Clujul… văzut de la Cluj

E greu să povestești despre locurile natale fără să intri pe partea melancolică. Profitând de câteva zile la Cluj, am revăzut locuri dragi, dar am descoperit și altele, pline de farmec.

 

Clujul arată foarte bine și este important de subliniat acest aspect încă de la început. Chiar dacă suntem în plină pandemie, lumea este calmă, stă civilizat la cozi kilometrice pentru a intra în Piață de Crăciun sau își termină ultima consumație din restaurant la ora 21, conform legislației în vigoare.

 

E fost plăcut să revăd Sala Polivalentă, urmărind o parte din meciul de Cupa David al României la tenis. Așa cum ziceam, infrastructura sportivă este fala orașului și e bine că avem astfel de evenimente de anvergură internațională la Cluj.

 

Panorama de pe Cetățuie este de vis, iar o excursie pe malul Someșului pe direcția Gilău – Tarniţa – Marişel te încarcă. E fantastică senzația să revăd baza CUG de la Marişel, locul unde acum 30 de ani eram în cantonament cu echipa de handbal “U” Cluj și alergăm ore întregi pe dealurile din zonã.

 

Salina Turda este ceva de vis și mă bucur să cobor pentru prima dată cei peste 100 m pentru a vedea această minune a naturii. Minune însă de care localnicii au avut grijă să o amenajeze la un standart de top. Pentru o orã m-am deconectat chiar, jucând ping pong în Salinã!

 

Am avut și o discuție plăcută cu handbalistii clujeni și cu cei din managementul clubului ˝U˝ Cluj despre viitorul sportului în orașul de pe Someș. Am identificat împreună o idee de vis, de a aduce Liga Campionilor la Cluj, într-o simbioză cu dezvoltarea orașului ca pol cultural și sportiv. Relatasem această idee acum câteva săptămâni într-un articol publicat în Făclia. Sper să avansăm din punct de vedere practic cu ideea.

 

Dan LUCA / …și la Cluj și la Bruxelles…

 

 

 

 

 

 

 

 

Coaliția de Guvernare a Euro-Germaniei

Urmărim cu mare interes proiectul de Guvernare al viitoarei coaliții din Germania. Sunt prezentate acum multe clarificări despre viitorul proiectului european și despre cum vede cea mai puternică ţară din UE acest subiect.

Ideile doamnei Merkel, despre o Europã federală, sunt inserate acum în plan, paradoxal, fără ca partidul creștin-democrat să fie acum în coaliția de guvernare a Germaniei. Totuși, prin prezența Ursulei von der Leyen. în fruntea Comisiei Europene, avem încă un CDU deosebit de influent.

Dacă analizăm larg, din perspectiva națională și europeană, Germania are o Coaliție de Uniune Națională, formată din cele 4 partide proeuropene (SPD, Liberalii și Verzii în Germania; CDU la Bruxelles).

În planul de guvernare avem stipulată și procedura de nominalizare a comisarului european în 2024. Formularea lasă loc pentru o confirmare a Ursulei von der Leyen ca președinte a Comisiei Europene până în 2029. "Verzii vor desemna comisarul european în 2024, cu excepția cazului când este deja nominalizat președintele Comisie Europene din Germania".

Normal, ne întrebăm cum va digera România aceste subiecte, acum la ceasul unui nou Guvern, proaspăt instalat? Răspunsul este clar. Avem nevoie de o recapacitare a țării la proiectul proeuropean. Politicul la înaintare, sprijinit puternic de administrație, și implicând mediul de afaceri, societate civilă, academicul și media.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Încrederea într-un Guvern”

Astăzi, 23 noiembrie 2021, am publicat un nou editorial din seria celor semnate în Făclia de Cluj.

