Rolul expertului de PR în management

Apropo de rolul PR-istului, ca executant sau consultant, un amplu articol din PR Romania explică care este de fapt contribuţia specialistului PR în funcţionarea organizaţiilor. Deşi materialul nu este foarte recent, autorul, James Grunig, Profesor Emeritus în cadrul departamentului de comunicare al Universităţii Maryland, observă încă de pe atunci, nu doar funcţia de comunicare a PR-istului, ci şi cea de management.

Dacă după aproximativ 100 de ani de la recunoaşterea PR-ului ca meserie, specialistul se ocupă de scrierea comunicatelor de presă, organizarea de evenimente, conceperea discursurilor, activitatea de lobby sau editează broşuri, iniţial, PR-istul se axa aproape în exclusivitate pe relaţia cu mass media.

Concluzia este că PR-ul reuşeşte să ofere valoare adăugată organizaţiilor atunci când crează relaţii solide cu diferitele categorii de public. Studiul de Excelenţă IABC, condus de Profesorul Gruning, evidenţiază faptul că în cadrul organizaţiilor care au un serviciu de PR bine pus la punct, cu rezultate excepţionale, PR Managerul este considerat unul dintre cei mai importanţi conducători de departament, cel care prin procesele de comunicare, intermediază atât relaţiile cu mediul extern, cât şi cele din interiorul organizaţiei.

“Legătura între deciziile de management şi grupurile cointeresate, sugerează faptul că într-o organizaţie cei care decid trebuie să interacţioneze cu grupurile cointeresate. Dialogul, realizat prin intermediul relaţiilor publice, este necesar deoarece, pe de o parte, deciziile luate de organizaţii influenţează publicul acestora şi, pe de altă parte, organizaţiile au nevoie de sprijinul publicului lor pentru a-şi implementa deciziile şi pentru a-şi atinge obiectivele. La rându-le, pentru a-şi rezolva anumite probleme, grupurile cointeresate pot avea în vedere utilizarea a astfel de relaţii cu organizaţia”, explică autorul.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA - articol în Cadran Politic

Am semnat recent un articol, publicat in Cadran Politic, în care prezint argumente în favoarea alegerilor primare, necesare într-o “Europă a cetăţenilor”. Explic impactul acestora asupra presei naţionale, asupra cetăţenilor, precum şi asupra instituţiilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Academia Studiilor Europene

După obţinerea doctoratului în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (specializarea Comunicare) am dezvoltat un curs intitulat “Tehnici de comunicare în UE”, pe care îl predau la universităţi din Bruxelles, dar şi masteranzilor din Gorizia (Italia).

E o mare plăcere să întâlneşti studenti pasionaţi de studiile europene, chiar dacă majoritatea dintre ei nu au fost încă în capitala Europei. O idee pentru liderii politici europeni: lansaţi un program european în care orice universitate care oferă cursuri despre istoria UE, instituţii comunitare sau politicile europene să poată “să îşi aducă studenţii” în Bruxelles-ul european pentru o săptămână de prezentări intensive. Agenda nu trebuie să includă doar clasicele vizite la Parlamentul European sau Comisia Europeană. Arătaţi-le tinerilor europeni cum sunt reprezentate la Bruxelles statele şi regiunile, sub ce formă îşi prezintă interesele corporaţiile şi grupurile de interese, care sunt abordările corespondenţilor de presă.

În România sunt vreo 40-50 facultăţi de studii europene, dar nu am auzit de nici o programă universitară în care studenţii lucrează măcar câteva zile la Bruxelles. Poate prin astfel de iniţiative academice putem să dezvoltăm şi noi un adevărat mecanism “reality EU”, iar în timp, să avem resurse umane suficiente pentru a avea o adevărată prezenţă românească în capitala Europei.

Observ tot mai mult tendinţele de “specializare-dublă” în cadrul învăţământului superior: e timpul ca “ştiinţa” afacerile europene să se combine cu alte specializări, precum ştiinţele comunicării. Este pe aceeaşi linie cu oferta celor de la Gorizia (comunicare şi afaceri europene), dar şi pe ideea MBA-ului de la UBI (pregătirea specialiştilor în administrarea afacerilor, dar şi în lobby-ul european).

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA - articol în PR Romania - Presa viitorului

In contextul impactului pe care îl are tehnologia în domeniu presei, vă recomand un recent material publicat în PR Romania, în care îmi prezint viziunea personală despre “Presa viitorului”.

Dan LUCA / Bruxelles

Ce înseamnă Casa Europei la Cluj?

