4 stele academice în Belgia

Așa cum bine se știe, Belgia este împărțită lingvistic în vorbitori de franceză și cei de limba olandeză. Deși cu sute de ani de tradiție, univesitatile din zona Bruxelles, deci inclusiv și cea din Leuven, au ajuns la o diviziune lingvistică acum vreo 50 de ani. De atunci avem ULB și VUB, dar și KU Leuven și UC Louvain.

Treptat, cele patru univesitati au lansat mastere în care propuneau studenților cursuri despre studii europene, desigur, profitând de poziția strategică în apropierea instituțiilor europene. Interesant este că acest segment academic, al masterelor în afaceri europene, este aproape în exclusivitate în limba engleză, chiar dacă nu este limba oficială a țării. Pragmatismul globalizării și cererea de pe piaţã au condus la această adaptare.

Mă bucur să cooperez cu aceste patru universități de prestigiu. Acum 13 ani am fost invitat la VUB pentru a ține un curs depsre  “Politica de comunicare a UE”, iar apoi a urmat proiectul cu KU Leuven, început în 2014, cu un curs intitulat ˝EU public relator˝. Din 2016 sunt un invitat permanent la ULB, locul unde am finalizat și eu masterul  acum vreo 25 de ani. Luna aceasta am închis patrulaterul cu o prezentare la UC Louvain.

Mă bucur să continui implicarea academică, începută în 2008 la Gorizia, prin cursul “Tehnicile de comunicare ale UE”. După subiecte legate de comunicarea europeană și stakeholderii UE, acum abordez structurat la SNSPA și o nouă dimensiune, legată de antreprenoriat media și inovare. O poveste începută perfect acum o luna și care are mare viitor.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Suntem 25 de milioane!˝

În editorialul semnat astăzi în Făclia, câteva cuvinte despre România celor 25 de milioane de locuitori.

 

 

Știm, România pierde constant populaţie în ultimii 30 de ani. Dacă pe la Revoluția din Decembrie ’89 eram o țară de 23 de milioane de locuitori, acum suntem în jur de 19 milioane.

 

Există însă o abordare diferită a acestui subiect. Dacă luăm în considerare cei care trăiesc în spațiul teritorial al României, dar și pe cei care îşi desfãşoarã activitatea în afara țării, ajungem la o cifrã rotundă de aproximativ 25 de milioane de români.

 

Înainte de anul 1989 era vorba de ceva de genul „fie în ţară, fie plecat˝. Nu exista fluiditatea de a veni şi de a te întoarce. Această traumă o avem încă în limbajul colectiv al României. Vorbim de românul care pleacă în străînătate, de parcă asistăm la ceva total, fără scăpare, fără întoarcere.

 

A pune astfel de bariere mentale nu ajută o dezvoltare statală sãnãtoasã. Există cazuri notorii de compatrioţi pe care cu greu poţi să-i închistezi într-un spaţiu geografic. Nadia Comăneci navighează fără probleme între Statele Unite şi România. A plecat Nadia din România? S-a întors? Da, a plecat din ţară pe vremea comuniştilor, dar acum e şi în ţară şi în afară ei, în acelaşi timp.

 

De ce nu apreciem la fel și cazul românului simplu, plecat la muncă sau la studii pe alte meleaguri? Că mai zăbovește câțiva ani prin stăinătate e bine. Învață în fiecare zi și este în permanenţã conectat cu țara de origine. Poate nu se va mai întoarce în țară ? Asta este, care este problema? Poate copiii lui vor reveni să studieze în România sau vor lansa o afacere de succes pe plan mioritic. Studiul şi practica în străinătate deschid românului noi orizonturi, noi culturi, noi relaţii. În contextul actual, când piaţa este dominată de fenomenul globalizării, experienţa în străinătate este benefică, fără îndoială.

 

Aștept de mult timp ca România să inţelegã bogăția de care dispune. O resursă umană fantastică, în țară sau pe alte meleaguri. Cetățeni care vor cu adevărat să își facă un rost în viață și să ajute în același timp România.