 

De multe ori, tindem să ne concentrăm foarte mult pe prezent, pe planul imediat, pe tactic, şi mai puţin pe context, pe strategic, cu un ochi pe trecut şi unul pe viitor. Dacă pentru un moment lăsăm agitaţia zilnică în spate şi luăm o pauză să ne uităm la lumea în care navigãm, vom vedea că trăim o epocă cu mari pericole, dar şi cu mari oportunităţi. Suntem într-un moment global de restartare, de căutare a unui nou sistem, aşa cum a fost cazul după marea criză economică din anii ‘30, după cel de-al doilea război mondial sau după finalul războiului rece, în 1989.

Ce are specific schimbarea pe care o trăim acum? Criza a dus, schimbãri pe ambele paliere, cel al protecționismului național, dar și idei concrete pentru accelerarea globalizării. Suntem mult mai interesați cum gestionăm criză, noi ca români, dar ne punem întrebări existențiale despre cum rasa umană poate să își continue parcursul cooperând mai mult pe planetã. Munca noastră depinde din ce în ce mai des de pieţele externe, iar prin tehnologie suntem la secunde depărtare de celălalt capăt al lumii. Transformări suferă, în acest context, inevitabil, şi procesul de guvernare, că vorbim de animare, prin angajarea într-o conversaţie cu cetăţenii, sau că vorbim de eficientizare şi debirocratizare, prin e-government, sau că ne referim la noua configuraţie mondială de putere.

Merită aruncată o privire aşadar asupra felului în care se organizează, sub presiunea globalizării, un eventual guvern global. Teoriile conspiraţiei ne-au obişnuit, timp de decenii, cu formate mai mult sau mai puţin oculte sau discrete, precum Clubul de la Roma, Trilaterala, Grupul Bilderberg, însă realitatea este că şi ele au suferit schimbări în era internetului: sunt din ce în ce mai deschise, includ liste de participanţi, încep să comunice.

 

Dacă elita mondială, economică şi politică, se vede periodic în asemenea formate, sau în cele mai deschise, deşi scumpe ca participare, precum Forumul de la Davos, asta nu înseamnă că, sub presiunea provocărilor mondiale, coordonarea multi-naţională nu se intensifică. Ȋn acelaşi timp, se redefinesc organizaţii internaţionale, de la cheia de boltă a sistemului postbelic, ONU, la alianţe militare precum NATO, sau structuri regionale mai mult sau mai puţin avansate, de la UE (care tinde spre autonomie pe toate palierele) la ASEAN, Mercosur, Uniunea Africană sau Liga Arabă.

Un guvern mondial însă nu va veni cu una cu două, căci deşi economiile sunt din ce în ce mai interdependente, iar multinaţionalele cu bugete ce depăşesc PIB-ul multor ţări sunt din ce în ce mai influente, orientând cancelariile din numeroase ţări, prin contribuţii la PIB-ul intern sau bani de campanie. Cert e că guvernul european e mai aproape temporal decât cel global căci mai uşor e să guvernezi regional decât global. Este foarte probabil aşadar că generaţia aceasta de europeni să meargă în următorul deceniu spre un Guvern la Bruxelles, pe o structură federală, iar generaţia copiilor noştri să aibă misiunea democratizării unei guvernări globale.

 

Dimensiunea parlamentarã a structurii globale se contureazã clar, complementar cu actuala structurã a Naţiunilor Unite. În termeni europeni, actuala Adunare Generala ONU este echivalentã Consiliului UE, iar un Parlament Global se poate inspira din construcţia treptatã a Parlamentului European, forumul care reprezintã interesele cetãţenilor. În aceaasta ordine de idei, cum putem forma Guvernul Mondial?

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: ˝Narativa politicã a urmãtorilor 3 ani europeni˝

Pentru cei interesați de politicile europene și contribuția României la proiectul european, va recomand articolul publicat astăzi în Ziarul Financiar.