Recent am fost întrebat, ce se întâmplă cu Casa Europei la Cluj şi ce planuri de viitor există?

Am înfiinţat această organizaţie acum 15 ani. Principalul obiectiv a fost şi rămâne realizarea unei legături reale între comunitatea locală clujeană şi factorii de decizie de la Bruxelles. Metodele, normal, evoluează în timp.

La mijlocul anilor ’90 Clujul era încă departe de o conectare europeană. Se auzea de Uniunea Europeană, în special în mass media, dar puţini înţelegeau cu adevărat ce înseamnă. Clujenii încă nu călătoreau în afara ţării pentru a înţelege ce se vrea prin această integrare europeană şi cum se pot eventual implica în acest proces. Municipalitatea era considerată ca naţionalistă şi fără mari speranţe de deschidere către o Europă reală. O scanare a presei locale clujene ne indica faptul că Uniunea Europeană era ceva foarte abstract şi greu de explicat cetăţenilor. În cele aproximativ 5 publicaţii locale care apăreau la acea dată se puteau citi maxim 2-3 articole pe săptămână, însumate, despre noţiuni europene. S-a luat astfel o primă decizie: exprimarea ideilor europene în special prin articole de presă, prezentând o realitate directă, fără un populism european specific acelor ani. Prezenţa unor membri ai „Casei Europei” în Bruxelles-ul european a ajutat treptat comunicarea conceptului european real pe structura clujeană.

În anul 2002 Biroul Executiv al „Casei Europei” a făcut o analiză a activităţii de până în acel moment. S-a considerat oportună extinderea ariei de activităţi, în special prin derularea unor manifestări în Cluj-Napoca cu o amplă reflectare în presa locală şi naţională. Principalul obiectiv al acestor acţiuni a fost conştientizarea impactului extinderii Uniunii Europene asupra comunităţii locale, precum şi crearea unei platforme clujene, în permanent contact cu dezvoltările europene. Principalele activităţi se pot vizualiza pe site-ul organizaţiei, la adresa www.casaeuropei.com.

În 2007 ne-am lansat în blogosferă, profitând de tehnologia contemporană. Blog-ul „Casei Europei“ a prins la public. Am depăşit deja cifra de 47.000 de cititori ai mesajelor noastre. Sunt prezente online peste 600 de articole despre modul în care românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane. Ne-am axat în principal activitatea pe descrierea rolului pe care România îl poate avea în unele politici europene sectoriale. Metodologia noastră a fost simplă, am identificat principalele federaţii industriale, organizaţii non-guvernamentale, asociaţii ale consumatorilor, active la nivel comunitar în 7 politici sectoriale: agricultură, “societatea informaţională”, finanţe, sănătate, transporturi, mediu înconjurător şi energie. În paralel am prezentat partenerii români pentru „actorii europeni”, un exerciţiu deosebit de util dacă avem în vedere lipsa informaţiei structurate din România când vorbim despre integrarea europeană sectorială.

Am scris deschis şi despre comunicarea europeană. Nu suntem eurosceptici, dar nici “îndoctrinaţi” de “limbajul de lemn de la Bruxelles”. Comentăm realitatea având ca punct de pornire cetăţeanul şi modul în care vedem noi construcţia Europei contemporane.

Ce va urma? În luna octombrie a acestui an vom organiza la Cluj un eveniment simbolic, o dezbatere publică cu titlul “Clujul văzut de la Bruxelles” (Clujul de 5 ani în UE). Cu această ocazie se vor acorda şi premiile de excelenţă europeană “Inserţie clujeană, impact european” unor personalităţi clujene, aşa cum am făcut-o şi la sărbătorirea a 10 ani de activitate a Casei Europei.

Dan LUCA / Bruxelles

UE şi cota istorică

Recent profesorul Joseph Weiler îşi susţine părerea legată de lipsa de solidaritate apărută pe perioada crizei în zona euro, iniţiativele Italiei şi Franţei de a schimba prevederile Tratatului Schengen, precum şi despre creşterea gradului de populism în multe state europene.

Politicienii europeni se plâng de deficitul de democraţie, de necesitatea de a angaja cetăţenii în “viaţa UE”, dar în acelaşi timp, din păcate, legitimitatea Uniunii este într-un continuu declin. Cetăţenii simt în continuare că politicienii pe care îi aleg nu sunt cei care îi reprezintă cu adevărat.

