi sprijin prin program, cu alte cuvinte, Erasmus este un program de mobilitate mai degrabă neselectiv. Pentru mai mult de 50% din studenții non-mobili, motivele pentru care nu merg în străinătate au fost incertitudinea cu privire la costurile suplimentare, lipsa de resurse financiare și de relațiile personale.

Mult mai importante decât decizia tinerilor de a participa sau nu la programele de mobilităţi, sunt rezultatele analizei care demonstrează că mai mult de 90% dintre elevi au simţit o îmbunătățire în abilitățile lor, cum ar fi cunoașterea altor țări, capacitatea lor de a interacționa și de a lucra cu persoane din culturi diferite, adaptabilitatea, competență în limba străină și abilitățile de comunicare. În plus, 99% din instituțiile de învățământ superior au raportat o îmbunătățire substanțială a încrederii și adaptabilitate elevilor lor după o perioadă Erasmus în străinătate.

Interesant este faptul că și după cinci ani de absolvire, rata șomajului în rândul studenților mobili a fost cu 23% mai mică decât pentru studenții non-mobile.

Despre Erasmus am scris foarte mult și vă recomand și alte materiale:

Erasmus sau legenda mobilităţilor europene

Şi angajatorii caută tineri cu calităţi “Erasmus”

Popularitatea Erasmus

Brandul Erasmus. La Bruxelles

Implicarea in definirea noilor programe educationale

Dan LUCA / Bruxelles