 

Ce se poate face pentru ca România să vadă cei 25 milioane de români cu adevărat ? E nevoie rapidă de identificarea obiectivelor de a lucra împreună, realizarea unei hărți geografice de aptitudini ale diasporei, crearea relaţiei de încredere şi mobilizare a diasporei pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a României.

 

Putem dezvolta forme instituţionale de implicare a diasporei în viaţa economică şi politică a ţării. Un exemplu, un instrument de pe agenda politică a diasporei, este cel al Irlandei, care îşi bazează programul educaţional, ştiinţă şi tehnologie pe cunoştinţele celor din afară. Strategia pentru diasporã este văzută de multe ori că fiind una la nivel de stat naţional. În cazul Irlandei, districtul Donegal are propria sa abordare şi emigranţii din acea regiune au fost reali investitori în economia locală. Prin urmare, politica de dezvoltare regională şi coeziune poate juca un rol esenţial în crearea celui mai potrivit model, având un potenţial serios de creştere regională echilibrată.

 

Suntem echipa României de 25 de milioane de suflete?

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – nou curs academic la SNSPA “Antreprenoriat media și inovare˝

 

O premieră în peisajul educațional românesc și printre puținele exemple pe plan european. Un nou master axat pe Comunicare Digitală și Inovare a fost lansat anul acesta de către SNSPA.

 

Mă bucur să mă alătur prestigiosului colectiv academic cu un curs de semestru axat pe antreprenoriatul media și inovare. Obiectivul principal al cursului este inițierea studenților în domeniul antreprenoriatului aplicat în media UE în contextul exploziei tehnologice și al disfuncționalităților financiare din cadrul sistemului media clasic.

 

Este al doilea master de la SNSPA în care sunt implicat, cel despre Comunicare și afaceri europene ajungând anul acesta la a 10-a ediție.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

Dan Luca - coach în proiectul Stars4Media

E o deosebită onoare să fiu implicat din nou ca și coach în proiectul Stars4Media.

De data aceasta contribuția mea este pe partea de business transformation a presei europene, la două din cele 14 proiecte selecționate de un juriu european.

Întregul concept este axat pe accelerarea inovației în media. Vorbim aici nu doar despre dezvoltarea competențelor individuale, ci și de managementul schimbării corporative, pentru o mai bună competitivitate. Prioritară este dezvoltarea capacității de a coopera cu media din alte țări UE, pentru dezvoltarea segmentului media în Europa.

Suntem încrezători în faptul că o dezvoltare sănătoasă a presei duce la consolidarea democrației europene, ajutând în special lupta împotriva dezinformãrii.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Un Cluj foarte european”

Aderarea unei țări la UE nu trebuie analizată doar la nivelul național, ci și pe componenta locală. Câteva idei despre cum Clujul contribuie inclusiv la dezvoltarea politicilor europene în editorial meu de astăzi din Făclia.

 

 

Clujul a înțeles Uniunea Europeană. De ani buni orașul nostru derulează proiecte accesând masiv fondurile europene, dar a dezvoltat și capacitatea de a contribui, constructiv, la dezvoltarea politicilor comunitare.

 

Recent am participat la un eveniment în incita Parlamentului European de la Bruxelles care aborda subiectul digitalizãrii în România și impactul asupra sectorului de afaceri. Mi-a făcut o mare plăcere să constat conținutul prezentat de comunitatea clujeană. Zic comunitate, fiindcă nu a fost doar primarul Boc la dezbateri. Au venit împreună universitățile, mediul de afaceri, cu companii mari și start up-uri, pentru a explica cum își deruleazã activitatea curentă.

 

Europa este un spațiu al libertatii și al inițiativei. Înțelegi sistemul, identifici avantajul tău competitiv, elaborezi o strategie împreună cu stakeholderii, implementezi și monitorizezi în permanenţă. Totul derulat într-o abordare de zi cu zi, în care vectorii de comunicare externă sunt cruciali. Formă și fond !

 

Deschiderea europeană face ca o comunitate să fie plăcută și ușor de înțeles. Bruxelles-ul a devenit vitrina acestor inițiative, povești de succes, în care prioritatea este normalitatea, fără senzaționalul bulversant.