Profesorul este de părere că este esenţial ca UE să propună “o nouă misiune” – pe care cetăţenii să fie gata să o susţină în totalitate. Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek cere însă răbdare şi susţinere pentru proiectele de integrare europeană, pentru eliminarea acţiunilor populiste şi a euroscepticismului.

În acest context, alegerile primare sunt o necesitate, pentru că aşa cum spuneam, organizarea alegerilor primare ar putea schimba percepţia cetăţenilor despre construcţia europeană. Alegerile europene ar avea cel puţin feţe umane, necesare în demonizarea unui sistem opac.

Dan LUCA / Bruxelles

Interviuri în presa românească: Făclia de Cluj

De ani buni încerc să prezint realitatea Bruxelles-ului european şi răspund cu mare plăcere invitaţiilor pentru interviuri cu detalii despre dinamica structurii comunitare şi implicaţiile pentru România.

În Făclia de Cluj apărea un interviu pe care l-am acordat în octombrie 2007 pe tema alegerilor pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007. Cred că este prima dată când mă refeream la clujenii din Bruxelles-ul european şi la şansele clujenilor de a avea reprezentanţi în legislativul european.

Câteva idei despre Casa Europei, Clubul “România-UE” Bruxelles, EurActiv, politica româneascã şi activitatea mea academicã se pot citi într-un interviu acordat Făcliei de Cluj în aprilie 2008 – “E crucial să ştim să promovăm cu profesionalism interesele româneşti în negocierile politice ale UE”.

Comunicarea este crucială în mecanismul politic. Stucturile nonguvernamentale ajută şi ele la fluidizarea schimbului de idei în societăţile democratice. Impactul global se obţine însă prin implicarea politică. Câteva răspunsuri la abordarea pe care o avem privind racordarea politică a diasporei se poate vizualiza într-un interviu publicat în noiembrie 2008 în Făclia de Cluj.

Inspirat de mesajul liderului socialiştilor din Parlamentul European, Martin Schulz, care zicea: “Cine luptă poate să şi piardă, dar cine nu luptă, a pierdut deja!”, am acordat un interviu publicat în Făclia de Cluj în martie 2009.

Într-un interviu publicat în septembrie 2009 în Făclia de Cluj explic în câteva rânduri de ce cred eu că “România are nevoie de românii din Bruxelles”.

Românii din afara ţării au nevoie de românii din ţară, aşa cum şi România nu este completă dacă nu consideră românii din Diasporă parte a dezvoltării sale. Este principalul mesaj care am dorit să-l prezint în interviul acordat în noiembrie 2010 Făcliei de Cluj.

În decembrie 2009 am răspuns cu deosebită plăcere prietenilor de la Făclia de Cluj în realizarea unui interviu despre cartea pe care am lansat-o recent “Dilemele comunicării Uniunii Europene”.

Departe de ţară, am intrat în politică pentru pentru a ajuta România. Câteva idei pe această tema sunt transmise şi prin intermediul interviului publicat în februarie 2010 în Făclia de Cluj.

Am realizat în iunie 2010 un interviu pentru Făclia despre criza economică şi despre nevoia unei culturi a dialogului în societatea românească.

În interviul publicat în aprilie 2011 de către Făclia de Cluj am prezentat câteva idei despre: poziţionarea reţelei EurActiv în sfera publicã europeană, angajarea principalelor capitale în construcţia europeană, criza de identitate a UE şi ce trebuie să facă România pentru a deveni un pol economic regional.

Interviuri publicate de Fãclia de Cluj (Adevãrul de Cluj) în perioada 1997 - 2007 sunt incluse şi în cãrţile: „România văzută de la Bruxelles” (publicatã în 2003) şi „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles” (publicatã în 2007).

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora şi “Casa România”

Cei aproximativ 3 milioane de români care lucrează în străinătate au trimis în ţară mult mai puţini bani decât până acum, ei economisind majoritatea sumelor câştigate, conform studiului realizat de Fundaţia Soros România. Doar 40% dintre cei plecaţi îşi doresc întoarcerea acasă, conform aceluiaşi studiu, deşi după alte păreri, nu se speră nici măcar la întoarcerea a 25% dintre aceştia.

Noutatea pe care o relevă cercetarea se referă totuşi la motivele pentru care românii preferă munca în străinătate – nu pentru a trimite bani acasă pentru familie, ci din dorinţa de a economisi sume pe care acasă le e imposibil să le adune sau de care au nevoie pentru a se muta într-o altă ţară unde ar putea câştiga şi mai bine.

