Decriptarea Bruxelles-ului european utilă pentru studenții clujeni

După doi ani, revin cu o prezentare la FSEGA - Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universitãţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. De data aceasta am fost într-un ˝amfiteatru virtual˝, în care au luat loc aproximativ 200 de studenți de la specializările Informatică și Statistică Economică.

 

Chiar dacă tainele Bruxelles-ului european sunt abordate ca subiect academic la cursul de la master, interesul studenților din anul întâi a fost fantastic. Tineri, care nu au împlinit încã 20 de ani, chiar doresc cu adevărat să înțeleagă ceea ce înseamnă structura europeană și cum pot ei să fie integrați în acest mecanism suprastatal.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Taxe, taxe, adunăm…”

Astăzi, 26 octombrie 2021, câteva cuvinte despre finanțele publice şi proiectul european, în editorialul meu din Făclia.

 

---

Cât de mult ne interesează, ca cetățeni, bugetul țării, și cum ne influențează acesta viața? Din când în când auzim expresii de genul “Ministrul Educației se luptã pentru a avea un procent mai mare pentru sectorul pe care îl reprezintă” sau “finanţãrile de la bugetul de stat se duc cu predilecție spre orașele cu primari aparținând coaliției de guvernare”. Chiar Uniunea Europeană este prezențã în astfel de discuții, fie că sunt fondurile europene, pe care românii sunt invitați să le acceseze, sau Planul Național de Redresare și Reziliențã care a fost puternic mediatizat în ultimele luni.

 

Scopul acestui material nu este însă să plictisim cititorul cu date tehnice, mai ales că finanțele sunt percepute ca ceva obositor. Este însă un semnal de a ancora mai mult subiectele discutate la bugetele publice. Construcția europeanã este mai mult decât identitate și valori, ea trece și prin pragmatismul financiar. Vã amintiți clasica expresie din 1979 a premierului britanic Margaret Thatcher, care a provocat o criză europeană, zicând atunci “I want my money back!”.

 

Progresiv, se discutã tot mai mult despre cum finanțăm structurile suprastatale, fie ele Uniunea Europeană, NATO sau chiar Națiunile Unite. Desigur trebuie să avem un algoritm inclusiv, echitabil, transparent și de duratã.

 

Recent au apărut proiecte noi, precum acordarea mai multor competențe structurii europene, iar când ne gândim la actuala pandemie și la politica de sănătate, ideea unei coordonări europene sau chiar globale pare naturală. Iar dacă liderii europeni nu se gândesc să schimbe tratatul european (imposibil de ratificat în actuala formulã de 27 de state membre), cu siguranță dublarea sau triplarea bugetului sănătății la nivel european va avea un impact puternic.

 

Acum câțiva ani apăruse ideea de a avea o taxã europeană pentru producătorii de plastic și astfel se identificase o oportunitate de a avea finanțări europene suplimentare. Acum, pe bună dreptate, vine o întrebare. De ce o astfel de taxã trebuie să colecteze fondurile pentru structura europenă? La o adicã, nivelul local este mai expus la problemele ecologice, sau de ce să nu abordăm global și să contribuie fondul la consolidarea Naţiunilor Unite.

 

Balanța între local, național, european și global este un subiect care va domina agenda următoarei decade. Cine are competența legislativã, cum alegem liderii pentru aceste nivele, cum finanțăm sustenabil structura instituțională? Globalizarea este prezențã de multe ori fără să fim conștienți. Este important să abordăm subiecte precum guvernarea globală, autonomia strategică a UE, principiul subsidiarității, taxele globale adresate multinaționalelor.

 

Lumea este într-o permanetã dinamică, iar criza pandemică va accentua aceste transformãri. Totul este evolutiv și în schimbare. Țintele propuse, precum aderarea la spațiul Schengen sau zona euro, trebuie adaptate situației la zi. Există oportunități, dar și bariere noi, care trebuie identificate. Ceea ce este și mai important este leadershipul. Nu putem să constatăm, iar apoi, conform tradiției, să nu avem nici o strategie realistă, iar pe final să ne plângem că suntem marginalizaţi.

