marți, 19 decembrie 2017

2017 – interacţie academicã pe axul Bruxelles-București

Pe 18 decembrie am avut ultima prezentare academicã a anului 2017. Masteranzii de la Universitatea Catolicã din Leuven (HUB/KU Leuven) au fost din nou o gazda excelentã. Ca în fiecare an, pentru a 6-a orã consecutiv,  e ceva special interacţia cu studenţii veniţi din 5 ţãri (Belgia, Italia, Spania, Turcia și Siria) pentru a studia comunicarea multiculturalã.

Anul 2017 a fost dens în interacţii cu studenţii. Cursul de la București din martie este pentru mine conexiunea perfectã cu lumea afacerilor europene din România. Continui cu mare plãcere prezentãrile de la ULB și VUB, prestigioasele universitãţi bruxelleze.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 18 decembrie 2017

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene ″2018 – anul multiplelor întrebãri pentru UE?″

Revin astãzi, 18 decembrie 2017, cu o analizã a situaţiei politice europene, la cumpãna dintre ani. Mulţumesc Convorbiri Europene pentru gãzduire.

---------------

Ne apropiem de sfârșitul anului și așa cum este normal încercãm sã analizãm principalele evenimente marcante din 2017. Comparativ cu anul 2016, putem spune ca 2017 a mers bine din punct de vedere european. Alegerile din martie din Olanda l-au izolat pe Geert Wilders, iar prezidenţialele din Franţa au adus victoria centristului Emmanuel Macron, izolând superb Frontul Naţional condus de Marine Le Pen. Macron s-a dovedit un punct câștigat pentru UE, iar recentele initiative pe zona euro ne dau speranţe pentru 2018.

Angelei Merkel nu i-a ieșit din prima formarea noului Guvern, dupã câștigarea recentelor alegeri, Europa fiind surprinsã de ambiţia liberalilor germani de a nu intra la guvernare. Permiteţi-mi sã anticipez o coaliţie mare în Germania, cu Martin Schulz Ministrul de Externe. Nu întâmplãtor acesta a propus un proiect de "trecere la Statele Unite ale Europei".

Spania a fost zguduitã de "explozia catalanã". Un guvern fragil, minoritar, încearcã sã-și salveze existenţa și integritatea ţãrii. Povestea continuã și în 2018…

În 2017 am fost suprinși de ezitãrile Marii Britanii în negocierile Brexit. Percepţia cum cã "britanicii au o diplomaţie de invidiat și negociatori de excepţie" versus "Uniunea Europeanã este o mașinãrie greoaie și ineficientã" au fost rãsturante total. Sã vedem cu se va derula parteneriatul în 2018, mai ales cã trebuie sã încheiam negocierile pânã în octombrie.

Nu a fost nici o suprizã continua rãzvrãtire adolescentinã (13 ani de la aderare, nu ?) pentru Ungaria și Polonia. Miza alegerilor naţionale împinge anumiţi lideri europeni în a sacrifica idealul european pentru mesaje populiste și naţionaliste. Mare pãcat…

Sunt curios sã observ cum va funcţiona coaliţia austiacã în 2018. Un tânãr carismatic ca premier, cu extrema dreaptã la braţ, în centrul Europei, e un subiect de urmarit în 2018.

Aștept sã vãd în 2018 o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, mai ales ca e an pre-electoral la nivel european. Nu doar guvernele celor 27 ţãri sunt chemate la apel, dar și partidele politice europene. Vom avea alegeri primare europene ? Depinde… depinde în special de Partidul Popular European, aflat la putere în UE… depinde de Jean-Claude Juncker, dacã doreste (sau i se impune) un nou mandat de președinte al Comisiei Europene…

Şi apropo, sã nu uit, mult succes prietenilor bulgari în preluarea Președinţiei UE!

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 24 noiembrie 2017

Abordare academicã inclusivã asupra legislaţiei europene

Dupã doar 3 zile, am revenit astãzi în incinta ULB pentru a prezenta masteranzilor de la “Decision-Making in the EU” câteva dintre secretele “Non-institutional (private) actors in the making of the EU law”.

E îmbucurãtor faptul cã studenţii sunt îndrumaţi în a avea o abordare inclusivã asupra dinamicii legislative comunitare (înţelegând și opinia industriei și a organizaţiilor non-guvernamentale). Împreunã cu 40 de studenţi veniţi din 7 ţãri (Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, România, Turcia și Rusia) am discutat despre rolul consultanţilor în afacerile europene, dar și despre imporţanta celor aproximativ 20.000 de persoane care lucreazã în secretariatele asociaţiilor europene.