Interesant este însă tabloul descries de Valentin Lazea “Dacă s-ar întoarce în ţară 40% din cei plecaţi la muncă, ei ar avea o mare problemă - piaţa muncii din România nefiind în stare să-i absoarbă: Este o nepotrivire clară între structura pieţei muncii şi ceea ce pot ei să ofere. Asta în contextul în care majoritatea celor plecaţi au studii medii şi lucrează în domenii suficient acoperite în ţară: 26% muncesc în construcţii, 21% sunt menajere sau îngrijitori de bătrâni şi copii, iar 8% lucrează în agricultură”.

Tocmai de aceea, statul român ar trebui să găsească anumite soluţii dacă doresc cu adevărat să implice românii din Diaspora în dezvoltarea României.

Dan LUCA / Bruxelles

Dilema presei europene

Într-un recent interviu, Aidan White, fostul preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, susţine că noile tendinte privind dezvoltarea presei limitează investiţia în educaţia şi pregătirea jurnaliştilor. Toate acestea duc la limitarea performanţelor acestora şi în plus, ceea ce este şi mai grav, poate afecta pluralismul şi independenţa, caracteristici specifice presei.

Rezolvarea acestei situaţii poate fi considerată o dilemă, dar până la urmă, într-adevăr, ca de fiecare dată, publicul nu trebuie să se lase manipulat sau forţat – sursele de informare fiind acum mai vaste şi mai variate ca oricând, el având astfel posibilitatea să îşi creeze o imagine cât mai exactă asupra realităţii.

Câteva idei despre presa viitorului le-am exprimat recent într-un material publicat în Cariere, în care încerc să răspund la întrebarea “Ce va însemna să fii ziarist în 2020?”

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Cariere – Munca în viitor

Am mai scris despre flexibilitatea muncii pe care o oferă noile tehnologii, de necesitatea unei noi abordări, axată pe proiect, despre un stil de management mult mai permisiv.

Dezvoltând subiectul, vă recomand un recent material publicat de Cariere, în care anticipez cum va fi munca în viitor.

Dan LUCA / Bruxelles

Despre Bruxelles-ul european în mass media românească

În ultimele luni am publicat câteva idei în mass media românească despre Bruxelles-ul european (interviu în Adevărul) şi despre experţii români în studii europene şi rolul lor în politica europeană a României (articol în Evenimentul Zilei).

Dan LUCA / Bruxelles

Managementul inovaţiei

Angajaţii sunt o sursă de idei, un real beneficiu pentru organizaţie, atunci când sunt ascultaţi. Am mai atins acest subiect când am vorbit despre intraprenor. Acelaşi lucru este susţinut şi de teoria managementului – angajaţii sunt cei care influenţează activitatea firmei, sau a sectorului, prin inovaţiile pe care le aduc.

De aici, legătura dintre leader şi ceilalţi angajaţi, precum şi comunicarea între aceştia, au condus la apariţia unei noi ramuri a managementului – managementul inovaţiei. Aşa cum este definit într-un articol al PR Romania, foarte bine argumentat cu note academice, “managementul inovaţiei subliniază faptul că angajaţii pot fi implicaţi în procesul inovaţiei de către aşa-numiţii promotori, persoane cheie care reuşesc să plaseze o anumită problemă sau subiect de discuţie în centrul atenţiei stakeholder-ilor relevanţi şi să promoveze beneficiile inovaţiei în interiorul organizaţiei şi dincolo de graniţele ei”.

Ar fi bine ca această teorie să fie mult mai mult aplicată, sprijinită evident de o comunicare eficientă. Care este rolul comunicării în această matrice? Tot autorul articolului explică: “inovaţiile apar doar în urma interacţiunii dintre diferiţi actori sociali”. “Acest lucru indică faptul că şi comunicarea trebuie să fie parte integrală a procesului inovaţiei, sprijinind fiecare etapă, de la generarea ideilor până la penetrarea pe piaţă, construirea relaţiilor cu angajaţii, partenerii de cercetare şi dezvoltare, clienţii, concurenţa, politicile organizaţiei, organizaţiile non-guvernamentale, jurnaliştii şi alţi stakeholderi relevanţi”.

Dan LUCA / Bruxelles

Evoluţia României în afacerile comunitare

Aşa cum prezentam recent, GrupRomânia încearcã de doi ani sã gãseascã cele mai bune metode practice pentru o mai bunã reprezentare şi pozitionare a României în principalele dosare comunitare. În cateva sãptãmâni vom prezenta principalele idei prin intermediul unui eveniment pe care îl pregãtim împreunã cu Clubul “România-UE” Bruxelles.