 

Mulţi spun că de fapt Bruxelles-ul este doar locul dezbaterilor tehnice, al “micilor bătălii”. Peste 75% din legislaţia aplicată în ţările membre îşi are originea la Bruxelles. Această legislaţie nu priveşte în mod necesar securitatea naţională, politică externă, apărarea („marile bătălii”). Are a face mai degrabă cu consumatorul şi cu pieţele, cu calitatea aerului, cu apă, cu mâncarea. Uniunea Europeană nu înseamnă aşadar doar „temele mari” ale politicii externe. Bruxelles este locul de desfăşurare a unei laborioase activităţi tehnice, prin care aleşi şi funcţionari naţionali sau europeni încearcă fără „glorie mediatică” să contribuie prin legislaţie şi politici la ameliorarea vieţii noastre şi a familiilor noastre.

 

Aşa-numitele „standarde europene” nu au apărut din senin. Ele sunt rodul unor negocieri care durează uneori ani de zile doar la nivelul experţilor tehnici, până la adoptarea lor de către nivelul politic. Uneori ele iau formă „celui mai mic numitor comun” european, alteori ele duc înainte proiectul european prin mai multă „integrare” în variile domenii sectoriale. Merită atenţie şi această Europă a noastră, a temelor „mărunte”, ale cărei decizii se adresează mai degrabă cotidianului cetăţeanului decât treburilor de stat.

 

Povestea europeană continuă. Mulți experți spun că urmează o perioadã foarte dinamică la nivel european, implicând practic reevaluarea contribuției țărilor membre la proiectul european. Asistăm la intensificarea discuțiilor multilaterale, în special la nivel de Bruxelles. Este un proiect istoric, asemănător cu cel care a dus la aderarea României la UE. Sperăm să ne ridicãm la înălțimea vremurilor pe care le trăim !

 

 

Dan Luca - la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni de la Berlin

Pentru prima dată ajungeam la Berlin în 1985. De fapt vizitam atunci cu mama mea doar Berlinul de Est din raționamente bine cunoscute. Arc peste timp, am participat zilele acestea la Congresul PES în prezența Cancelarului German, Olaf Scholz.

A fost pentru Stânga europeană un moment de cotitură, alegând un nou lider, care vine după 11 ani de așteptare. Fostul premier suedez, Stefan Lofven, are acum mandatul de a structura mesajele socialiștilor pentru a câștiga alegerile europene din 2024.

Am asistat la o prezențã impresionantă de personalități politice cu această ocazie. M-am bucurat să mă reîntânesc cu actualul premier spaniol, Pedro Sanchez, colegul meu de la masterul de la Bruxelles (1998). A fost o plăcere să o revăd pe Kati Piri, acum un influent deputat olandez, în trecut colegă la Asociația Sudentilor Europeni (AEGEE), filiala Groningen. Prezența premierului finlandez, Sanna Marin, a elecrizat plenul Congresului. Conversația cu fostul premier belgian Elio Di Rupo a fost o lecție reală de responsabilizare politică. Comisari europeni, eurodeputați, miniștri, primari, lideri de partide social-democrate (inclusiv președintele PSD, Marcel Ciolacu) au interacționat timp de două zile, căutând să identifice soluții pentru crizele Europei contemporane.

De apreciat și conferința organizată de Grupul S&D din Parlamentul European pe vaporașul de pe râul Spree. Secretari de Stat din guvernarea germană, eurodeputați, reprezentanți ai sindicatelor și ai societății civile au analizat criza energetică și impactul societal. Studenții de la universitatea din Berlin au fost implicati și ei în dezbateri.

Dan Luca / la Berlin pentru două zile

Dan LUCA – curs academic la SNSPA: „Media europeană și sfera publică”

Obiectivul unui curs academic despre sfera publică europeană este de a adopta o atitudine pozitivă faţă de perspectivele de dezvoltare personală ca specialist în relaţii publice la nivel european. Aceasta este menirea cursului “European Media and the Public Sphere”, prezentat în această toamnã celor din anul doi de la Masterul în Comunicare și Afaceri Europene.