Urmãtoarea interacţie academicã, pe 18 decembrie 2017, la KU Leuven.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 23 noiembrie 2017

Un gând despre alegerile primare europene 2019…

Revin, dupã câteva luni, cu un mesaj pe tema alegerilor primare europene. Cu un ochi la negocierile Brexit, iar cu altul la formarea (sau nu) a noului guvern german, partidele politice europene se întreabã din nou despre modul cum vor aborda alegerile europene din 2019.
Ø  Demarãm procedura alegerilor primare la nivel european?
Ø  Pregãtim partidele membre pentru o procedurã Spitzenkandidaten la fel ca în 2014?

Pentru cei interesaţi de acest subiect (cam tehnic, dar plin de conţinut), le recomand articolele de pe blog, majoritatea încã de mare actualitate:

Articole în limba românã

Articles in English

Dan LUCA / Bruxelles


marți, 21 noiembrie 2017

EU bubble pe înţelesul studenţilor din China, Brazilia, Mongolia…

Am revenit astãzi cu mare plãcere la ULB pentru a interacţiona cu studenţii Erasmus și cei veniţi în Bruxelles prin parteneriate internaţionale. Timp de 100 de minute am prezentat celor 40 studenţi proveniti din 14 ţãri (Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie, Spania, Lituania, România, Moldova, Elveţia, Canada, Brazilia, Columbia, China, Mongolia) care sunt pricipalele entitãţi reprezentate în Bruxelles-ul european.

Foarte interesantã dezbaterea, cu accent pe relaţionarea între entitãţile naţionale cu cele europene și pe interesul declarat al studenţilor de a decripta pe viitor mecanismul european…

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 29 octombrie 2017

Turcia… dupã 20 de ani

La sfârsitul anilor ’90 Turcia era un subiect de suflet la nivelul UE. Parlamentul European prezenta studii încurajatoare depre posibila aderare a ţãrii la Uniunea Europeana, iar majoritatea turcilor erau entuziasmaţi de aceastã dinamicã.

Am simţit şi eu în mod practic aceastã mişcare, mai ales în perioada 1997 – 1999 când am fãcut parte din Comitetul Director al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe). Încurajaţi de primii ani ai programului Erasmus militam împreunã pentru o mai bunã gestionare a proiectului (mai puţinã birocraţie, mai mulţi bani alocaţi studenţilor, dar şi o transparenţã în acordarea burselor – mai ales în România unde programul fãcea primii paşi). Şi aici intervine mişcarea studenţeascã din Turcia, în special filialele AEGEE din Istanbul şi Ankara, care galvanizau întreaga reţea europeanã studenţeascã pentru ca Turcia sã fie acceptatã în programul european Socrates. Societatea civilã a avut un rol crucial în a aduce programul de mobilitãţi în Turcia, practic în a racorda ţara la sistemul educaţiei europene.

Exact acum 20 de ani, îmi aduc aminte fiindcã era Ziua Naţionalã a Turciei (29 octombrie 1997), eram la Ankara pentru o premierã incredibilã la acea vreme (şi imposibil de imaginat în 2017). Pentru prima datã Adunarea Generalã (Agora) a studenţilor europeni se derula în Turcia. Simbolisticã enormã, iar organizarea a fost fãrã reproş. În ultima zi a dezbaterilor am avut un invitat deosebit, însuşi preşedintele Turciei de atunci, regretatul Süleyman Demirel. Întâmplare sau nu, a fost chiar ziua domniei sale (1 noiembrie), prilej ca întreaga adunare sã-i cânte La Mulţi Ani! Vã puteţi imagina cu ce reportaj începeau televiziunile turceşti buletinele de ştiri din acea zi…

Organizatorii Adunãrii Genarale, studenţii de la AEGEE-Ankara, au fost premiaţi de Guvernul Turc pentru contribuţia deosebitã la deschiderea ţãrii spre Europa, pentru promovarea destinaţiei turistice Turcia.