Unul dintre subiectele abordate este cel al întăririi capacităţii Parlamentului României de a fi actor european activ, de a se implica în dezbaterile politice europene. Vreau sã felicit echipa CRPE pentru organizarea unei dezbateri pe aceastã temã, cu scopul de a face o evaluare a situaţiei curente în coordonarea afacerilor europene şi o analiză a schimbărilor instituţionale în Parlament. Bunã discuţia şi despre stadiul elaborării actului normativ care stabileşte relaţiile dintre Parlament şi Guvern în coordonarea afacerilor europene.

Sperãm ca pe viitor asfel de initiative, pornite de la Bruxelles sau din România, implicând specialişti proveniţi din mediul instituţional, dar şi din cel privat, sã reuşească optimizarea relaţiilor între structurile româneşti cu structura comunitară, în beneficiul Romaniei, la fel cum propuneam prin pactul politic “Snagov 2”.

Dan LUCA / Bruxelles

Mesaj 600 şi presa românească

Am încercat mereu să vin cu ceva nou pentru cititorii blogului. În mesajul aniversar cu numărul 500 am apelat la o retrospectivă a primilor trei ani şi jumătate de blog, iar acum, după încă 100 de mesaje publicate, sper ca prin subiectele abordate să nu vă fi dezamăgit.

Blogul mi-a dat multe idei, pe care le-am dezvoltat mai apoi în articole de presă românească. Le mulţumesc cu această ocazie celor de la Capital, Forbes, Cariere, Ziarul Financiar, Foreign Policy, Adevărul, PR România, Evenimentul Zilei, dar şi celor de la Făclia de Cluj pentru spaţiile acordate. Toate acestea fac ca blogul Casei Europei să aibă acum un invidiat Page Rank 6 în Google.

Încă o dată mii de mulţumiri celor care citesc aceste mesaje!

Dan LUCA / Bruxelles

Spania şi UE văzute de la Madrid

Recent mi-am petrecut câteva zile la Madrid pentru o serie de întâlniri legate de dezvoltarea EurActiv în Spania. E practiv o continuare a seriei începute acum 6 luni, prin deplasări avute în capitalele europene.

Spania priveşte cu multă atenţie Europa, iar subiectele cele mai la modă sunt legate de criza produselor agricole, reforma Politicii Agricole Comune, accesarea fondurilor europene. Gestionare crizei economice este cel mai puternic subiect de actualitate, în care şomajul, în special în rândul tinerilor, este punctul arzător. Analizând din interiorul sistemului spaniol protestul tinerilor din Puerta del Sol pare mult mai realist şi apreciat. Este o mişcare spontană, care propune printre altele o democraţie participativă în Spania, tineri care încearcă să schimbe radical modul de gândire al politicienilor. Au 20-25 de ani şi se întreabă “ce trebuie să fac pentru a avea o casă şi să am siguranţa de a-mi creşte copiii într-o Spanie normală? Vreau un loc de muncă, dar şansele sunt mici. Cum mă ajută sistemul?”

Cu mare plăcere am vizitat şi Ambasada României din Madrid, aşa cum făcusem în februarie cu cea de la Berlin. Să reprezinţi o comunitate de aproape un milion de români în Spania nu e un lucru uşor şi doresc să o felicit pe doamna ambasador Maria Ligor pentru rolul pe care îl are. Foarte interesantă şi practică de exemplu ideea consulatelor itinerante.

Dan LUCA / Bruxelles

Antreprenorii sociali şi Diaspora

Trăim vremuri în care tot în mai multe cazuri se caută sprijin umanitar. ONG-urile din România apelează la varianta celor 2% redirecţionaţi. Pe ce criterii se alege oferirea semnăturii pentru anumite cazuri? – “fie le asociază cu branduri care se bucură de o mare credibilitate, fie le sunt foarte cunoscute”, spune Rodica Lupu, Manager Proiect caritabil.

Angajaţii care au ales să redirecţioneze acest procent din venitul lor, ştiu că acele sume pot fi utilizate fie pentru proiecte de mediu, fie pentru ajutorarea categoriilor de persoane defavorizate sau chiar servicii medicale, etc.

„Prevederea 2% presupune crearea unui parteneriat între cetăţean, autorităţi fiscale şi sectorul ONG, relaţie în care cetăţeanul este cel care ia decizia finală“, spune un director de companie. Însă, am putea extrapola beneficiile oferite de acest program guvernamental în programe de implicare şi ajutor, chiar şi pentru diaspora.

