Dansul Directorilor Generali

Revin cu câteva idei legate de ocuparea celor mai înalte poziţii în UE. În cadrul Comisiei Europene, locurile de directori generali sunt ocupate, conform regulilor interne, prin sistemul “rotativ”. În noiembrie 2009, José Manuel Barroso a anunţat noua echipă şi portofoliile “pregătite” pentru comisarii europeni, iar “dansul” Directorilor Generali a început.

După regulile de mobilitate, pe poziţiile superioare din organigrama europeană, de directori generali sau directori generali adjuncţi, este necesară o rearanjare, la fiecare 5 ani, sau în cazuri excepţionale după 7 ani de la obţinerea mandatului. Deci, din 1999, de la aplicarea acestui principiu, ne aflăm la cea de-a treia schimbare de acest gen.

Nu este o muncă uşoară, responsabilităţile nu sunt de neglijat, însă cum spuneam şi în toamnă legat de prezenţa românească în instituţiile europene, şi gradul de “completare a cotei”, România continuă să lipsească de la masa acestor negocieri.

Acum, după ce avem un comisar european cu un portofoliu respectabil, trebuie să forţăm şi ocuparea poziţiei de Director General (sau Adjunct) care ne revine ca şi cotă de ţară membră a UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Topul universităţilor şi Comisia Europeană

UE va crea un nou sistem de clasificare a universităţilor, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul lor.

Pornind de la ideea că vechile clasamente sunt “părtinitoare şi nu redau cu acurateţe natura diversă şi multifuncţională a universităţilor şi a activităţilor lor de cercetare”, Comisia Europeană propune realizarea unui clasament, ”multidimensional” care să cuprindă 150 de universitaţi din lume, şi care să fie astfel realizat încât să asigure un echilibru.

Deşi cele mai importante clasamente sunt realizate de Marea Britanie şi China, cele mai bine cotate universitaţi sunt cele americane - 17 din 20. Dacă în Europa sunt 4.000 de universităţi, de ce găsim doar douã în top 20? Ce lipseşte? E o problemă a sistemului de învăţământ sau una de interpretare la realizarea clasamentelor?

Până la urmă ce altceva ar trebui să dea adevărata valoare unei instituţii de învăţământ superior decât rezultatele pe care le au absolvenţii? Pentru ce trebuie pregătiţi tinerii?

Dan LUCA / Bruxelles

Unde a greşit Bulgaria?

Dacă acum 3 ani ne plângeam de portofoliul primit pentru comisarul european venit din România, acum e rândul bulgarilor să fie nemulţumiţi. Suntem la curent cu “propunerea Jeleva”, retragerea ei, pentru un portofoliu considerat marginal, cel al ajutorului umanitar. Că imaginea Bulgariei a ieşit şifonată din acest joc politic, e clar, dar să nu uităm că şi noi am cam comis-o înainte de a-l avea pe Leonard Orban comisar european, prin nominalizarea Vosganian.

Vreau să trec peste numele Jeleva şi să analizez profunzimea eşecului bulgar. Unde a greşit Bulgaria? De ce după o prestaţie bună a comisarului Kuneva s-a ajuns aici? Păi poate răspunsul este chiar legat de numele Kuneva. Imediat după euroalegeri am subliniat importanţa de a trece prin alegeri Executivul European şi o felicitam pe Kuneva pentru decizia de a câştiga un loc în Legislativul European.

Kuneva a zis că vrea să continue ca şi comisar european – renunţând la locul de eurodeputat chiar -, dar partidul ei nefiind la guvernare, a intervenit o problemă. Premierul bulgar a zis clar că nu o va nominaliza, în ciuda sugestiilor venite de la Barroso cum că dacă bulgarii o propun pe Kuneva atunci protofoliul acordat Bulgaria este important. Părţile nu s-au împăcat şi a urmat scenariul: premierul bulgar a propus-o pe Jeleva, Barroso i-a dat un portofoliu secundar, chiar dacă ambii provin din marea familie politică a Partidului Popular European, unde Jeleva este vicepreşedinte.

Iar ca palma pe obrazul Bulgarie să fie şi mai articulată, candidatura Jelevei a fost “respinsă” de Parlamentul European, împingând Bulgaria pentru o nouã propunere.