  

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Fãclia : ˝Bulina roşie˝

Astăzi, 11 octombrie 2021, revin cu un nou editorial semnat în Făclia. Întrebarea este dacă ne mai pasă de mobilitãţile europene…

 

Cine crede că România este departe de Uniunea Europeană se înşeală. Acum 25 de ani eram aproape invizibili pe acest palier. Obţinerea vizei pentru a veni în Belgia era atunci o adevărată expediţie pentru un clujean. După un drum de o noapte la clasa a 2-a cu trenul pânã la Bucureşti, la primele ore ale dimineţii mergeam pe strada Dacia, la Consultatul Belgiei, pentru a-mi depune dosarul pentru viză. Înghesuiala era la ea acasă, şi nu vreau să redeschid traume pentru cei care au trecut prin aceste experienţe. După obişnuita transpiraţie fizică şi psihică, reuşeam să ţin în mână paşaportul cu mult râvnita viză în jurul orei 16 şi fuga la Gara de Nord. O nouă noapte de vis până la Cluj, dar ce mai conta, plecam în câteva zile la Bruxelles.

Şi ce drum până în capitala comunitară! Nici vorbă de avion, trenul era rege în acea perioadă. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit calea Europei, iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles. Nu ocoleam de dragul plimbatului cu trenul, dar Austria nu era încă în Schengen, ceea ce făcea ca drumul cel mai scurt să treacă prin Praga.

Cazarea cea mai ieftină din Bruxelles era oferită de hotelul Ascot, faimosul locaş al bãtrânelului plecat din România. Aici, doamna Cristoiu mi-a oferit o cămăruţă de 8 metri pătraţi, ceva rezidenţă de pe rue Bordeaux, căci cam atâta puteam plăti cu cele 400 mărci o lună de cazare.

Atunci când prietenii mei erau la Costineşti pentru vacanţa estivală, eu descopeream Uniunea Europeană de la kilomentru zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de ce. Nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a continua.

Mobilitatea este ceva fantastic în Europa. Ne-am bucurat în 2002 când nu am mai fost nevoiți să avem acele vize infecte. Deși intrați în Uniunea Europeană în anul 2007, doar în 2014 românii au putut să lucreze fără restricții în Uniunea Europeană. Atunci practic s-a desăvârșit mobilitatea europeanã a românului.

 

Criza pandemică ne-a adus însă realități crunte, iar problema frontierelor este din nou de actualitate. Normal, nu doar românii au simțit această constrângere, frontiera olandezo-belgiană fiind închisă anul trecut, ceea ce nu întâmplase nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

 

Doresc însă să anticipez un posibil scenariu catastrafã pentru români. Procentul de vaccinare la nivelul fiecărei țări va conta în curând foarte structurat și usturător. Probabil, la sfârșitul anului vom avea o statistică a celor 27 țări UE. Dacă o țară are imunizarea de turmă peste 70% este considerată țară sigură, iar cetățenii săi pot să circule unde vor ei, iar dacă ai sub 40%... vã las pe dumneavoastră să ghiciți… Ce putem face acum pentru a nu ajunge iar o țară izolată? Cum se zice în fotbal, de data aceasta suntem la mâna noastră, fără  a depinde de alte jocuri… Avem echipa România care are soluții pentru un astfel de meci crucial ?

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

The impact of the pandemic on European associations

The results of the opinion poll on the work of the European federations were presented in Brussels earlier this week. Organized by EURACTIV, the target audience was the conglomerate of 3.000 associations present in the EU capital. It is the first quantitative and qualitative analysis of European lobbying activity since the beginning of the pandemic.

 

On average, 8 people work in each European office, which creates a market of approximately 25.000 experts who are focused on interacting with the European institutions, but also with the main EU capitals. Their objective is clear: access to decision-makers, impact on legislation and ongoing communication with the national organizations or corporations they represent in Brussels.

 

Of course, the pandemic crisis has severely affected the budgets of associations, two out of three organizations have lower incomes in the last 18 months. There is more and more talk, in this context, about the diversification of income sources. In addition to the traditional annual fee, elements are sought to monetize the scientific reports produced, training programs or even the organization of new, impactful events in various sectors such as energy, health or technology.