Sprijinirea înfiinţării “ONG-urilor de asistenţă care îşi desfăşoară activitatea în afara României” şi a “ONG-urilor pentru servicii locale” este crucială pentru o implementare coerentă. Aceste organizaţii nonprofit vor fi coordonate de “antreprenori sociali” – persoane care vin cu soluţii creative pentru cele mai importante probleme sociale ale momentului.

Atunci când evidenţiam prezenţa românească în cadrul ONG-urilor şi grupurilor de interes din capitala europeană, spuneam că sectorul neguvernamental a înţeles importanţa asocierii în reţelele europene pentru o mai mare credibilitate, coerenţă şi finanţări. Este bine că avem societate civilă, însă este necesară o mult mai mare vizibilitate a acesteia în ţară.

Dan LUCA / Bruxelles

Cultura “empowering”

Managementul impune motivarea angajaţilor, dar cum se poate realiza în contextul existent acest lucru? Nefiind o sarcină uşoară, de cele mai multe ori se apelează la serviciile externalizate oferite de consultanţi şi experţi în domeniu. Soluţiile cele mai la îndemână sunt trainingurile organizate în locaţii scumpe sau oferirea de pachete de compensaţii şi beneficii. Când acestea nu au un rezultat vizibil, trebuie căutată adevărata problemă şi numai după soluţionarea ei, angajatul va fi cu adevărat re-motivat.

Articolul markmedia.ro vine cu câteva idei interesante - “Culturile organizaţionale pozitive ştiu cum să atragă în mod natural cele mai bune talente şi să le reţină pe termen lung. Ei doar îi lasă să se dezvolte natural într-un mediu de învăţare “empowering”. Asta se întâmplă deseori cu mai puţine nevoi de avantaje, călătorii pentru training şi pachete de compensaţii scumpe”.

Puţin probabil ca un angajat lăsat să îşi folosească “motivaţia inerentă” să nu crească şi să nu se dezvolte în cadrul organizaţiei, să nu se simtă motivat şi satisfăcut de ceea ce realizează.

Dan LUCA / Bruxelles

Despre Bruxelles-ul european în presa de specialitate

În ultimele săptămâni am publicat câteva idei în presa de specialitate despre strategia României în Uniunea Europeană (articol în Foreign Policy), despre poziţionarea şi brandingul în afacerile europene (articol în PR România), despre meseria de ziarist în anul 2020 (articol în Cariere), despre cum trebuie să se lucreze cu ziariştii de la Bruxelles (articol în PR România), despre poziţionarea principalilor angajatori de pe piaţa afacerilor europene (articol în Cariere) şi câteva sugestii pentru găsirea unui loc de muncă în Bruxelles (articol tot în Cariere).

Dan LUCA / Bruxelles

Puterea asociaţiilor europene

Conform rezultatelor unui recent studiu, principala provocare pentru asociaţiile europene este găsirea consensului între membrii acesteia, pe de o parte, care împart piaţa “de business” între ei şi asociaţiile naţionale, care manifestă culturi diferite, pe de altă parte. Studiul evidenţiază că în contextul crizei financiare, companiile încep să preia controlul dincolo de asociaţiile naţionale, rolul directorilor generali – strategi, “actori UE cu expertiză industrială” - este din ce în ce mai important.

Puterea asociaţiilor creşte odată cu creşterea rolului de influenţă la nivelul politicilor UE. Adevărata prezenţă la Bruxelles şi protejarea membrilor de măsurile nefavorabile ale instituţiilor reprezintă cheia spre a dobândi cu adevărat un plus de valoare.

Mesajul asociaţiilor, atâta timp cât este exprimat clar, preluat de media, crează o identitate puternică în cadrul industriei respective. “Aptitudinile de comunicare, diplomaţie, capacitatea de persuasiune, precum şi abilităţile de a transmite şi a vinde soluţiile industriei reprezintă cheia succesului asociaţiei”, spune José Lalloum, managing partner la Logos Public Affairs. La toate acestea, mai spune el, se adaugă capacitatea leaderului de a asculta şi a nu se ruşina să facă lobby.

Dacă vine vorba de prezenţa lor în cadrul reţelelor de socializare, poziţia asociaţiilor, după concluziile studiului ar fi una de genul “strategiei de a aştepta şi a vedea ce se întâmplă sau ajungându-se chiar până la o filosofie total opusă”.