Îmbârligate sunt căile politice, dar parcă la nivel european nu mai ştim ce să credem. Ce contează pentru un comisar? Să fie politic sau nu? Să fie specialist pe subiecte europene sau nu? Să candideze în alegeri pentru a se conecta cu electoratul sau nu ?

Dan LUCA / Bruxelles

Pentru o relaţie bună cu media europeană

Acum câţiva ani, împreună cu echipa EurActiv, am realizat un material, care este încă extrem de valabil şi util în primul rând pentru organizaţii şi responsabilii care se ocupă de relaţia cu presa europeană.

Ce ar trebui să ştie specialistul care se ocupă de relaţia cu media? Cum este văzută de jurnalişti organizaţia sa, ce aşteaptă jurnalistul de la ei şi cum se poate face util pentru media?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, este important de ştiut cum se lucrează în media şi ce doreşte presa europeană.

Dan Luca / Bruxelles

Diaspora - a 9-a Regiune de Dezvoltare a României

Am scris recent despre cele două diaspore româneşti care se suprapun în Bruxelles şi despre importanţa de a avea mesaje politice pentru ambele segmente, foarte diferite ca activitate şi nevoi sociale.

Le mulţumesc colegilor social-democraţi din Bruxelles şi Belgia pentru încrederea acordată de a conduce cele două Birouri Executive şi de a încerca să facem împreună lucruri minunate pentru români.

Diaspora românească este alcătuită din categorii sociale extrem de diverse. Împreună formează un bazin electoral care se dovedeşte din ce în ce mai puternic, în care se dezvoltă idei politice specifice. Românii din Diasporă sunt numeroşi, în prezent aproximativ 2,5 milioane trăiesc în afara României. În ultimii 5 ani românii din Diasporă au trimis în ţară aproximativ 15 miliarde de euro, adică 5% din Produsul Intern Brut.

Cred că România înseamnă 25 de milioane de cetăţeni şi din aceştia 10% trăiesc în afara ţării. Diaspora trebuie să fie privită cu respect, considerată ca a 9-a Regiune de Dezvoltare a României.

Dan LUCA / Bruxelles

Politica europeană: online şi offline

Un studiu recent realizat arată că peste jumătate din cei implicaţi în politica europeană au aflat mai multe despre acest domeniu apelând la surse online, 19% spun că ceea ce au găsit pe internet i-a făcut să îşi schimbe poziţia politică. 13 procente dintre cei intervievaţi sunt ferm convinşi că membrii Parlamentului European sunt foarte prezenţi de exemplu prin bloguri, asta deşi mulţi oficiali continuă să fie adepţii apariţiilor tradiţionale, folosind totuşi noile inovaţii tehnologice în relaţiile personale.

E-mail-ul rămâne cea mai utilizată cale de comunicare pentru 87% dintre cei chestionaţi. Întâlnirile face-to-face sunt încă în top, aşa cum spunea şi Jere Sullivan, unul dintre participanţii la prezentarea rezultatelor, însă nu suntem deloc departe de momentul în care organizarea de întâlniri şi conferinţe online va fi o normalitate.

Dacă BBC, New York Times şi Le Monde rămân sursele tradiţionale cele mai căutate, la capitolul online, cele mai de încredere sunt Politico în SUA şi EurActiv-ul în UE.

Pentru o imagine mult mai clară a poziţionării online-ului în rândul preferinţelor europarlamentarilor, 79% dintre ei utilizează zilnic web-urile, 69% ziarele tipărite, iar 66% ştirile TV.

Odată cu “explozia” de acoperire a internetului, cred că este inutil să mai detaliez care sunt avantajele pe care le oferă, şi motivele pentru care informarea online câştigă teren.

Dan LUCA / Bruxelles

2010 pentru Estul Europei

Preluând un subiect tratat de Radio Europa Liberă, se aduce în discuţie întâlnirea miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, care au organizat prima reuniune din 2010 pe marginea “Partneriatului Estic”.

Deşi programul a fost lansat în primăvara anului trecut, situaţia celor şase state ale blocului (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia), se pare că nu este la nivelul aşteptărilor. Scopul acestui program este atât diluarea diferenţelor dintre ele, cât şi în raport cu celelalte state ale fostului bloc comunist.