 

---

 

Este normal ca la sfârșit de an să privim spre viitor și să analizăm ce ne va aduce noul anul politic european. De data aceasta, permiteți-mi să proiectez principalele evenimente pe un orizont de 3 ani, adică până în anul de grație 2024. Ca să vorbim în termeni electorali, anul 2024 este super-an, având în vedere că vom avea alegeri la nivelul Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii, dar putem asista chiar la o schimbare a președintelui Rusie în acel an.

 

Cel mai probabil Conferința asupra viitorului Europei va produce un raport prin martie 2022 care va consolida expresia ˝cetățenii europeni doresc să avem o Europã mai puternică, atât în intern, cât și în lume, iar recomandarea este accelararea procesului numit Autonomia Strategică a UE˝. Spun accelerare, fiindcă la nivelul JRC (Centrul Comun de Cercetare), aparținând de Comisia Europeană, zeci de specialiști lucrează de câțiva ani la acest concept care va ieși, treptat, dintr-o nișă sectorială la nivel de strategie UE.

 

Autonomia strategică este un concept, în care vom regăsi în principal 4 abordări sectoriale. Avem, desigur, politica de sănătate cu discuțiile despre vaccinare și Uniunea Sanitară. Ecologizarea este o prioritate, dar o atenție specială se va acorda mobilităților, prețului la energie și energiei nucleare. Digitalizarea va continua, cu un focus aparte asupra suveranității digitale. La nivelul pieții interne este interesat de urmărit procedura de focalizare asupra campionilor industriali europeni, într-o balanță cu ecosistemul de IMM-uri pe care UE dorește să le ajute pentru a se internaționaliza. Dacă totul merge conform planului, UE va avea un cuvânt de spus și în multilateralism, cu obiectiv clar asupra evoluției structurilor globale.

 

Vom discuta mult în următorii 3 ani despre pandemie, o posibilă criză economică, planurile de rederesare și implementarea lor. Este de urmărit dacă UE va avea curajul să meargă în direcția unui buget comun al țărilor care au adoptat deja moneda euro. Asta ar duce, inevitabil, la o UE cu două viteze. Vom vorbi în acest context, tot mai mult, de taxe, încercând că avem o privire mai exactă asupra taxelelor la nivel global și european. Dezvoltarea capacității militare a UE, extinderea UE în special către Balcani, dar și politica față de continentul african sunt subiecte pe care UE le va îndrăgi în următoarea perioadã, chiar dacă progresele sunt greu de materializat rapid.

 

Există însă diverse abordări, legate de anumite poluri de putere. Germania influeţeazã masiv ghidajul european, fără a conta ce fel de guvern este la Berlin. Franța are și ea un cuvânt greu de spus, dar alegerile din primăvara anului viitor sunt cruciale pentru viitorul european al țării. De urmărit și implicarea țărilor mediteraniene, a celor numite frugale sau, desigur, a pachetului Vișegrad. E bine să avem în această ecuație și impactul marilor puteri mondiale, fie SUA, China, Rusia sau chiar cum va evolua Marea Britanie în afara UE.

 

Există desigur puncte sensibile, în general în jurul alegerilor naționale. Dacă amintesc scrutinurile din Ungaria (2022) sau Polonia (2023) veți înțelege cu siguranță la ce mă refer.

 

Pentru România perioada următoare este plină de încercări, iar o structurare clară a administrației și executivului pe aceste subiecte este imperativă. Desigur, e mai mult decât o constatare, e nevoie de o viziune pragmatică și constructivă cu un vector pro-european de impact.

 

Trebuie găsite modalități de consolidare a fibrei europene din România, implicarea reală a sectorului de afaceri, academic, sindicate, societate civilă, media, dar și o comunicare de succes în direcția românilor din polul politic Bruxelles.

 

E nevoie de mulți specialiști pentru a înțelege dinamica subiectelor contemporane, și de a produce opinii ancorate pe interesul național. Relaționarea la agenda europeană și la viteza altor țări UE este crucială în acest proiect de desăvârșire a integrării europene a României. Obiectivele sunt clare, o mai bună calitate a vieții a românilor și o modernizare rapidă a țării.

 

Dan LUCA / Bruxelles

The political narrative of the next three European years

Usually, at the end of the year we look to the future and analyse what the new European political year will bring us. This time, allow me to project the main events on a horizon of three years, so until 2024. To speak in electoral terms, 2024 is a super-year, given that we will have elections in the European Union and the United States, but we can also witness a change of President in Russia that year.

 

Most likely, the Conference on the Future of Europe will produce a report in March 2022 that will strengthen the expression "European citizens want a stronger Europe, both internally and globally, and the recommendation is to speed up the process called EU Strategic Autonomy". I say acceleration, because at the level of the JRC (Joint Research Center), belonging to the European Commission, dozens of specialists have been working for several years on this concept which will gradually emerge from a sectoral niche at the level of EU strategy.

 

Strategic autonomy is a concept, in which we will find mainly four sectoral approaches. We have, of course, the health policy with the discussions about vaccination and the Health Union. Greening is a priority, but special attention will be paid to mobility, the price of energy and nuclear energy. Digitization will continue, with a special focus on digital sovereignty. At the level of the internal market, it is interesting to follow the procedure of focusing on European industrial champions, in a balance with the SME ecosystem that the EU wants to help internationalize. If all goes according to plan, the EU will have a say in multilateralism, with a clear focus on the evolution of global structures.

 

We will discuss a lot over the next three years about the pandemic, a possible economic crisis, recovery plans and their implementation in EU countries. It remains to be seen whether the EU will have the courage to move towards a common budget for countries that have already adopted the euro. That would inevitably lead to a two-speed EU. In this context, we will talk more and more about taxes, trying to have a more accurate look at taxes at global and European level. The development of the EU's military capability, the enlargement of the EU in particular to the Balkans, but also the policy towards the African continent are topics that the EU will pay attention in the next period, even if the progress is difficult to materialize quickly.

 

However, there are various approaches, related to certain poles of power. Germany has a strong influence on European leadership, no matter what kind of government resides in Berlin. France also it’s at the power buttons, but next spring's elections are crucial for the country's European future. The involvement of the Mediterranean countries, the so-called Frugal or, of course, the Visegrád package should also be followed. It is good to consider in this equation the impact of the great world powers, be it the USA, China, Russia or even how the UK will evolve outside the EU.

 

There are, of course, sensitive points, generally around national elections. If I remind you of the elections in Hungary (2022) or Poland (2023) you will definitely understand what I mean.

 

We live in interesting times, without a doubt…

 

Dan LUCA / Brussels

Casa Europei. 25. TVR Cluj…. #Dan50

M-am bucurat să fiu din nou invitatul lui Mihnea Stoica la emisunea ˝Acasă în Europa˝ de la TVR Cluj.

 

Prilejul a fost unul de suflet, fiind practic o conversație despre racordarea Clujului la Europa reală. Desigur, experiență Casei Europei, oraganizatie pe care am înființat-o acum 25 de ani la Cluj, a ajutat relaționarea normală între european și local.

 

Au fost discutate sugestii despre contribuția românească la construcția europeană, în contextul anului politic 2022, precum și abordarea constructivă a proiectului european.

 

M-am simțit excelent, cu atât mai mult cu cât emisiunea a fost difuzată exact în ziua când am împlinit 50 de ani.

 

Inregistrarea se poate urmări în întregime online acum.

 

Dan LUCA / Bruxelles, dar și la Cluj…

 

 

ULB. Salã de curs. 50.

După doi ani de pandemie, am revenit pe 12 noiembrie 2021 într-un amfiteatru universitar.

 

A fost o reală bucurie să interacționez cu studenții de la ULB, mai ales că mulți dintre aceștia erau în Bruxelles pentru a efectua un stagiu Erasmus. Tineri din 12 țări (Franța, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Irlanda, Slovacia, Ucraina, Turcia, Brazilia și Japonia) au descoperit eco-sistemul afacerilor europene și principalii decidenți la nivelul capitalei europene.

 

A fost pentru al 5-lea an consecutiv când prezint un astfel de curs la această univesitate, dar de data aceasta a fost o senzație specială, chiar în ziua cursului sărbătorind 50 de ani ….

 

Sper din tot sufletul să am oportunități și timpul necesar pentru a continua astfel de activități și în viitor.

 

Dan LUCA / Brussels

 

Gânduri la 50 de ani…

                                   

O cifrã rotundă merită să fie sărbătorită!

 

Am trăit primii 25 de ani în România, iar următorii, în principal, în Belgia…

 

Sunt fericit că în fiecare zi îmi văd cei 3 copii cu vârste acum între 12 și 17 ani! Mă bucur să fiu sănătos, alături de familie și toți cei dragi.

 

Implicarea în lumea afacerilor europene este plăcută și dinamicã. Proiectul EURACTIV îmi umple viață de peste 20 de ani, iar monetizarea unui business de presă aduce satisfacții enorme.

 

A interacționa cu studenții pe teme de interes comunitar te încarcă de fiecare dată. Cei peste 10 de activitate academică mă ajută să țin pasul cu piață, dar și să înțeleg cu adevărat cum vede generația tânărã viitorul Europei și viața.

 

Chiar dacă urmăresc de la distanță România, doresc să ajut dezvoltarea țării mele, încercând să identific valoarea adãugatã realã pe care o pot aduce.

 

Un gând de viitor ? Pare poate banal, dar este cam aceeași dorința ca acum 10 ani. Sãnãtate mie şi familiei! Puţin noroc, restul e detaliu...

Vã doresc sã fiţi cu toţii fericiţi!

 

 

Dan LUCA / în Belgia, mereu cu gândul la România…

 

 

Dan LUCA – Editorial în Fãclia: “Casa Europei la Cluj”

Astăzi, 9 noiembrie 2021, revin cu al 10-lea editorial semnat în Făclia din seria începută în iulie. Este un articol de suflet, legat de activitatea organizației Casa Europei Cluj-Napoca, pe care am înfiinţat-o acum 25 de ani, în septembrie 1996.

 

---

Acum 18 ani, împreună cu doamna profesoară Mihaela Luţas, lansam o idee îndrăzneață. Doream să anticipăm impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra Clujului.

 

Dogma cercetării a fost legată de o abordare inclusivă, implicând nu doar instituțiile locale, ci și sectorul de afaceri, academicul, organizațiile neguvernamentale și, desigur, presa locală. A fost un semnal că trebuie să existe o responsabilizare a comunității și necesitatea de a aduna resursa locală disponibilã pentru a profita de momentul respectiv.  

 

Concluzionam atunci, în 2003, că „impactul extinderii UE asupra Clujului nu se poate măsura încă matematic, atâta vreme cât România, şi implicit Clujul, nu fac parte din UE, însă se pot evidenţia schimbările de natură socio-economică şi instituţională, generate de etapa de preaderare pe care o parcurge România şi care presupune atingerea unui anumit grad de convergenţă a societăţii şi comunităţii noastre cu UE. Pentru judeţul Cluj extinderea înseamnă în acest moment pregătirea mediului socio-economic, politic şi instituţional pentru intrarea în UE”.

 

Un an mai târziu, discutam despre “Guvernarea Clujului într-o Europă extinsă”, și abordam teme precum promovarea investiţiilor în judeţul Cluj, rolul polului financiar clujean într-o guvernare europeană, procesul de conectare a Clujului într-o reţea de transporturi, măsurile pentru creşterea numărului de turişti în Cluj sau chiar despre diversitatea multiculturală, multietnică și multilingvistică a Clujului și valorificarea aceste aspecte ale oraşului într-o Europă extinsă bazată pe diversitate.

 

De ce acum, o astfel de călătorie în timp? Pentru că România și Clujul trebuie să continue interesul pentru dimensiunea europeană a existenței. Am vorbit mult despre aderarea la UE și am fost bucuroși când profesorul Vasile Pușcaș, cu echipa de euroconsilieri, a reușit să ducă România în Uniunea Europeană. De atunci, din 2007, parcă am rămas blocați la această aderare, fără a ne da seama că suntem în interiorul Uniunii Europene. În loc să vorbim de integrarea europeană și cum aducem românii aproape de o calitate vieții a clubului european, ne căutăm încă identitatea si direcţia. Fibra europeană a României există și trebuie valorificată pentru a ne proiecta în viitor.

 

Desigur, unii vor zice că Uniunea Europeană nu este perfectă și le dau dreptate. Facem însă parte din acestã structurã evolutivã și ne întrebăm direct care a fost contribuția noastră în cei aprope 15 ani de la aderare în a costrui o Europã mai bună ? E ușor de a critica și de a sta bosumflaţi, împotriva tuturor. Casa Europei este și a noastră, iar această dezvoltare continuă are nevoie de o Românie constructivă. Orice sector, orice comunitate locală poate să își aducă valoarea adăugată pentru un bine colectiv pe care sper că ni-l dorim cu toții.

 

Dan LUCA / Bruxelles, cu gândul la Cluj

 

 

 

 

Dan LUCA – la evenimentul Guvernului României despre viitorul Europei

A fost o reală plăcere pentru mine să particip astăzi la conferința organizată de Secretariatul General al Guvernului României. Evenimentul cu tema „Europa viitorului: instituții reziliențe, deschise, transparente și în dialog permanent cu cetățenii” a fost organizat în cadrul manifestărilor prilejuite de ”Conferința privind Viitorul Europei”.

 

Foarte bună prezentarea Alinei Bârgãoanu despre evoluția comunicării guvernamentale pe fondul crizei pandemice. Practic, întreg eco-sistemul comunicării se schimbă, iar necesitatea pregătirii specialiștilor pe acest domeniu este o urgență societală.

 

Câteva idei prezentate în intervenția mea:

La nivel european transparența instituțională este un subiect de acum 30 de ani.

În Olanda a fost aprobată legea transparenței în 1979. Ea a fost revizuită în 1991. Se vorbește de toate nivelele administrative, nu doar de cel național. Subliniez, nu este o lege a documentelor, ci o lege a metodelor de informare.

În 1995 au aderat la Uniunea Europeanã țările nordice, Suedia și Finlanda. Ele au impus dosarul transparenței la nivelul UE.

Este bine să avem o abordare integrată a ceea ce este un funcționar public și serviciul pentru cetățean. Nu trebuie să fie diferențe fundamentale între structurile locale, naționale și europene.

Dacă observ din punct de vedere european administrația românească, încep cu anul 2002, anul lansării programului de Euroconsilieri. Acești aproximativ 500 de oameni, sub coordonarea dlui profesor Vasile Pușcaș au reușit, după o procedurã tehnică uriașă, să ducă practic România în Uniunea Europeană. După aderarea din 2007, euroconsilierii au fost baza funcționarilor români din instituțiile europene. Poate nu este rău să mai lansăm astfel de programe, pentru a reuși și în proiectul integrării europene, nu doar în cel al aderării.

Este importantă interacţia cu stakeholderii (nu doar societatea civilă, ci și sectorul de afaceri, academicul, sindicatele, presa). E nevoie de strategii de identificare a acestora și de a deveni o administrație integrată în acest eco-sistem. Adminstraţia face parte din societate, nu există o barieră între admnistrație și ceilalți, pe care îi numim generic cetățeni. Obiectivul administrației nu este doar în a deveni un comunicator, ci un facilitator de comunicare societală.

 

Dan LUCA / Bruxelles