Da, Europa era ceva viu în Turcia acum 20 de ani…

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 20 octombrie 2017

Olimpicii influenţei digitale în UE la apel

În ultimele 6 luni am fost implicat la Bruxelles într-un proiect de suflet. Am încercat împreunã cu colegii de la EURACTIV, dar și cu prietenii de la ZN, sã identificãm cine sunt personale cele mai influente în lumea afacerilor europene și cum aceștia interacţioneazã digital cu factorii de decizie. A iesit ceva de un impact colosal, iar pentru amatorii de "stakeholders mapping" le recomand pagina care explicã metologia evaluãrii și prezintã lista celor mai buni 40.

Dar partea interesantã a proiectului a fost organizarea unui eveniment în Centrul de Presã european, în care 50% din "premianţi" au împãrtãșit unui public divers câteva dintre secrete. Vã recomand sã urmãriţi pe Twitter derularea întregului eveniment: #euinfluencer. Într-o searã în care la 200 metri sefii de state, reuniţi în Consiliu, decideau viitorul UE, 150 de persoane au "coborât" de pe platorile digitale în mijlocul celor care îi respectã și – de multe ori – venereazã.

Încurajaţi de succesul primei ediţii, cu siguranţã vom avea și ediţia EUinfluencer 2018!

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 18 octombrie 2017

Explorers of the "blue gold"

Why do I work in Brussels? The “blue city” has gradually become the political pole with the largest multicultural community. Not just the European Parliament or the famous European Commission, there are powerful embassies here too. Any economic development of the European Union passes through the legislative network of Brussels, and thousands of industry associative structures are presented in the capital of Europe. There is no trade union movement that does not have its cordon at their Brussels headquarters. Every respectable region or city has its people at the centre.

Explorers ... that are what we are in Brussels. Every day we explore the unknown to create a better life for the roughly half a billion EU citizens, but also for a few more billion by indirect actions (see Neighbourhood Policy, Development and Cooperation, or even international relations now included in the matrix The European External Action Service - which will surely turn after Brexit into a true European Foreign Ministry).

We look for “blue gold” every day, and believe that the investment made is immense ... The shareholders (the European citizens) care, but they want deliverables. It is not a blank check, and during every crisis the patience of those who have invested in the EU is being tested.

Brussels' work is hard to quantify, permutations between conference rooms and "European territory" are always challenged by a fundamental question: this "laboratory analysis", often sectoral and marginal, will it help us to discover easier the European vein?

However, we must not forget the human resources allocated to the European mechanism, and the academic environment is crucial in this area. For 10 years now, I have the honour of lecturing in prestigious European faculties, but the pleasure of teaching in Brussels’ universities is special. Exceptionally, last week, I had an interaction both at the Institut d'études européennes (ULB) and at the Institute for European Studies (VUB) with students about "Non-institutional actors in the making of EU law". Even if most of the master students work from morning to evening, they find an exciting energy in discussing the future of the EU from 18:00 to 21:00. Certainly the EU has its "fans"!

Dan LUCA / Brussels 

sâmbătă, 14 octombrie 2017

Prelegeri în oraşul aurului albastru

Dupã doi ani, mã bucur sã reiau cooperarea pe palierul academic cu prestigioasa universitate bruxellezã VUB. Prin cursul "Non-institutional (private) actors in the making of EU law" am încercat sã prezit studenţilor modul în care “jungla capitalei europene” reacţioneazã la iniţiativele legislative, dar şi la evenimentele de actualitate de pe mapamond.

Apreciez foarte mult implicarea masteranzilor veniţi din 9 ţãri (Italia, Grecia, România, Albania, Norvegia, Camerun, China, Azerbaijan şi chiar… Afganistan). Chiar dacã majoritatea lucreazã de dimineaţa pânã seara, gãsesc o energie captivantã în a discuta despre viitorul UE de la ora 18 pânã la 21.

Este o adevaratã placere interacţia cu studenţii în orasul “aurului albastru”! În câteva zile urmeazã prezentarile de la ULB şi KULeuven!

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 10 octombrie 2017

Dupã 20 de ani... la Institutul de Studii Europene din Bruxelles

De 12 luni am început un proiect academic de care sunt foarte mândru. Sunt invitat periodic de cãtre Institutul de Studii Europene din Bruxelles pentru a ţine cursuri masteranzilor despre fascinanta lume a afacerilor europene.

Pe 9 octombrie 2017 am pãşit din nou în incinta institutului pentru a conferenţia pe tema implicãrii grupurilor de interese în legislaţia europeanã. Cei 40 de studenţi veniţi din 6 ţãri (Germania, Franţa, Italia, Ucraina, Tunisia şi Belgia) au interacţionat pe teme precum polurile de putere din mecanismul legislativ, rolul societãţii civile în Bruxelles sau  strategia reprezentanţelor regionale inserate în capitala comunitarã.