Dan LUCA / Bruxelles

Românii din Belgia şi performanţele României în UE

Românii au pregătirea necesară pentru a lucra în sectorul privat al afacerilor europene, şi aproximativ 500 dintre compatrioţi desfăşoară deja o astfel de activitate în companii multinaţionale, federaţii, asociaţii, companii de lobby şi think tank-uri. Majoritatea sunt însă umiliţi în faţa colegilor, având în fiecare an de întocmit un dosar pentru a-l prezenta autorităţilor belgiene în speranţa obţinerii permisului de muncă pentru anul respectiv. Activitatea românilor în mediul european este în consecinţă perturbată de problema dreptului la muncă în Belgia.

Dreptul la muncă este poate cel mai important lucru pe care şi-l doresc românii din Diasporă. Unii români din Belgia, chiar pierd locul de muncă câştigat în urma reuşitei la interviul de angajare, deoarece dosarul presupune un efort în plus din partea angajatorului, efort pe care unii angajatori decid să nu-l depună.

Am sesizat recent Guvernul României despre această problemă, printr-o scrisoare adresată Ministrului Afacerilor Externe. Vom continua şi pe viitor să luptăm pentru românii din Belgia şi drepturile lor!

Dan LUCA / Bruxelles

Un singur preşedinte pentru UE?

Apropo de discursul comisarului european Michel Barnier, în care propune ca funcţia de Preşedinte al Consiliului European să fie ocupată de aceeaşi persoană care ocupă şi funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene, se naşte o nouă dezbatere interesantă la nivel politic european.

Susţinătorii sunt de părere că o astfel de abordare ar facilita mult comunicarea între liderii UE şi public. De asemenea, Piotr Maciej Kaczyński este de părere că această fuziune ar da o mult mai mare vizibilitate Uniunii Europene, prin reducerea numărului “preşedinţilor UE”.

Deşi ideea preşedintelui unic nu este nouă, fiind discutată încă din 2002, cel mai repede posibil, UE ar putea avea un singur preşedinte doar după alegerile din 2014. Până atunci însă, pentru cetăţenii UE imaginea UE trebuie să fie mai clară, iar liderii aleşi o prioritate.

Dan LUCA / Bruxelles

Despre Bruxelles-ul european în presa financiară

În ultimele săptămâni am publicat câteva idei în presa financiară românească despre Bruxelles - capitala de facto a Uniunii Europene (articol în Forbes), despre bugetele de comunicare ale grupurilor de interese industriale din capitala Europei (contribuţie la un articol în Capital), despre activitatea expertului european de la Bruxelles (articol în Forbes) şi despre poziţionarea ţărilor din Europa Centrală în dinamica legislativă comunitară (articol în Ziarul Financiar).

Dan LUCA / Bruxelles

Optimism şi cinism în afacerile europene

Ca în fiecare an, am participat la EBS, şi cateva impresii le prezint în acest mesaj.

Foarte mult s-a vorbit si la European Business Summit-ul de anul acesta despre întreprinderile mici şi mijlocii, despre importanţa lor în capacitatea sectorului de afaceri la Agenda politică 2020. Totuşi nu cred că suntem încă la nivelul de a înfiinţa o companie în ţările Uniunii în doar 3 zile şi cu un buget de maxim 100 de euro. Comisia Europeană are idei şi planuri mari, dar realitatea din teren este încă necorelată cu ambiţiile politice.

Un sondaj de opinie prezentat cu ocazia evenimentului mai sus menţionat susţine că două treimi din oamenii de afaceri europeni sunt optimişti asupra creşterii economice în UE. Totuşi, oamenii politici nu împărtăşesc acelaşi optimism prezentat de sectorul de afaceri. Sistemul politic european, deosebit de fragmentat din cauza zecilor de alegeri la nivel naţional şi regional, lasă prea puţin loc unei viziuni concrete a Uniunii, solicitată cu vehemenţă de liderii business-ului european.

Totuşi, un preşedinte al Consiliului UE, Heman Van Rompuy, foarte impunător şi plin de substanţă, a acaparat participanţii cu o prezentare de excepţie. O poză a UE, văzută din afara spaţiului european, explică marile oportunităţi pe care le au investitorii în economia comunitară. Piaţa unică îşi poate arăta şi mai mult avantajul către exterior, lăsând însă loc la o şi mai mare simplificare şi armonizare a legislaţiei europene. Atractivitatea UE faţă de lume poate să fie mult mai bine exploatată de europeni.