 

Începând cu 2013, în fiecare an, am dezvoltat o curriculã academică la SNSPA pentru a ajuta tinerii în a face corelaţii logice între structura naţională şi cea comunitară, raportate la tehnicile de comunicare. Generaţia de anul acesta este fantastică, atât că număr de participanți, dar și ca interacție. Dezbaterile ne aduc mai aproape de o filozofie a societãţii europene responsabilă pentru încercările anilor care vor urma.

 

Mã bucur enorm sã intrãm acum, cu optimism, în al 10-lea an de curs despre comunicarea europeanã !

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

Dan LUCA – moderator la Romanian Digital Day 2022

Excelență inițiativa eurodeputatului Victor Negrescu de a organiza în incinta clădirii Parlamentului European de la Bruxelles a primei ediții a Romanian Digital Day.

 

A fost o reală plăcere să moderez panelul "From policy making to investments opportunities", care a încercat să fie o discuție practică despre cum decizile politice pot să influențeze pozitiv dezvoltările sectoriale. Un ministru, patru eurodeputați, reprezentanți de la Comisia Europeanã (inclusiv de la cabinetul Președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen), sectorul de afaceri și mediul academic au dat gravitate dezbaterii. ˝Există nevoia de consolidare a capacității administrative a României pentru a continua digitalizarea țării, atât din punct de vedere al tehnologizării, dar și al mentalității. Este nevoie de training pentru a avea competențele necesare unei astfel de transformări˝, preciza Sebastian Burduja, Ministrul român al Cercetării, Inovaţiei și Digitalizãrii.

 

Salut prezența masivă a clujenilor la acest eveniment bruxellez, pe lângă primarul Emil Boc, universitățile clujene și Transilvania IT Cluster au contribuit la succesul Romanian Digital Day 2022.

 

Digitalul românesc intră oficial în calendarul evenimentelor din capitala europeană, așa cum energia românească își făcea intrarea acum câțiva ani. Este important să avem și alte sectoare românești care au o astfel de abordare, sprijinite desigur de echipa eurodeputaților români. Așteptăm cu mult interes ediția viitoare a evenimentului digital, dar și mai important este să avem o abordare sustenabilă, de zi cu zi. Politicile europene sunt dinamice, evenimentele politice influențează constant abordările, iar fiecare țară membră UE urmărește în permanantă aceste dezvoltări.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Chiar ne place în acvariu?”

 

Astăzi, 10 octombrie 2022, am revenit cu un nou editorial în cotidianul clujean Făclia.

 

Până la Revoluția din Decembrie 1989, românii a fost ţinuţi într-un spațiu închis, controlat de dictatura comunistă. Era un sistem predictibil, dar fără perspective. Era precum un acvariu, care nu îți dădea posibilitatea să faci parte din lumea mare.

 

Deschiderea a adus liberatate, iar unii au fost surprinși de brutalitatea unei pieţe deschise. Am înțeles atunci că fiecare componentă a activității necesită o atenție specială și personală. Erau multe oportunități, dar și multe varibile care provocau neliniștea. În fond viitorul este imprevizibil şi e omenesc sã fim neliniştiţi.

 

Brusc, acvariul nostru s-a tranformat într-un ocean. Unii peștișori s-au adaptat mai greu, iar alții s-au bucurat de spațiul avut la dispoziție. Ne-am dat seama, treptat, că alianțele sunt necesare, iar aderãrile la Uniunea Europeană și NATO se pot încadra la deciziile strategice de securitate și dezvoltare economică. Iar când răpitorii au ajuns în partea noastră a oceanului, fie sub formă unei crize pandemice sau a unui război în proximitate, ne-am dat seama că avem prieteni adevãraţi. Si ce bine e sã nu fim singuri în momentele grele…

 

Desigur, e elementar, e important să avem o strategie clară cum vrem să activăm împreună în aceste coaliţii, pentru a continua să trăim, sã evoluãm și să ne bucurăm de o viață liberă. Nu e ceva evident, chiar dacă de multe ori abordăm superficial acest punct. A ajunge într-un club select e greu, dar a te menține eficient şi prosper e și mai complex.

 

Unele naţii mai sunt încă în diverse acvarii, sau sunt forțe care încearcă să îi atragă în locuri periculoase. Este o problemã care ne privește și pe noi, chiar dacă simțul realismului ne obligă să vedem poate prea pragmatic doar lumea în care ne desfășurăm activitatea.

