Am rãspuns cu mare plãcere întrebarilor prietenilor de la Fãclia de Cluj. Interviul este publicat astãzi, 27 mai 2017.
Nãscut
la Cluj, Dan LUCA este în prezent Senior Director la trustul de presã EURACTIV,
coordonând activitatea echipei de marketing din Bruxelles, Londra, Paris şi
Berlin. În paralel este şi profesor asociat la universitãţi
din Bruxelles (VUB, ULB) şi SNSPA Bucureşti.
Fãclia: Trãiţi de peste 20 de ani in
Bruxelles. Cum
se ajungea în anii ’90 în capitala Europei?
Dan LUCA: Cine crede că România este
departe de Uniunea Europeană se înşeală. Acum 20 de ani eram aproape invizibili
pe acest palier. Obţinerea vizei pentru a veni în Belgia era atunci o adevărată
expediţie pentru un clujean. După un drum de o noapte la clasa a 2-a cu trenul,
la primele ore ale dimineţii mergeam pe strada Dacia, la Consultatul Belgiei,
pentru a-mi depune dosarul de viză. Înghesuiala la gura consulatului era la ea
acasă, şi nu vreau să redeschid traume pentru cei care au trecut prin aceste
experienţe. După obişnuita transpiraţie fizică şi psihică reuşeam să ţin în
mână paşaportul cu mult râvnita viză în jurul orei 16 şi fuga la Gara de Nord.
O nouă noapte de vis până la Cluj, dar ce mai conta, plecam în câteva zile la
Bruxelles.
Fãclia: Cu ce mijloc de transport
ajungeaţi la Bruxelles în acea perioadã?
Dan LUCA: Nici vorbă de avion, trenul era
rege atunci. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit calea Europei,
iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles. Nu ocoleam de
dragul plimbatului cu trenul, dar Austria nu era încă în Schengen, ceea ce făcea
ca drumul cel mai scurt posibil să treacă prin Praga. Cazarea cea mai
ieftină din Bruxelles era oferită de hotelul Ascot, faimosul locaş al evreului
plecat din România. Doamna Cristoiu mi-a oferit o cămăruţă de 8 metri pătraţi,
ceva rezidenţă de pe rue Bordeaux, căci cam atâta puteam plăti cu cele 400
mărci o lună de cazare.
Fãclia:
A meritat acest sacrificiu? Nu regretaţi pasul fãcut?
Dan LUCA: Atunci când prietenii mei erau la
Costineşti pentru vacanţa estivală, eu descopeream Uniunea Europeană de la
kilomentru zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de
ce. Şi nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot
acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a
continua. Mi-am făcut într-o lună de stagiu la Parlamentul European prieteni
pentru o viaţă, iar cu mulţi dintre funcţionarii sau asistenţii de atunci sunt
în contact, derulând apoi proiecte pline de sens. La mai bine de 20 ani de
atunci rememorez acele săptămâni din capitală europeană, care m-au făcut să
revin, pentru a fi ales în cadrul Comitetului Director al studenţilor europeni
de la Bruxelles (în aprilie 1997), pentru a începe un master în studii europene
la ULB (în septembrie 1997), pentru a lucra la EURACTIV (din 2001) şi pentru a
derula alte iniţiative pe axul Bruxelles - România.
Fãclia:
Recent aţi participat la o nouã ediţie a European Business Summit. Care sunt
noutãţile pentru viitorul Europei?
Dan LUCA: Acum
15 ani participam la prima mea ediţie a European Business
Summit-ului de la Bruxelles. Anul acesta fost rândul unei întrebãri
generice “What’s Next for Europe?” sã ne invite la dezbaterile din
cele doua zile ale evenimentului (22-23 mai 2017). UE
încearcã relansarea economicã prin forţa industriei germane, revoluţie
industriale, prin viziunea europenã a lui Macron, prin transformarea treptatã a
Brexitului în avantaj. Prin plecarea Marii Britanii din UE, Uniunea
Europeanã revine la matricea cooperarii bilaterale, dar trece treptat și la o
integrare europeanã avansatã. Se aşteptã rezultate concrete încã de la Summitul
liderilor europeni din decembrie 2017. Voci din Bruxelles anticipeazã o Europã
consolidatã, claditã pe structura euro. Vom avea un buget al zonei euro, o
taxare a zonei, o politicã economicã, etc. Nu se va vorbi de mai multe viteze,
dar vom avea o Uniune Europeanã mare, în care România este deja prezentã din
2007, dar și un nucleu dur numit Euroland…
Fãclia: Recent aţi iniţiat un grup pe
lucru la nivelul Bruxelles-ului european în care faceţi propuneri concrete
pentru Preşedinţie româneascã a Uniunii Europene din 2019. Despre ce este
vorba?
Dan LUCA: Împreunã cu 10 români din Bruxelles-ul
european, am exprimat câteva idei despre Preşedinţia româneascã a UE. Este
un exercitiu care încearcã sã implice românii activi în afacerile europene în
dezbaterea despre succesul României în UE. Preluarea Preşedinţiei
Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de
a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care
România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o
oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către
ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din
Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau
Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii
tensionate cu instituţiile europene.
Fãclia: Ne puteţi da câteva idei
concrete din studiu?
Dan LUCA: Cu mare plãcere. Lista priorităților politice nu ar trebui să fie prea
lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o
combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde România
își va putea lăsa amprenta. România trebuie să își asume un rol major în
definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aș
face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende
pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm.
Printre interesele evidente se numără si domeniul energiei. O serie de atuuri
cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în
domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde
putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. De asemenea, la temele
de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu
celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să
pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea
socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde;
viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030.
Fãclia:
Propuneţi şi idei concrete pentru relaţionarea instituţiilor româneşti cu cei
din Bruxelles?
Dan LUCA: România dispune la Bruxelles de
specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă experienţă în toate domeniile
de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un mod coordonat și strategic în
pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza
acestora să fie utilizată la maxim. Fiecare dintre acești români poate
juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Președinţiei
trebuie luată în serios. Celor 2.500 de români implicaţi în procesul
decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent,
există diferite forumuri și întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate
și repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri
nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a
defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar
putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din
București care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv
reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile și ai organizaţiilor de
lobby.