Acum exact 20 de ani, în calitate de student, începeam cursurile aceluiaşi master, în aceelaşi institut. Iar acum pot sã confirm cu tãrie ceea ce zicea Vasile Ghica: “Scopul educaţiei este transferul de flacãrã”. Mai ales cea poleitã cu steluţe europene…

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 5 octombrie 2017

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: "Catalonia – încã o crizã pe agenda europeanã"

Câteva impresii personale despre dosarul catalan în articolul publicat astãzi, 5 octombrie 2017, în Convorbiri Europene.

---

Anticipam încã din luna iulie 2017: "Catalonia pare determinatã sã își obţinã independenţa, iar referendumul din 1 octombrie 2017 stârnește deja reacţii virulente la Madrid". Ceea ce se întamplã acum la Barcelona nu e ceva spontan, chiar dacã pare o revoluţie de eliberare. În 1999, în calitate de lider al studenţilor europeni, am avut o întrevedere cu oficiali catalani. Am fost primiţi de președintele regiunii cu mesajul: "Bine aţi venit la Barcelona, capitala Cataloniei. Catalonia se învecineazã la nord cu Franţa, iar la sud cu Spania… ". Reprezentanţa regionalã a Cataloniei în Bruxelles-ul european depãșește cu mult structurile similare ale altor regiuni din UE, iar catalanii s-au declarat mai mult europeni decât spanioli…

Criza catalanã are repercursiuni enorme asupra actualului stadiu al reformei Uniunii Europene. Dacã prin mesajele lui Juncker și Macron, Europa a fãcut doi pași înainte, cu siguranţã cã referendumul catalan intrã în categoria pasului european înapoi. Avem un guvern spaniol blocat și fãrã soluţii, statele europene nu prea știu ce sã zicã mai mult decât clasica "chemare la dialog". 

Uniunea Europeanã dã mesaje neclare, chiar din aceeași instituţie. De la Juncker care "respecta votul DA" în septembrie, la Comisia Europeanã – deci tot Juncker – care explicã clar cã "referendumul este ilegal".  

Ce va urma ? Cu siguranţã Catalonia va forţa independenţa. Acum ori niciodatã… Uniunea Europeanã va încremeni din nou, fiindcã e aproape imposibil de a avea idei practice pe aceasta crizã. Nici mãcar predictibila demisie a premierului Mariano Rajoy, fãrã prea mare suport politic chiar și înaintea crizei, nu va rezolva nimic. Alegerile anticipate din Spania vor aduce și mai multã instabilitate…

Dan LUCA / Bruxelles



vineri, 29 septembrie 2017

La moartea unui artist… Ferdinando Riccardi

Acum câteva zile s-a stins Ferdinando Riccardi. Așa cum menţionau colegii mei de la EURACTIV, "un profesor în arta jurnalismului european". Printre primii, și din pãcate puţinii, care au înţeles sã prezinte construcţia de la Bruxelles ca o entitate vie, nu doar ca o sumã de interese naţionale.

L-am cunoscut personal pe Monsieur Riccardi încã din anii ’90. Proaspãt instalat în capitala Europei, ca omul de PR al Asociaţie Studenţilor Europeni, am intrat în contact cu Agence Europe. Aici am întâlnit un om deosebit. Deși era ziaristul numarul unu din Bruxelles-ul european, urmãrind construcţia europeanã încã din anii ’50, întotdeauna avea timp pentru a discuta subiectele legate de tineretul european. A deschis practic agenţia de presã mișcãrii studenţești, a pus numele AEGEE-Europe pe harta Bruxelles-ului. Pagini întregi ne erau dedicate fiindcã credea în abordarea noastrã, dorea ca lumea sã înţeleagã cã exitã încã o fibrã europeanã la nivelul studenţilor.

Cu siguranţã Agence Europe a pierdut un lider, dar memoria vie a italianului instalat la Bruxelles, a omului deschis, plin de umor și bunãtate, va exista pentru mult timp. Sper din toatã inima ca echipa Comisiei Europene sã facã un gest asteptat de presa europeanã în a numi sala de presã din Berlaymont sala "Ferdinando Riccardi".