 

Există și nostalgici după acvariu, unii reamintindu-și acea perioada și poate chiar asociând-o cu tinerețea, cu energia omului în plină viteză. Lumea a evoluat și realitatea ne impune să fim pragmatici și realişti. Suntem în ocean și apele deschise au regulile scrise sau nescrise. A sta ancorat în trecut nu ajută, nici societatea și nici pe tine ca persoană. Adaptatea la nouă piață este necesară, permanentã, este de fapt modul de a supraviețui. Iar dacă putem să supraviețuim frumos, asta depinde și de noi, desigur…

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: De unde ne luăm energia?

 

Astăzi, 3 octombrie 2022, am publicat un editorial în Făclia cu câteva considerente despre actuala criză energetică.

 

 

Am intrat într-o nou nebuloasă, în care factura de energie este elementul central al acestei crize. Urmează o perioada dificilă, cu o iarnă care pare mai grea ca cele precedente…

 

De multe ori ne-am întrebat câtă energie producem și câtã consumăm. Este mult? Este puțin ? Ne mai gândeam la potențialul planetei, dar și la gestionarea energiei pentru a ajunge la toată lumea. Era și jocul companiilor energofage, dar strategice pentru economie, care consumau de zeci de ori mai mult decât consumul casnic.

 

Prețul energie este important, iar în aceste zile ne amintim și mai mult de această teorie economică. Preț de producție, preţ de vânzare, subvenții… Cine gestionează piața ? Cine se implică în a acorda aceste subvenții ? Compentenţe locale, naționale, europene ? De ce nu, coordonare internaţionalã ?

 

Schimbãrile climatice au adus în discuție și subiectul energie verde. Dar de unde să o procurãm? Hidro, eolian, protovoltaic, geotermal, sunt multe alternative, dar sunt ele gata să vină cu volumul cerut? Vorbim de investiții mari, chiar structurale, vorbim de inovație și angajament pe termen lung… Mai avem și partea politică, iar specialiștii își aduc aminte de discuția despre taxonomia de anul trecut, prin care încercam să definim energia nepoluantă. Bătălii în adevăratul sens al cuvântului la Bruxelles, în care europenii au decis că energia nucleară este perfectă (la presiunea Franței), dar și gazul (la sugestia Germaniei).

 

Geopolitica este însă cea mai importantă în jocul unei crize de energie. Să nu uităm însă ceva, criza gazului de azi este asemanãtoare cu cea a țițeiului din anii`70, când Arabia Saudită a oprit exportul spre Europa. La începutul lunii octombrie 1973, Siria și Egiptul, sprijinite de alte state arabe, au lansat un atac surpriză asupra Israelului, declanșând astfel cel de-al patrulea conflict arabo-israelian, numit și războiul de Yom Kippur. Statele Unite ale Americii au reacționat și astfel pe 12 octombrie președintele Richard Nixon a autorizat Operațiunea Nickel Grass, prin care SUA acorda ajutor militar și umanitar Israelului prin transporturi aeriene.

 

De aici a plecat criză de acum 40 de ani… Deși conflictul arabo-israelian s-a încheiat pe 26 octombrie 1973, în luna decembrie, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol a continuat cu măsurile de ripostă, impunând embargo total în Statele Unite, în Olanda și în Danemarca și mărind prețul petrolului cu încă 130%. În cele din urmă, prețul a ajuns să fie de patru ori mai mare decât la începutul anului, crescând de la trei la 12 dolari per baril, ceea ce a provocat o adevărată criză la nivel global.

 

În America cozile de la benzinării erau uriașe, iar programul de funcționare al stațiilor de alimentare era restricționat la aproximativ două ore, un singur client neputând alimenta în valoare mai mare de trei dolari. Embargoul împotriva SUA a fost ridicat în martie 1974, după ce Secretarul de Stat Henry Kissinger a negociat cu succes un acord între Siria și Israel.

 

Criza petrolului declanșată în octombrie 1973 a reprezentat o lecție esențială pentru americani și europeni în ceea ce privește independența energetică, urmată de adoptarea unor măsuri importante.

 

Dan LUCA / Bruxelles