 

There is no 4th pandemic wave in Brussels and this is mainly due to the herd vaccination rate in Belgium of over 70%. The "new normal" suggests an office presence of 2-3 days a week, and the idea of ​​working from home has caught on and will remain. Some organizations are looking for long-term solutions, with an organization leader stating that employee contracts now provide opportunities to work 12 days a month from home and 3 months a year to work online in another country. Of course, it is important to follow the law of the country of residence. In Belgium, for example, the legal framework with an impact on taxes changes if you carry out activities in another country for more than 3 months a year. It is a topic to follow in the coming years.

 

Returning to the European associations, they have practically two speeds in terms of strategic communication. There is a planning that anticipates a horizon of 6 months, but also a flexibility of reaction adapted to political changes.

 

Forms of interaction have been central to the debates. If we refer to internal communication, webinars will continue to be the preferred channel, but with a development towards hybrid solutions. However, special attention must be paid to the possible discrimination of people present online from those who are physically present at the meeting. Virtual conferences are gradually being replaced by combined ones (physical and online), but the budgets of these events may change the approach, depending on the financial strength of the organization.

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Impactul pandemiei asupra asociațiilor europene”

Astăzi am publicat un nou material în Ziarul Financiar. Subiectul a fost inspirat din evenimentul EURACTIV de la Bruxelles.

 

Săptămâna aceasta au fost prezentate la Bruxelles rezultatele sondajului de opinie referitor la activitatea federații europene. Organizat de EURACTIV, publicul țintă a fost conglomeratul de 3.000 de entități asociative prezente în capitala comunitară. Este prima analiză cantitativă și calitativă a activității de lobby european de la începerea pandemiei.

 

În media 8 persoane lucrează în fiecare birou european, ceea ce creează o piață de aproximativ 25.000 experți focalizaţi în interacțiunea cu instituțiile europene, dar și cu principalele capitale UE. Obiectivul acestora este clar: acces la factorii de decizie, impact asupra legislației și comunicarea permanentă cu organizațiile naționale sau corporațiile pe care le reprezintă la Bruxelles.

 

Desigur, criza pandemică a afectat puternic bugetele asociațiilor, două din trei organizații avânt veniturile reduse în ultimele 18 luni. Se vorbește tot mai mult, în acest context, de diversificarea surselor de venit. Alături de tradiționala cotizație anuală, se caută elemente de monetizare a raportelor științifice produse, a programelor de formare profesională sau chiar a organizării unor evenimente noi, de impact, în diverse sectoare precum cel al energiei, sãnãtãţii sau tehnologie.

 

Nu există un an 4-lea val pandemic în Bruxelles și asta în special datorită atingerii procentului de vaccinare de turmă în Belgia de peste 70%. Noul normal al activității din Bruxelles prevede acum o prezența în birou de 2-3 zile pe săptămânã, iar ideea activității de acasă a prins și va rămâne. Unele organizații caută soluții de duratã, un lider de organizație precizând că acum în contractele de angajat sunt prevăzute posibilitãţile de a lucra 12 zile pe lunã de acasă și 3 luni pe an de a activa online dintr-o altă țară. Desigur, este important de urmărit legislația țării de rezidență. În Belgia, de exemplu, încadrarea juridică cu impact asupra taxelor se schimbă dacă derulezi activități din altă țară mai mult de 3 luni pe an. Este un subiect de urmărit în anii viitori.

 

Revenind la asociațiile europene, acestea au practic două viteze din punct de vedere al comunicãrii strategice. Există o planificare care anticipează un orizont de 6 luni, dar și o flexibilitate de reacție adaptată schimbărilor politice.

 

Formele de interacţiune au ocupat un loc central în cadrul dezbaterilor. Dacă ne referim la comunicarea internă, webinarele vor continua să fie canalul preferat, dar cu o dezvoltare spre soluțiile hibrid. O atenție specială trebuie să se acorde însă posibilei discriminări a persoanelor prezente online față de cele care sunt prezente fizic în întâlnire. Conferințele Virtuale sunt înlocuite treptat cu cele în format combinat (fizic și online), dar bugetele acestor evenimente pot sã schimbe abordarea, în funcţie de puterea financiarã a organizaţiei.

 

Dan LUCA / Bruxelles