Despre anul electoral 2025 în articolul semnat astăzi în Făclia.
-----
După anul super electoral 2024 credeam că am scăpat de
alegeri. Așa credea și Europa, dar o analiză mai atentă, la nivelul statelor
membre UE, ne arată că dinamica alegerilor continuă și în 2025.
Dacă analizăm primele șapte state ca mărime din Uniunea
Europeanã, observăm situații de alegeri clare, planificate, dar și potențial de
instabilitate în celelalte ţãri.
Sã începem cu cele mai mediatizate alegeri, cele federale,
din Germania, care vor avea loc pe 23 februarie 2025. Conform sondajelor
recente, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Friedrich Merz, conduce cu 31%
din intențiile de vot, urmată de Alternativa pentru Germania (AfD) cu 19% și
Partidul Social-Democrat (SPD) cu 15%. Dacă citim printre rânduri, e cel mai
probabil vom avea un nou cancelar, de centru dreapta. Deja lumea începe să se
familiarizeze cu numele lui Friedrich Merz. Chiar dacă mulți spun că problema
principalã este ascensiunea extremei drepte (AfD), e bine să precizăm subiectul
principal de discuție al campaniei. Cea mai mare economie a Europei se află
oficial în recesiune de doi ani, Biroul Național de Statistică confirmând acum
câteva zile o contracție economică de 0,2% în 2024. Slăbiciunea Germaniei este
o preocupare majoră pentru restul Europei – în special pentru țările din Europa
Centrală și de Est care depind de industria germană pentru locuri de muncă și
investiții.
Să vedem cum stăm în Polonia acum. Aici avem alegeri
prezidențiale în 18 mai. Acest scrutin este esențial pentru guvernul premierului Donald Tusk, oferind
oportunitatea de a avea un președinte aliat care să sprijine reformele
pro-europene și să consolideze poziția Poloniei în Uniunea Europeană.
Desigur, cunoaștem situația din România, cu alegerile
prezidențiale din mai, dar să încercăm să vedem cum stãm în Franța, Italia,
Spania și Olanda. Deși nu avem programate alegeri în aceste țări, situațiile
sunt departe de stabilitate, cu posibile alegeri anticipate chiar în 2025.
François Bayrou a fost numit prim-ministru al Franței pe
13 decembrie 2024, înlocuindu-l pe Michel Barnier, al cărui guvern a căzut
rapid. La 16 ianuarie 2025, guvernul lui Bayrou a supraviețuit unei moțiuni de
cenzură. Deși a trecut de prima moțiune de cenzură, viitorul său politic rămâne
incert, având în vedere provocările cu care se confruntă societatea
contemporanã si componenţa Parlamentului francez.
Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia, a
devenit prima femeie prim-ministru a Italiei în octombrie 2022, conducând o
coaliție de dreapta alături de Liga (Lega) și Forza Italia (FI). Totuși,
formarea și menținerea acestei coaliții implică gestionarea unor relații
complexe între partidele componente. Apropierea de preşedintele american poate
sã fie un factor de stabilitate, dar şi un bumerang politic.
Pedro Sánchez, liderul Partidului Socialist Muncitoresc
Spaniol (PSOE), a fost numit prim-ministru al Spaniei în iunie 2018 și a
continuat să conducă guverne succesive. Totuși, există o guvernare fragilă în
Spania, unde Pedro Sánchez trebuie să gestioneze atât provocările politice
interne, dosarul catalan, cât și situațiile de urgență cauzate de dezastre
naturale, mențînând în același timp stabilitatea economică și relațiile
internaționale.
În iulie 2024, Dick Schoof, un înalt funcționar public
fără afiliere politică, a fost numit prim-ministru al Țărilor de Jos, conducând
un guvern de coaliție de dreapta. Schoof, în vârstă de 67 de ani, a
deținut anterior funcții de conducere în diverse agenții guvernamentale,
inclusiv în cadrul Serviciului de Informații și Securitate Generală. Coaliția
actuală este formată din patru partide cu ideologii diverse, inclusiv Partidul
Libertății (PVV) al lui Geert Wilders, cunoscut pentru pozițiile sale de extremă
dreapta. Această diversitate ideologică face ca procesul decizional să fie îngreunat,
iar menținerea coeziunii interne reprezintă o provocare constantă.
Contextul nu este dătător de speranțe, desigur, dar
aceasta este situația și este bine să cunoaștem realitatea. Legaţi-vã centurile
de siguranţã, urmeazã anul politic 2025!
Dan LUCA / Bruxelles
