Dan LUCA – Articol în Ziarul Financiar: ˝Simbolistica europeană a Planurilor Naționale de Relansare și Reziliențã”

Astãzi, 29 aprilie 2021, am publicat un nou articol în Ziarul Financiar.

----------------

Implementarea fondurile europene este un subiect poate chiar mai interesant decât politicile comunitare. Așa cum este normal, prezentarea Planurilor Naționale de Relansare și Reziliența trezeşte un interes enorm.

 

Nu a fost surprinzătoare lansarea în comun a acestor planuri de cele 4 mari puteri europene : Germania, Franța, Italia și Spania. Franța și Germania își sincronizează perfect pașii europeni. Brexitul a simplificat mult conducerea Uniunii Europene. Sub faimosul Tratat de la Aachen, semnat în ianuarie 2019, s-a reinstaurat binom franco-german al anilor 50’. Doar împreunã se poate redresa industria francezã, iar proiectul campionilor europeni (industriali) e mãnuşa perfectã pentru un Emmanuel Macron sub mare presiune internã. Iar Franţa poate sã preia liniştitã acum conducerea apãrãrii europene într-o Uniune Europeană fără britanici.

 

Încă de acum un an, preşedintele francez preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Iar acum avem acest plan, chiar și planurile naționale! Pornind de la această idee, Franţa şi Germania vor avansa probabil ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri), predecesor al aşteptatului buget euro la nivelul eurozonei. Există două axe pentru a consolida un posibil buget euro. Flancul sudic este reprezentat de Spania și Italia, ambele țări cu economii puternice, dar vulnerabile la o eventuală criză economică provenită din pandemie. Este de urmãrit și abordarea noii Ligi Hanseanice pe subiectul unui buget euro. Avem aici desigur Olanda, dar și țări care au investit enorm în inovație și cercetare precum  Danemarca, Suedia și Finlanda.

 

Actuala Comisie consideră că noile dezvoltări  sunt baza unui nou pas istoric la nivelul UE. Ingredientele le avem deja pe masă: autonomia europeană, abordarea crizei (împreună, fie ea pandemică sau economică), mecanismele de coordonare la nivel european (Planurile Naționale de Relansare și Reziliența). Avem chiar și discuția cadru cu cetățenii, lansată formal prin Conferință despre viitorul Europei. Consiliul este de părere că rezultatul Conferinței ar trebui să fie reflectat într-un raport către Consiliul European din 2022. În acest document se va pezenta, el mai probabil, bugetul euro…

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

European Symbolism of National Recovery and Resilience Plans

 

The implementation of European funds is perhaps an even more interesting topic than Community policies. As expected, the presentation of the National Recovery and Resilience Plans arouses enormous interest.

 

It was not surprising that these plans were jointly launched by the four major European powers: Germany, France, Italy and Spain. France and Germany perfectly synchronize their European steps. Brexit has greatly simplified the leadership of the European Union. Under the famous Treaty of Aachen, signed in January 2019, the Franco-German binomial of the 1950s was restored. Only through cooperation can French industry recover, and the European (industrial) champions' project is the perfect glove for an Emmanuel Macron under great internal pressure. And France can now take the lead in European defence in a European Union without Britain.

 

As early as a year ago, the French President said that we needed a European rescue plan equivalent to 5-10 points of GDP at EU level. And now we have this plan, even the national plans! Starting from this idea, France and Germany will probably advance the idea of ​​a common budget (only of the two countries), most likely followed by the expected euro budget at the level of the eurozone. There are two axes to strengthen a possible euro budget. The southern flank is represented by Spain and Italy, both countries with strong economies, but vulnerable to a possible economic crisis resulting from the pandemic. The approach of the new Hanseatic League on the subject of a euro budget is also to be followed. We have here of course the Netherlands, but also countries that have invested heavily in innovation and research such as Denmark, Sweden and Finland.

 

The current Commission considers that new developments are the basis for a new historic step at EU level. We already have the ingredients on the table: European autonomy, tackling the crisis (together, be it pandemic or economic), and coordination mechanisms at European level (National Recovery and Resilience Plans). We even have the framework discussion with the citizens, formally launched by the Conference on the future of Europe. The Council is of the opinion that the outcome of the Conference should be reflected in a report to the European Council in 2022. This document will most likely present the euro budget…

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – la Stirile ProTV

 Așa cum este normal, Planul Național de Relansare și Reziliența trezește mult interes în România.

 

Mă bucur să fiu invitatul Stirilor ProTV din 26 aprilie 2021 de la ora 19:00 în a prezenta cum se vede acest subiect de la Bruxelles.

 

Reportajul se poate accesa la adresa.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

135.000 de cititori pentru blogul Casei Europei

Mă bucur foarte mult când ideile prezentate prin intermediul blogului Casei Europei trezesc interes, atât în România, cât și la Bruxelles.

           

Am încercat în ultima vreme să prezint mai accentuat oportunitățile europene ale României, dar și să dezvolt teme precum viitorul UE, politica de educație, comunicarea europeană sau situația presei în UE.

 

Îmi amintesc și acum cu mare plăcere mesajul de acum 12 ani, când am explicat victoria lui Barack Obama în alegerile americane…

 

Mulțumesc celor 135.000 de cititori! Sper să ținem aproape și în următorii ani!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

12 questions for the Conference on the Future of Europe

A Conference for the Future of Europe will take place in a few days. The context is very interesting, especially due to the pandemic crisis and the existential problems of the European Union.