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 28 septembrie 2017

Adunarea vectorilor Juncker și Macron

Acum câteva zile s-au derulat alegerile din Germania. Încã din luna iunie a acestui an, pronosticam:
Ø  Angela Merkel va reuși fãrã mari probleme recâștigarea titlului de cancelar;
Ø  Vom asista la revenirea liberalilor în Parlamentul Germaniei;
Ø  Stânga va intra în opoziţie dupã alegerile din septembrie 2017.

Cunoscând acum scorul electoral, e interesant de urmãrit cum Angela Merkel va înșuruba cele douã partide (liberalii și verzii) în coaliţia de guvernare. Simbolul "Jamaica" apare, fãrã sã vrea, în politica internã a Germaniei… Ca o consolare pentru Stânga germanã, desigur amãnunt nerelevant, în Jamaica la putere sunt laburiștii (Jamaica Labour Party)…

Revenind însã la echișierul politic german, vom avea în premierã douã opoziţii, total diferite ca doctrinã și abordare. Social-democraţii lui Schulz nu au de ales și trebuie sã se obișnuiascã cu opoziţia. În plus, formaţiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reuşit să devină a treia forţă din Parlamentul Germaniei (Bundestag), întrunind 12,6% din voturi.

Pe lângã aceste douã opoziţii, la nivel intern, Angela Merkel are și douã abordãri la nivel european, cea a președintelui Comisiei Europene, axatã pe extinderea zonei euro și cea a președintelui Franţei, conectata la adâncirea eurozonei.

Permiteti-mi sã decriptez din nou. În politica europeanã întâlnim un fenomen, asemãnãtor procedeului matematic de "adunare a doi vectori". Concret, avem vectorul Juncker pe axa Ox și vectorul Macron pe coordonatele Oy. Rezultatul dorit este o adâncire și o extindere simultanã a zonei euro… Şi sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin vectorii de comunicare UE și Franţa…

Dan LUCA / Bruxelles






miercuri, 13 septembrie 2017

Strategia Clujului pentru anul 2030

Urmãresc, mã implic și scriu cu mare plãcere despre dezvoltarea Clujului, deși mã aflu de vreo 20 de ani la 1762 Km distanţã. Încerc ca cel puţin o datã pe an sã petrec câteva zile în orașul în care m-am nãscut, de multe ori fiind implicat în proiecte publicistice, academice sau chiar politice.

Clujul s-a dezvoltat frumos în ultimii ani și acest lucru mã bucurã. Centrul Clujului rivalizeazã turistic cu orașe europene de rãsunet. Extinderea spaţiului pietonal face parte din strategia de confort oferitã de oraș. În 1995, în deschiderea anului academic de la Universitatea “Babeș-Bolyai”, încurajam public autoritãţile de la acea vreme în "a închide centrul orașului complet pentru a atrage turiști".

Ce trebuie fãcut în urmãtorii ani ? Permiteţi-mi sã expun câteva idei:
-      Elaborarea unei strategii Cluj 2030 – urbanism, ecologie, trasport, etc.
-      Continuarea extinderii spaţiului pietonal din centrul orașului (Bulevardul Eroilor, Str. Napoca, etc). Doar astfel se pot revitaliza economic și turistic anumite zone centrale.
-      Conectarea centrului orașului cu principalele zone, în special Gheorgheni, Mãnãștur, Grigorescu, Mãrãști, garã, spaţii universitare, stadion, prin adevarate "autostrãzi pentru biciclete".
-      O mai bunã conectare a aeroportului, eventual printr-un tren suspendat. Nu cred cã metroul este fezabil ca preţ.
-      Întãrirea capacitãţii liniei de tranvai Mãnãștur – garã.
-      Extinderea conceptului de bandã exclusivã pentru transport public (autobus, taxi, etc).
-      Instituirea zonelor și limitarea accesului mașinilor de tonaj în centrul orașului.
-      Interzicerea treptatã a mașinilor diesel în centrul orașului.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 6 septembrie 2017

Aur. Aur albastru… la 10 ani de exploatare digitalã

De ce lucrez în Bruxelles-ul european? Orașelul albastru a devenit treptat polul politic cu cea mai largã comunitate multiculturalã. Nu e doar Parlamentul European sau faimoasa Comisie Europeanã, sunt prezente aici și cele mai puternice ambasade. Orice dezvoltare economicã a Uniunii Europene trece prin sita legislativã a Bruxelles-ului, iar mii de structuri asociative ale industriei sunt în capitala Europei. Nu este mișcare sindicalã sã nu fie cordoonatã de sediul de la Bruxelles. Fiecare regiune sau oraș care se respectã, are oamenii sãi la centru.