Ţinând cont de raportul dintre cele şase state şi UE s-au fixat obiectivele pentru acest an, printre care primează situaţia vizelor, atingându-se de asemenea şi probleme legate de comerţul liber. Se vehiculează că, deşi formulările discursurilor europene de genul “asociere”, sunt destul de prezente, Ucraina este cea care are şanse la negocieri concrete în 2010.

Pe aceeaşi idee se remarcă din nou iniţiativa politică a Grupului de la Visegrad, destul de veche, şi care funcţionează iar.

Dan LUCA / Bruxelles

Iugoslavia şi rotarea preşedinţilor

Cu preşedinte de UE belgian, iar în a doua jumătate a anului cu preluarea ştafetei de la Spania de către Belgia, putem spune că va fi un an belgian pentru UE.

Vom vedea cum va funcţiona noul sistem, însă mi-a atras atenţia un editorial din Făclia de Cluj, semnat de Radu Vida, care sugerează ideea preşedenţiei fixe, în defavoarea celei rotative, având ca argument dezastrul conducerii de acest fel din Iugoslavia.

Dan LUCA / Bruxelles

Bruxelles: ziaristul – comentator politic

Sunt multe discuţii în ultima vreme despre calitatea articolelor din presă şi despre adaptarea presei scrise la noua tehnologie.

Dacă ne referim la presa afacerilor europene observam încă din 2007 că majoritatea dintre ziarişti cred că rolul lor constă în a prezenta redacţiilor analize şi comentarii despre evenimentele europene, mai degrabă decât în a transmite direct “informaţia pură”, care soseşte de la instituţiile europene sau este accesibilă online.

Jurnalistul din capitala comunitară – pe lângă faptul că trebuie să găsească rapid informaţia – trebuie să fie un expert în politicile europene, explicând cititorului ce înseamnă respectiva iniţiativă şi cum cetăţeanul este afectat.

Dan LUCA / Bruxelles

Loc de muncă în Belgia

Bruxelles-ul este poate singurul loc unde se suprapun două feluri de diaspore româneşti şi asta implică două pieţe de muncă distincte. Nu insist cu detalii despre ce înseamnă a lucra în Belgia, situaţiile sunt asemănătoare cu cele din Italia, Spania, Germania sau alte ţări europene, desigur cu nuanţa că încă în Belgia românii au nevoie de permise speciale de muncă.

Mulţi români însă descoperă mirajul “aurului albastru”, prin job-urile interesante din capitala comunitară, Bruxelles. Am făcut recent unele recomandări pentru concursurile EPSO, dar sunt alte sute şi mii de oportunităţi în sectorul privat.

Ca şi punct de intrare, pentru cei care sunt la primele experienţe, le sugerez să “intre” pe ofertele organizaţiilor neguvernamentale sau federaţiilor industriale, iar apoi să treacă treptat spre consultanţă şi – de ce nu – spre corporaţii.

Două sugestii pentru cercetare: EurActiv JobSite şi EuroBrussels.

Un CV complet este de asemenea recomandabil abordării corecte.

Dan LUCA / Bruxelles

Nulii despre Uniunea Europeană

MEP Sylvie Goulard, câştigătoarea premiului european pentru cartea sa “Europa pentru nuli”, încearcă să explice că programele europene trebuie adaptate situaţiilor naţionale, iar Uniunea Europeană trebuie văzută ca o entitate culturală.

Elitele europene sunt considerate pro-Uniune, în timp ce cetăţenii sunt împotriva acesteia. De ce? Tocmai pentru că cetăţenii trebuie să vadă corelarea între proiectele europene şi interesele lor, pentru a putea înţelege Uniunea.

Deşi cu menţiunea că această carte a fost scrisă după referendumurile din Franţa şi Olanda din 2005, problemele europene de comunicare, deja arhi-discutate, rămân de actualitate.

În opinia franţuzoaicei, aceşti “nuli”, sunt acei responsabili (jurnalişti, politicieni, reprezentanţi ai lumii afacerilor, etc.) care nu se simt însă obligaţi să explice exact situaţiile, în ansamblul lor, pe înţelesul cetăţenilor.