 

A structured discussion on the future of the EU is not new. In 2002-2003, it was the European Convention that proposed a European constitution. The project was too ambitious and was rejected by the famous referenda in France and the Netherlands. However, a compromise was reached: the present Treaty of Lisbon, which governs the current European order. Experts even claim that the current EU crisis began at the institutional level in 2005 with the non-ratification of the European constitution.

 

Now, however, EU member states have ruled out changing EU treaties. The Council is of the opinion that the outcome of the Conference should be reflected in a report to the 2022 European Council.

 

The idea of ​​the new debate was launched in March 2019, the French President proposed to organize a Conference for Europe, in order to reinvent the European political project. This initiative is part of the governing program proposed by President Ursula von der Leyen, with Commissioner Dubravka Șuica being given the responsibility to develop the subject.

 

The European Union needs a strategic vision to succeed. A third major European project is necessary, following the success of the internal market and the single currency. European Commissioner Thierry Breton recently stated that the current Commission considers that "the new proposals are the basis for a new historic step".

 

The European Union is focusing on five meta-projects: deepening European integration, European sovereignty, global multilateralism, greening and digitalisation. Surprisingly or not, all these topics are on the agenda of the Conference that will begin in May 2021.

 

The business sector has a huge role to play in building the community system. Not only job creation, so necessary for European citizens, but especially through their involvement in major integration projects. The European internal market and the launch of the common euro were achieved with the help of the private sector. Paradoxically, however, the political leaders tried in 2002-2005 to establish the draft European constitution, without involving the European business. Result - zero! Speaking recently with representatives of multinationals in Brussels, they are faced with a positioning dilemma. "We love the internal market, but it is difficult to come up with a pro-European message. At the corporate level, the European Commission, in particular, is seen as a ferocious hand that imposes new legislation non-stop. In this context, there is a repulsion towards the European institutions… "

 

Let me therefore launch 12 points for reflection on the debate on the future of the EU:

1. How much do national leaders believe in the evolution of the EU?
2. Will there be a real debate between Brussels and the European capitals?
3. Will there be a cooperation of the Franco-German binomial, considering that in both countries elections will take place over the next 12 months?
4. How will the two camps interact, that of the federalists with that of the Euro-sceptics?
5. How do we change (evolve) the EU without changing the European treaties?
6. Will the project go in the direction of an enlarged EU or a hard European core?
7. Will citizens trust this debate or will they classify it directly as a technical, uninteresting approach?
8. How will anti-system movements act in these debates?
9. What is the role of European political parties in this consultation?
10. What impact will this debate have on the European budget?
11. Will the private sector really get involved in the discussion?
12. Will the European Commission allocate the necessary human resources as it did in the Brexit case, for example?

 

Dan LUCA / Brussels

12 întrebãri pentru Conferinţa privind viitorul Europei

 

În câteva zile va avea loc Conferință pentru viitorul Europei. Contextul este foarte interesant, în special datorită crizei pandemice și problemelor existențiale ale Uniunii Europene.

 

O discuţie structurată despre viitorul UE nu este nouã. În perioada 2002-2003 s-a derulat Convenţia Europeanã care a propus o constituţie europeanã. Proiectul a fost prea ambiţios şi respins prin faimoasele consultãri din Franţa şi Olanda. S-a ajuns totuşi la un compromis, prezentul Tratat de la Lisabona, cel care guverneazã actuala ordine europeanã. Experții susțin chiar că actuala criză a UE a început la nivel instituţional în 2005 cu neratificarea constituţiei europene.   

 

Acum însă, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE. Consiliul este de părere că rezultatul Conferinței ar trebui să fie reflectat într-un raport către Consiliul European din 2022.

 

Ideea noii dezbateri a fost lansată în martie 2019, preşedintele francez propunea sã se organizeze o Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic european.  Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind alocatã comisarei Dubravka Șuica responsabilitatea în a dezvolta subiectul.

 

Uniunea Europeană are nevoie de o viziune strategică pentru a reuși. Este nevoie de un al treilea proiect major european, după succesul pieței interne și monedei unice. Comisarul european Thierry Breton preciza recent că actuala Comisie consideră că “noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric”.

 

Uniunea Europeană are în atenție 5 meta-proiecte: aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană, multilateralismul global, ecologizarea și digitalizarea. Surprinzător sau nu, toate aceste teme se regăsesc pe agenda Conferinței care va începe în luna mai 2021.

 

Sectorul de afaceri are un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi lansarea monedei comune euro s-au realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat în perioada 2002-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european. La nivel de corporaţii, Comisia Europeanã, în special, este vãzutã că o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

 

Permiteți-mi să lansez 12 puncte de reflecție pentru dezbaterea despre viitorul UE:

1. Cât de mult cred liderii naționali în evoluția UE?
2. Va avea loc o dezbatere reală între Bruxelles și capitale europene ?
3. Va exista o cooperare a binomului franco-german, având în vedere şi cã în ambele ţãri vor avea alegeri în urmãtoarele 12 luni?
4. Cum vor interacționa cele două tabere, cea a federaliștilor cu cea a euro-scepticilor?
5. Cum facem schimbarea (evoluția) UE fără a schimba tratatele europene?
6. Proiectul va merge în direcția unei UE extensã sau a unui nucleu dur european ?
7. Cetățenii vor avea încredere în această dezbatere sau o vor clasa direct ca o abordare tehnică, neinteresantă?
8. Cum vor acționa mișcările anti-sistem în cadrul dezbaterilor?
9. Care este rolul partidelor politice europene în această consultare?
10. Ce impact va avea această dezbatere asupra bugetului european ?
11. Sectorul privat se va implica în mod real în discuție?
12. Va aloca Comisia Europeană resursa umană necesară așa cum a făcut de exemplu în dosarul Brexit?

 

Dan LUCA / Bruxelles