Exploratori… asta suntem la Bruxelles. În fiecare zi explorãm necunoscutul pentru a crea o viaţã mai bunã pentru cei aproximativ jumatate de miliard de cetãţeni ai Uniunii, dar și pentru alte câteva miliarde prin acţiuni indirecte (vezi politica de vecinãtate, de dezvoltare și cooperare sau chiar relaţiile internaţionale cuprinse acum în matricea Serviciului European de Acţiune Externă – care cu siguranţã se va transforma dupã Brexit într-un adevarat Minister de Externe european).

Cãutãm în fiecare zi aurul albastru, și credeţi-mã investiţia fãcutã e imensã… Acţionarii (cetãţenii europeni) ne pãsuiesc, dar vor rezultate. Nu este un cec în alb, iar la ceas de crizã rabdarea celor care au investit în UE e pusã la încercare.

Munca celor de la Bruxelles e greu de cuantificat, permutãrile dintre sãlile de conferinţe și "teritoriul european" sunt presãrate de fiecare datã de o întrebare fundamentalã: aceastã "analizã de laborator", de multe ori sectorialã și marginalã, ne va ajuta sã descoperim mai ușor filonul european?

Am descoperit Europa fãrã sã îmi dau seama… la început, un joc de tineri la Cluj, în cadrul unei asociaţii studenţești, apoi descoperirea culturii europene prin participãri la conferinţe și universitãţi de varã… Acum vreo 20 de ani eram la Bruxelles un învãţãcel, dar pofta vine mâncând. Am descoperit treptat și eu mici filoane albastre. Cât de utile au fost Uniunii, e greu de evaluat. Cã sunt studenţii Erasmus pe care i-am ajutat în a avea mai bune condiţii în deplasãrile lor prin campania AEGEE din anii ’90, cã sunt beneficiarii proiectului PHARE din anul 2000 din echipa cãruia am fãcut parte, cã sunt cei aproximativ 10.000 de persoane pe care i-am întalnit ca director al EURACTIV în Bruxelles, Londra, Paris, Berlin, Madrid, Roma, Varșovia în care am discutat proiectele europene, cã sunt cele 4 cãrţi publicate, cã sunt vreo câteva sute de studenţi din 12 universitãţi pe care am încercat sã-i cãlãuzesc în cariera lor, cã e încercarea de a deschide real partidele politice românesti în a intelege cu adevarat afacerile europene sau Diaspora prin candidatura mea din 2009 pentru un mandat de deputat european, cã e clubul românilor din Bruxelles-ul european fondat în 2003, cã e…

Astãzi însã vreau sã vã mândresc cu blogul meu, lansat acum exact 10 ani. A fost o încercare care a prins. Vreo 2.500 de articole, citite pânã acum de aproximativ 125.000 persoane…

Istoria merge mai departe, mai ales ca urmãtorii 10 ani sunt plini de neprevãzut. Voi încerca sã folosesc blogul precum un "aparat de foraj" pentru a continua explorarea europeanã…

Dan LUCA / Bruxelles


joi, 24 august 2017

Bruxelles european – subiectele ultimelor 10 ani

Care sunt principalele subiecte europene în urmatoarele luni? Este aceeași întrebare la care încerc sã dau rãspuns de 20 de ani de la Bruxelles. În ultimii 10 ani comunic deschis pe acest subiect prin intermediul blogului lansat în 2007.

Acum un an Brexitul devenea cuvântul la modã, relansând indirect subiectul legat de viitorul Uniunii Europene.

Încã de acum doi ani Emmanuel Macron (pe atunci ministrul francez al Economiei) și Sigmar Garbriel cereau o mai puternică armonizare fiscală și socială în zona euro, prevestind Europa cu două viteze, în versiunea “franco-germană”.

Toamna anului 2014 era dominatã de referendumul din Scoţia. Era de asemenea momentul primelor analize despre impactul alegerilor primare la nivel european.

Foarte interesant cum alegerile din Germania de acum 4 ani îl propulsau pe Martin Schulz în poziţia de candidat al Stângii europene pentru funcţia de Președinte al Comisiei Europene.

În septembrie 2012 Cancelarul german relansa ideea unui Noul Tratat al UE, în contextul european pe care îl cunoaştem deja – sunt state membre care încă nu sunt de acord cu noile decizii de constituire a Uniunii Monetare Europene.