Oamenii politici realizează importanţa menţinerii producţie în UE, iar delocalizările oportunistice nu ajută stabilitatea economică a UE. E clar că noţiunea de produs şi serviciu a evoluat, dar trebuie să menţinem industria în UE, dacă vrem să fim competitivi pe plan mondial.

Prin vocea Preşedintelui BusinessEurope, Jurgen Thumann, oamenii de afaceri europeni şi-au exprimat sprijinul pentru politica curajoasă de ieşire din criză. De asemnea s-a subliniat importanţa de a defini împreună marile priorităţi, nefiind indicată o serie interminabilă de revendicări adresate politicienilor. “Câteva obiective, clare şi uşor de comunicat”, asta doreşte business-ul european.

Foarte bune şi dezbaterile despre viitor, despre reformarea sistemului de pensionare în ţările europene, despre implicarea generaţiei tinere în a gândi viitorul UE împreună cu actualii lideri politici şi economici. Etienne Davignon, Preşedintele CSR Europe, a prezentat unele idei interesante despre capitalul uman al Europei, iar simbiozei “experienţa actualilor CEO - entuziasmul tinerilor” e bine să i se găsească mai mare aplicabilitate. Totuşi îmi este greu să cred că Europa este pregătită pentru lideri ai sectorului de afaceri de doar 18 ani, în ciuda faptului că aceştia stăpânesc perfect tehnologia actuală şi au poate o viziune mai detaşată de contemporaneitate asupra viitorului.

Posibilul cinism al tinerilor, adresat actualilor lideri, mai ales din cauza crizei financiare, este un subiect care trebuie aprofundat, pentru a nu ajunge la falii ireparabile. A clădi împreună viitorul, nu este doar un îndemn populist. Trebuie să existe idealuri comune, e important ca generaţia tânără să fie expusă în permanenţă la problemele pe care le are Uniunea.
Dan LUCA / Bruxelles

Implicare şi rezultat

Capacitatea managerului de a-şi alege şi coordona echipa este esenţială, însă totul porneşte de la a gândi proiecte fiabile şi a le susţine cu responsabilitate şi perseverenţă.

Aşa cum spuneam, în derularea oricărui proiect este nevoie de o strategie bine pusă la punct, fără de care multe idei bune se pierd pe parcurs.

Dan LUCA / Bruxelles

Lideri europeni, candidaţi la alegerile naţionale

Şi în Franţa s-a schimbat procedura de alegere a deputaţilor pentru Parlamentul Francez. Astfel, începând cu 2012, 11 locuri vor reveni francezilor din Diaspora, o procedură asemănătoare cu cea din România (2 senatori şi 4 deputaţi provenind încă din 2008 din Diaspora).

Deşi alegerile legislative vor avea loc în Franţa doar în primăvara lui 2012, încă de la sfârşitul lunii mai a avut loc lansarea candidatului socialist pentru Benelux, bunul meu prieten, Philip Cordery.

A fost o coincidenţă fericită ca lansarea sa, în prezenţa liderului belgian Elio di Rupo, să aibă loc în aceeaşi sală unde în noiembrie 2008, social-democraţii români îşi prezentau candidatul electoratului din Belgia. Atunci Philip participa la evenimentul PSD Bruxelles în calitate de Secretar General al Partidului Socialiştilor Europeni.

E foarte interesantă situaţia când o personalitate europeană “atacă” alegerile naţionale. Ceea ce mă bucură este că Philip intră în lupta electorală, aşa cum cred că mulţi candidaţi politici europeni trebuie să o facă.

Mult succes!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca – articol în Cariere

Am scris mult despre presa europeană şi evoluţia presei în contextul inovaţiilor tehnologice în domeniu. De această dată vă recomand un material publicat în Cariere în care încerc să răspund la întrebarea “Ce va însemna să fii ziarist în 2020?”.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunicare socială prin 20 km de Bruxelles

După o pauză de 10 ani am alergat din nou cei 20 Km de Bruxelles, o cursă interesantă, foarte populară în capitala comunitară, la care au luat startul 30.000 de participanţi.

A fost o experienţă unică, timp de două ore şi jumătate fiind înconjurat de tineri şi bătrâni, fiecare purtând pe echipament mesajul preferat. Multă publicitate pentru organizaţiile caritabile, sprijinite de cele mai multe ori de corporaţii.

Un eveniment sportiv reuşit, combinat cu un exerciţiu de comunicare socială.

Dan LUCA / Bruxelles