Este nevoie de “un căpitan pentru echipa europeană”, echipă care, la rândul ei, trebuie să găsească metodele cele mai potrivite prin care să răspundă problemelor europene, prin soluţii naţionale.

Dan LUCA / Bruxelles

Borna: 300 de mesaje

În vara anului trecut marcam publicarea celor peste 200 de mesaje pe blogul Casei Europei.

Nu intenţionez să măsor succesul blogului prin numărul de mesaje postate, pentru că nu asta e ideea. Îmi face plăcere să comunic românilor direct din inima Bruxelles-ului european, dar totul localizat la contextul românesc.

A avea un blog devine o responsabilitate plăcută pentru mine, însă apare un alt fenomen - pentru autor blogul devine un stil de viaţă…

… şi nu vreau să mă opresc nici la 400, nici la 500 de mesaje, pentru că sunt multe de spus despre subiectele cu care v-am obişnuit deja.

Dan LUCA / Bruxelles

Clujul de 3 ani în UE

Câţiva clujeni mi-au semnalat că scriu prea puţin pe blog despre Cluj şi despre racordarea sa la structura comunitară. E drept, Casa Europei a fost foarte activă în special în perioada 2003-2007, cu proiecte finalizate cu evenimente publice în Cluj. Îmi amintesc de exemplu cu mare plăcere studiul lansat în primăvara lui 2003 despre Impactul extinderii UE asupra Clujului, în care făceam recomandări pentru dezvoltarea oraşului şi a regiunii pentru următorii ani. Recomand celor interesaţi de acest subiect materialele de atunci, încă de actualitate.

De vreo doi ani blogul a fost principalul canal de comunicare cu comunitatea avidă de informaţii provenite din inima capitalei comunitare. Rezumând însă dezvoltările ultimelor 3 ani, observăm: Clujul are puţini europarlamentari şi asta este păcat, iar din cei 30 de membri sau supleanţi români ai Comitetului Regiunilor nici o persoană nu este din Cluj sau din judeţul Cluj.

Abordarea în lansarea de către conducerea Consiliului Judetean Cluj a Reprezentanţei Clujului la Bruxelles a fost fără nici un impact pe termen lung. Au fost mai multe “valuri” în presă decât abordări realiste pe care le propuneam încă din 2005, prin intermediul Comitetului European al Clujului.

Păcat că semnalele lansate atunci nu au prins la cei responsabili, în special la nivel instituţional. Poate acum, în 2010, vom avea un astfel de proiect realist, cu vectorul spre Bruxelles, în beneficiul clujenilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Perspective pentru 2010

Menţionam acum câteva zile, în ultimul mesaj al anului 2009, despre dinamica anului 2009, plin de alegeri atât la nivel european, cât şi la nivel românesc.

Pentru 2010 anticipez următoarele, din punct de vedere…

…European

Criza va lovi în continuare, cu influenţe puternice asupra structurii comunitare. Sper din toată inima să nu asistăm la un nou val de criză materializat în pierderi masive de locuri de muncă.

Desigur aşteptăm cu multă nerăbdare să vedem cum Consiliul se va adapta la sistemul preşedintelui fix în locul sistemului rotativ. Trioda Preşedinţiilor de 6 luni continuă - începe cu Spania, urmată de Belgia şi apoi în 2011 de Ungaria.

Doresc să se implementeze mult din ceea ce s-a promis în 2009, avem un nou Executiv European cu un preşedinte având experienţă pe poziţia respectivă.

Dosarul Energiei va căpăta o importanţă vitală şi poate nu întâmplător Germania a preferat să deţină acest portofoliu de comisar european, modest la prima vedere.

...Românesc

În ţară un accent deosebit trebuie pus pe dobândirea stabilităţii politice, de preferinţă fără alegeri anticipate. Trebuie căutate măsurile pentru întoarcerea la normalitate şi depăşirea crizei financiare.

Speranţa că românii pot face mult mai mult împreună, atât în ţară cât şi în Diasporă, este cea cu care păşesc în noul an.

România trebuie să joace în Uniunea Europeană, România trebuie şi poate să devină un stat european de invidiat. Potenţial există, dar vectorii conflictelor dâmboviţene trebuie să îşi schimbe direcţia.

Dan LUCA / Bruxelles