În toamna lui 2011, socialiştii francezi se felicitau pentru impactul pe care îl au alegerile primare în Franţa. Peste douã milioane şi jumatate de votanţi e o cifrã care impresioneazã, dând speranţe Stângii franceze într-un succes electoral în 2012.

În trimestrul al 3-lea din 2010 aparea primul posibil calendar pentru alegerile primare europene din 2014.

Dupã alegerile europene din 2009 erau întrebãri despre comunicarea europeanã și despre importanţa acestui portofoliu în structura Comisiei Europe.

În toamna lui 2008 apareau primele analize despre România ca a 7-a putere europeanã.

Iar acum 10 ani, prezentam rolul expertului de la Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 13 august 2017

Vacanţã în Toscana şi Pãdurea Neagrã

De data aceasta vacanţa de varã mi-am petrecut-o în Italia şi Germania. Conform tradiţiei, prezint câteva impresii la cald. Mai ales cã am rezistat caniculei de 40 de grade…

Cele 7 zile petrecute în Toscana au fost intense, o combinaţie între meta-turismul de genul Pisa sau Florenţa, cu naturã, munte şi mare.

Da, meritã ajuns la Pisa pentru a vedea turnul înclinat. Sã fiu sincer e mai inclinat decât credeam…

Florenţa e ceva impunator, Dom-ul din centrul oraşului dominã urbea precum Sagrada Familia se impune în Barcelona. Opera lui Michelangelo e foarte prezentã, iar statuia lui David e plinã de graţie. Aşa cum zicea fiul meu, întâmplãtor tot David, “a lucrat maestrul ceva timp la aceastã statuie de 5 metri”. Ponte Vecchio trebuie parcurs pentru a vizualiza imaginea Florenţei de acum câteva sute de ani. Acum, zecile de magazine de bijuterii de pe pod îţi dau senzaţia bazarului de la Istanbul.

E foarte interesant sã vizitezi orasul Lucca, nu doar ca arhitecturã şi ţesut de strãduţe întortochiate, dar sã îţi vezi numele de familie pe fiecare perete al urbei e o senzaţie specialã...

Viareggio este locul unde muntele se întâlneşte cu marea. E un fel de Mamaia, dar care în locul lacului Siutghiol e un munte precum Ceahlãul. O infrastructurã turisticã impecabilã, o adevaratã plãcere în a petrece câteva ore la Marea Mediteranã italianã.

Desigur nu pot sã închei aventura italianã fãrã a vorbi de infrastructura rutierã. Nu doar autostrãzile, fãrã cozile de la “payage” pe care le avem în Franţa, dar felul cum a fost perforat muntele. Zeci de tunele de sute de metri sau chiar kilometri întregi. Doar autostrada Florenţa - Bologna are 44 de tunele şi peste 40 de viaducte sau poduri. Normal, un exemplu de urmat, mai ales cã noi visãm frumos ca autostrãzile sã treacã muntele şi încã ne împiedicãm în nesfârşitele studii de fezabilitate...

Trecând prin Elveţia, am ajuns în sudul-vestul Germaniei, într-o zonã cu rezonanţã. Zic asta fiindcã dacã pronunţi Munţii Padurea Neagrã gândul te poartã spre bine mediatizatul izvor al Dunãrii. Timp de o sãptãmânã am descoperit cu adevãrat ce înseamnã turismul montan. Fiecare sat are personalitatea sa. Fiecare casã e axatã pe a oferi servicii: hotel, restaurant, magazin, muzeu, etc. Un exempu creativ este şi Zauberwald-Pfad sau Magic Forest din Bernau. 4km printr-o pãdure, un traseu amenajat special pentru copii.

Desigur, totul este foarte cochet şi elegant. O combinaţie de culturã eleveţianã pe plai german. Foarte interesant, grupul ţintã este cetãţeanul german, nu turistul internaţional. Întreaga strategie de comunicare este doar în limba germanã.

Munţii Padurea Neagrã surprind plãcut. Lacuri precum cel de la Tarniţa (Cluj), dar la o altitudine de peste 1000m. Peisaje de vis precum cele din Mãrginimea Sibiului. Drumuri care urcã muntele la fel ca la Poiana Braşov.

E instructiv sã descoperi ţãrile şi regiunile Europei în vacanţã. Odihnã cu idei…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles