Cum se vede criza financiară din SUA

“Istoria fiecărei crize financiare este o istorie a oportunităţilor ratate”, scria recent Washington Post.

Pe fondul prelungitei crize financiare, se agravează de asemenea şi divergenţele politice. “Problemele noi sunt mult mai interesante decât cele rămase nerezolvate, iar când situaţia este controversată, acţiunile forţate sunt mai uşoare pentru decidenţi, pentru că pot fi înfăţişate drept acţiuni luate din necesitate şi nu din alegere”, explica articolul.

Fără un consens şi mai multă dovadă de solidaritate, evident, “există riscul ca, în timp ce naţiunile îşi urmăresc propriile preocupări, situaţia economică şi politică să se deterioreze dincolo de punctul în care mai poate fi salvată”.

Alte materiale care ating acest subiect:

România şi viitorul instituţiilor europene

SUA pentru o UE cu Marea Britanie

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Se pregãteşte Noul Tratat UE

În cadrul recentei conferinţe organizată la Bruxelles de către Grupul Spinelli, a fost dezbătut subiectul stabilirii unei politici comune indistriale şi energetice pentru UE. Acelaşi eveniment a fost rezervat şi discuţiei privind democraţia la nivel comunitar şi adoptarea Noului Tratat UE.

Andrew Duff, membru ALDE în cadrul Parlamentului European, a declarat că lucrează la o propunere de tratat care urmează să fie finalizată în cursul verii. Acesta susţine constituirea unui executiv european care să funcţioneze mai mult precum un guvern, cu 15 comisari, mult mai apropiat de structurile de la nivel naţional.

Isabelle Durant, vicepreşedinte al Parlamentului, revoltată pe ceea ce se întâmplă în present la nivel european, spunea că principiul subsidiarităţii trebuie revizuit în situaţia Uniunii. “Nu este acceptabil ca statele membre să vadă Europa precum o vacă cu lapte. Europa înseamnă mult mai mult decât bani”, explică aceasta.

Recomand să citiţi şi alte materiale şi viziuni cu privire la adoptarea unui Nou Tratat:

România şi viitorul instituţiilor europene

Noul Tratat European susţinut intens

Frenezia noului tratat

Dan LUCA / Bruxelles

The difference between a manager and a leader

The two words that best translate the difference between management and leadership are complexity and change. A manager is somebody who deals with managing the administrative complexity, while a leader creates and generates new things or changes to existing things.

Indeed, the leader must be able to captivate his people and to motivate them to actually implement ideas. However, the worst thing that could happen is that the people develop a dependence on him and thus advance their inability to build their own capabilities. One of the basic roles of a leader is to support but not overtake the game, so that it can continue after his departure.

Dan LUCA / Brussels

Euroalegeri 2014: scenariul urât

Chiar dacă mai este mai bine de un an până la alegerile europene din mai 2014, subiectul merită încă de acum toată atenţia. Exerciţiul de azi îşi propune să prezinte un scenariu, posibil, dar nedorit. Este poate un semnal de alarmă către..., să fiu sincer greu de depistat la ora actuală, către cine să trimit un astfel de mesaj.

Crizele financiare pe care le trăim de vreo 5 ani au un impact asupra construcţiei europene. S-a observat că o atmosferă de criză nu conduce la o integrare mai accentuată, ci la o izolare din partea unor ţări. Sondajele de opinie o arată clar, suportul cetăţenilor europeni pentru UE este în scădere. Nuanţând însă, observăm că aceştia nu critică ideea de Uniune Europeană, însă nu sprijină sistemul european creat în ultimii ani.

În Italia, Stânga a rămas majoritară în Senatul Italiei după alegeri, deşi conform rezultatelor, este evidentă incertitudinea pe care o manifestă cetăţenii italieni în a-şi alege liderii. Fenomenul este întâlnit de altfel nu doar în acest caz – cetăţenii europeni în general, manifestă o reticenţă faţă de oamenii politici, şi modul de gestionare a măsurilor de austeritate, agravată de perioada lungă de criză. 

Grecia a fost „lovită” în ultimii ani, iar sentimentul anti-european s-a accentuat. Şi nu doar cel anti-structură europeană, ci şi – ca o premieră – mesajul contra anumitor lideri naţionali influenţi la nivel european, precum cel al cancelarului german. Ceea ce trăieşte populaţia cipriotă în aceste zile este asemănător „ruletei reuseşti”. Pensionari care au strâns o viaţă banii şi i-au depozitat în bancă (că doar aşa este civilizat), îşi văd acum agoniseala dusă într-un neant bancar, greu de înţeles.

Şomajul ajunge la cote alarmante. Spania, Italia, Irlanda, Portugalia nu găsesc antidotul pentru a oferi baza societăţii în care trăim – oportunitatea de a munci şi a avea o viaţă normală. Tinerii par fără speranţe de integrare, şocaţi parcă de schimbările contemporane.

Există şi ţări mai norocoase, care au gestionat mai bine criza. Pentru moment în Germania, de exemplu, nu există o problemă cu suportul cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot întâmpla surprize în viitorul apropiat.

Simplificând puţin, poza europeană a anului 2013 arată destul de şifonatã. Guvernele, politicienii aflaţi la putere, navighează într-o nebuloasă fără sfârşit, cu prea puţine soluţii. Partidele de opoziţie încearcă la nivelul ţărilor membre să propună soluţii, dar credibilitatea mesajului politic scade pe zi ce trece.

Apar noi lideri, noi mişcări, noi propuneri şi asta nu e rău. Problema e că majoritatea dintre aceştia îşi clădesc discursul public pe radicalizarea mesajului anti-sistem, cu conotaţii anti-UE. Ceea ce este şi mai grav, cu astfel de propuneri, unele partide obţin creditul ţării. Rezultat palpabil este că doar reuşesc blocarea sistemului politic din bazinul electoral respectiv, fără nici un ajutor concret pentru cei care i-au votat.

Ce poate cetăţeanul european să înţeleagă din tot ce-l înconjoară? Ce gâdeşte unul din cei 500 de milioane de europeni? În cine îşi pune speranţa de salvare?

Dacă mergem în această direcţie, partidele anti-sistem vor profita enorm de alegerile europene de anul viitor. Într-un scenariu catastrofă, vom avea 25% din Parlamentul European de după mai 2014 dominat de eurodeputaţi care sunt împotriva UE, sunt pentru revenirea în matricele naţionale, fără nici o şansă de a menţine sistemul european.

Mai este încă timp pentru a schimba rezultatul alegerilor europene. Neimplicarea nu ajută, iar delăsarea lasă loc profitorilor. E timpul noilor oameni politici să iasă în faţă. E momentul ca partidele tradiţionale transnaţionale să îşi dea mâna pentru a discuta proiectul european. Un proiect european care are nevoie de transparenţă, simt politic practic şi ambiţia unor lideri puternici de a avansa cu adevărat.

Nu mai e voie să avem mesaj dublu. Exact ceea ce discutăm în Parlamentul European să povestim şi acasă, la televiziunea naţională. Nu mai avem nevoie de expresii, “păi Bruxelles-ul a decis”, când suntem eurodeputaţi sau comisari europeni.

Dacă există subiecte periculoase din punct de vedere politic, acestea trebuie discutate. Miza este uriaşă – e practic miza de a continua sau nu proiectul european. Fără  proceduri greoaie, rutină sau birocraţie! Putem demonstra că UE este structura care rezolvă problemele cetăţenilor, care crede cu adevărat în calitatea vieţii cetăţenilor săi.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Implicarea în definirea noilor programe educaţionale

Încă de acum 9 ani, Asociaţia Studenţilor Europeni (AEGEE) propunea un nou program educaţional, sub forma “universităţilor de vară”, în care să se reunească, într-un sistem de “învăţământ combinat”, metodele specifice cursurilor de vară şi a e-Learningului.

Cercetarea pe care am coordonat-o atunci sublinia importanţa implicării multiplelor sectoare, instituţii europene şi nationale, ONG-uri, lumea academică şi cea de afaceri, în definirea generaţiilor viitoare de programe educaţionale.

Eforturile depuse atunci au început să aibă rezonanţă în ceea ce se întâmplă în domeniu la nivel european:

AEGEE – un brand de Bruxelles

Where is the innovation in EU education?

Brandul Erasmus. La Bruxelles

Nou program educaţional comunitar: instituţionalizarea „Universităţilor de Vară”?

25 de ani de AEGEE - Europe

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Făclia: “Înşurubarea” României în structura europeană viitoare

O sinteză despre ce se întâmplă acum la Bruxelles, în contextul dezbaterilor intense privind viitorul UE, şi despre implicarea românească în definirea structurii europene viitoare, puteţi citi într-un recent material publicat de Făclia.

………..

Anul 2013 confirmă dinamismul european pe care îl aşteptăm. Se întrevede tot mai mult elaborarea unui nou tratat constitutiv după alegerile europene din 2014. Pentru România, un nou Tratat al UE ar fi o nouă şansă de a se europeniza intern, cum spunea recent Vasile Puşcaş. E imperativ ca România să fie un stat activ în acest proces de reformă a instituţiilor UE. Trebuie definite oportunităţile României, ancorate în realitate, care sînt obiectivele nu doar naţionale, ci şi europene.

Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.500 la Bruxelles şi maxim 10.000 în Bucureşti (în special în sectorul public). Este necesară crearea unor noi poziţii în adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), persoane responsabile în a fluidiza relaţia România-UE.

Dacă România vrea să joace un rol mai important în Uniunea Europeană, cred cu tărie că mai întîi de toate trebuie să-şi analizeze opţiunile şi oportunităţile geopolitice. România poate să găsească matur şi realist poziţionarea sa în UE, contează enorm relaţia cu „fortăreaţa Bruxelles”, dar şi cu Germania, Italia, Spania şi Polonia.

În contextul actual, Germania este în vizor, avînd programate alegerile naţionale în septembrie 2013. Chiar dacă sondajele de opinie consolidează pentru moment stabilitatea actualului cancelar, experţii de la Bruxelles prevăd o coaliţie mare (CDU-SPD) în octombrie în Germania. România trebuie să privească cu multă seriozitate relaţia cu Germania, crucială în înşurubarea ţării noastre în structura europeană.

Trebuie folosită filiera latină, mai ales că în Spania şi Italia sînt milioane de români. De fapt, toţi românii din străinătate pot fi importanţi, dacă le repatriem experienţa. Gîndiţi-vă doar ce ar însemna valorificarea experienţei celor cîtorva milioane de români care au studiat sau studiază, care au muncit şi muncesc în străinătate.

România poate juca în dosare importante pe plan european. Trebuie insistat pe parteneriatele bilaterale acolo unde există o simetrie de interese. Polonia, o ţară cu care am avea multe în comun, reuşeşte foarte bine să se demarce şi să se remarce în arena europeană. Atît în formatul Vişegrad,  cît şi alături de ţările mari, aceasta este din ce în ce mai prezentă în negocierile importante pentru întreaga UE.

În matricea viitorului instituţiilor europene este foarte important ce fel de personalitate îi va lua locul în 2014 lui Herman Van Rompuy la preşedinţia Consiliului. Succesorul poate să afecteze relaţia de putere dintre instituţiile europene.

Viziunea europeană trebuie să fie un obiectiv al ţărilor membre. Sînt foarte importante dezbaterile naţionale pe acest subiect, avînd în vedere că realităţile actuale sînt naţionale (instituţii, afaceri). De fiecare dată cînd s-a avansat în integrarea europeană a fost o ţintă clară, un perimetru precis, mult mai uşor de vizualizat. Acum este ceva general, de genul “ajutor pentru integrare”. Din această cauză factorul politic are un avantaj mult mai mare comparativ cu alte proiecte (ex. Piaţa unică, euro). Este de aşteptat ca partidele politice europene să fie catalizatorul următoarei faze a construcţiei europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Flexibilitatea la locul de muncă asociată cu productivitatea

În completarea setului de metode simple pe care şefii le au la dispoziţie pentru a creşte productivitatea muncii angajaţilor intră şi flexibilitatea programului de lucru.

Ca urmare a deschiderii mult mai mari a angajatorilor români în a oferi angajaţilor posibilitatea să îşi organizeze agenda de lucru după preferinţele personale, s-a constat că aceştia din urmă se declară mult mai mulţumiţi de locul lor de muncă, în plus, un part-time sau munca la domiciliu atrage şi diminuarea anumitor costuri (transport, bone, etc). Unul dintre cele mai importante avantaje pentru angajator este acela că productivitatea muncii în compania sa ajunge la cote mult mai bune, după cum sublinia un recent material Cariere.

Specialiştii precizează că în continuare angajaţii sunt mult mai receptivi, spre deosebire de angajatori, în adoptarea unor metode mai flexibile de repartizare a timpului de lucru de-a lungul unei zile. În consecinţă, în lipsa unei astfel de abordări la momentul angajării, mulţi dintre candidaţi negociază acest aspect încă de la primul interviu.

Flexibilitatea programului de lucru este unul dintre ingredientele unui management omenesc, actual, care mă atrage în mod deosebit, tocmai de aceea am mai scris pe acest subiect:

Productivitatea şi fericirea angajaţilor

Flexiwork în instituţiile europene

Management omenesc

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Cariere: “SWOT personal în cariera europeană”

Cu ocazia celui mai recent training pe care l-am organizat împreună cu Maria Laptev la Bruxelles, aceasta explica participanţilor faptul că la fel ca orice altă „afacere”, implicarea în afacerile europene presupune realizarea unei analize SWOT personale. Mai multe despre prezentarea acesteia puteţi citi în materialul pe care l-am scris pentru Cariere.

.........

 

Colaborez de câţiva ani buni cu Maria Laptev, în prezent Directorul Executiv al European Center for Public Affairs din Bruxelles. Acum câteva zile am susţinut din nou un training despre oportunităţile de a derula afaceri în Bruxelles-ul european.

Ca orice altă „afacere”, în viziunea Mariei, implicarea în afacerile europene presupune realizarea unei analize SWOT personale, cu tot ceea ce presupune aceasta – definirea oportunităţilor şi ameninţărilor, cunoscându-ţi punctele forte care te diferenţiază în faţa concurenţei şi slăbiciunile cauzate de anumite lipsuri în pregătire sau experienţa anterioară insuficientă.

De la început, proiectul trebuie să demareze cu o cercetare prealabilă serioasă, cu obţinerea informaţiilor necesare în legătură cu „piaţa”. Cunoaşterea mediului în care urmează să activezi este indispensabilă. Aceasta înseamnă analizarea cererii – „a publicului” -, elaborarea planului de acţiune, aplicarea acestuia şi evaluarea rezultatelor.

Ce presupune identificarea cererii şi pentru ce este importantă? Corelarea ofertei cu interesele beneficiarului şi cunoaşterea subiectelor de interes pentru aceasta. În situaţia de faţă, care sunt dezvoltările şi agenda europeană pe domeniul respectiv. Pentru întocmirea unei analize complete trebuie urmăriţi factorii socio-culturali, tehnici şi tehnologici, economici, de mediu şi, bineînţeles, cei politici (analiza STEEP).

Pentru a ajunge la ţelul propus, Maria sugerează alcătuirea unor liste cu scopuri de realizat într-o perioadă de timp determinată, de exemplu, pentru fiecare săptămână, lună, etc.

Un alt sfat foarte bun este acela de a stabili contacte cât mai apropiate, întâlniri directe, prânzuri, prezentări, atât formale cât şi informale, pentru construirea şi consolidarea de relaţii puternice. „Să nu vă fie teamă să apelaţi la cunoştinţele şi relaţiile pe care le aveţi de fiecare dată când consideraţi util”, puncta Maria Laptev.

Strategia trebuie să se axeze pe apropierea personală, profitând de fiecare avantaj oferit de mijloacele de comunicare, indiferent că este vorba de telefon, scrisori tipărite sau e-mailuri.

Metoda de acţionare nu trebuie să se rezume doar la oferirea de răspunsuri la întrebări precum „ce pot eu face?” sau „ce pot să ofer?”, ci este important a se insista în primul rând pe ceea „ce putem face împreună”, creând valoare fiecărei părţi. Negocierea este procesul sau arta prin care obţinem ce ne dorim de la o persoană care îşi doreşte ceva de la noi.

Nu există nicio formulă magică – trebuie să ai mereu în minte că este vorba de o negociere de forma „Win-Win”, din care în final ambele părţi au de câştigat. Totul fără a un uita însă nici motto-ul cu care Maria îşi începea prezentarea – „succesul este cu atât mai mare, cu cât munca depusă este mai grea!”.

Dan LUCA / Bruxelles

Care este subiectul de mare actualitate la Bruxelles?

Odata cu urgenta depasirii crizei financiare, atentia se indreapta spre integrarea europeana. Tarile europene isi reevalueaza relatia cu Uniunea Europeana.

De cateva luni monitorizez de la Bruxellles dezvoltarile contemporane care afecteaza noua arhitectura institutionala europeana. Peste 10 ani Uniunea Europeana va arata diferit, total diferit de ceea ce este in prezent. Marile jocuri se deruleaza acum, atat la Bruxelles, cat si in principalele capitale europeane.

Impreuna cu un grup de romani incercam sa tinem Romania conectata la aceasta dezbatere europeana. Sper ca articolele publicate in ultimele 3 luni pe blogul “Casei Europei” sa fie o sursa de informare despre Europa anului 2013, dar si despre ce urmeaza in urmatorii ani din punct de vedere comunitar.

Bruxelles

Cum se vede viitorul institutiilor europene de la Bruxelles?

O ora cu Etienne Davignon despre viitorul UE

Viitorul UE – opinia Centrelor de Gandire din Bruxelles?

Care este viitorul partidelor politice in UE?

Cine decide in UE?

Romania

Studiu: Romania si viitorul institutiilor europene.

Implicare romaneasca in dezbaterea europeana

Lansarea dezbaterii “Romania si viitorul institutiilor europene“

Germania

Germania si viitorul institutiilor europene

Marea Britanie

Mult discutata “iesire” britanica...

Discurs britanic cu reactii

SUA pentru o UE cu Marea Britanie

Italia

Viziunea Italiei asupra viitorului UE

Polonia

Polonia si viitorul UE

DOCUMENT PDF - Studiu: Romania si viitorul institutiilor europene

Articole despre acest subiect publicate in presa romaneasca:

Cadran Politic: Romania si viitorul institutiilor europene

Occidentul Romanesc: Romania activa in dezbaterea europeana

Faclia : Dezbaterea “Viitorul UE si Romania“ se lanseaza la Cluj

Articole in limba engleza:

A study: Romania and the future of the European institutions

Romania and the future of European institutions

Brussels: Forecast for 2013

Dan LUCA / Bruxelles

Romania – “mature positioning” after 2014?

Over the next three years we will witness an intense debate about the future of the EU, which could probably result in an Intergovernmental Conference (IGC) in 2015, in preparation for a new EU treaty. How Member States position themselves is crucial to this debate. 2013 is a year of thinking in terms of how European institutions will prepare for the Meeting in 2014, which will take place most likely after we installed the next European Commission.

For Romania, a new EU treaty would be another chance to further develop domestic Europeanization. Romania must be an active state in the process of reforming the EU institutions. When Romania defines its opportunities they should be anchored in reality - they are not only national objectives, but also European ones.

For connecting the country to the EU we need about 5,000 Romanians in Brussels, and 25,000 in Romania actually, involved in the Community Mechanism. We currently only have about 2,500 Romanians in Brussels and maximum 10,000 in Romania (especially in the public sector).

Brussels will follow the September 2013 elections in Germany with great interest. It is very interesting to see if Angela Merkel wins a third term as chancellor. Without exaggerating, I think that what is currently happening in Berlin has great relevance to the entire European Union. Romania should take a serious look at its relationship with Germany, which I consider crucial for Romanian links with the EU.

If Romania wants to play a bigger role in the European Union, I think first of all one has to analyze the options and geopolitical opportunities. The Latin connections should be used, especially because Spain and Italy now hosts millions of Romanians.

I recently wrote about the variety of ways in which Romania could play an important role at the European level and hence on bilateral partnerships that can benefit if there is symmetry of interest. Particularly evident would be a bilateral partnership with Poland, a country with which we have a lot in common, and which manages to demarcate and to be noticed in Europe.

Romania has to mature and find a realistic positioning in EU matters, which will be crucial in the coming years for the relationship with the "Brussels fortress", but also for the bilateral relationships with Germany, Italy, Spain and Poland.

Dan LUCA / Brussels

 

Cum se vede viitorul instituţiilor europene de la Bruxelles?

Acum câteva zile am avut onoare să coordonez o dezbatere la Bruxelles pe tema “Future of Europe: How will the debate be communicated?”. Foarte bună participarea: majoritatea think tank-urilor din Bruxelles, diplomaţi ai Reprezentanţelor Permanante ale statelor UE, delegaţi ai sectorului de afaceri şi lideri de fundaţii politice. Printre numele de marcă prezente amintesc de Günter Verheugen, fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, dar şi de Richard Corbett, fost eurodeputat, în prezent membru al Cabinetul Preşedintelui Consiliului European, Herman VAN ROMPUY.

Câteva idei interesante prezentate în cadrul dezbaterii:

·        Criza actuală provoacă o dezbatere plină de sens despre viitorul instituţiilor europene;

·         O atmosferă de criză nu conduce însă la o integrare mai accentuată, ci la o izolare din partea unor ţări.

 

·         Suportul cetăţenilor europeni pentru proiectul european este în scădere;

·         Cetăţenii nu critică ideea de Uniune Europeană, însă nu sprijină sistemul european creat în ultimii ani;

·         Dacă nu rezolvăm criza financiară e greu să cerem mai mult suport pentru proiectul european de la cetăţeni;

·         Ne lipseşte viziunea asupra UE, iar cetăţenii sunt bombardaţi cu proceduri complexe şi dificil de explicat;

·         Trebuie să arătăm că UE este structura care “rezolvă problemele cetăţenilor”;

·         Avem nevie de un mesaj pentru Europa.

 

·         Trebuie o analiză realistă despre ce competenţe trebuie să delegăm la nivel european şi cele care rămân la nivel naţional;

·         Piaţa internă este ceea ce ţine UE împreună;

 

·         Avem nevoie de o UE puternică pentru actuala situaţie geo-politică mondială;

·         Rolul UE în lume este crucial pentru definitivarea mecanismului instituţional european;

 

·         Este paradoxal, dar nu există clar definit un nucleu dur al Uniunii Europene. Sunt proiecte sectoriale în care ţările UE intră după interesul naţional;

·         Există o tendinţă ca ţările care contribuie la bugetul UE ca şi “finanţatori”, fixează şi regulile la nivelul UE;

 

·         Trebuie să punem întrebările corecte despre viitorul UE;

·         Ce înseamnă o Uniune politică? Trebuie definit clar acest termen;

·         Pentru proiectul european avem nevoie de transparenţă, simţ politic practic şi ambiţie de a avansa cu adevărat;

·        Partidele politice europene trebuie să iasă mai în faţă în construcţia europeană contemporană;

·         Comisarii europeni trebuie să fie aleşi din rândul eurodeputaţilor;

·         Există o problemă despre modul cum politicienii comunică acasă proiectul european;

·         Deşi există multe think tank-uri care studiază viitorul UE, există în prezent o lipsă de idei îndrăzneţe;

·         Parlementul European şi Consiliul trebuie să lucreze împreună pentru un proiect coerent, implicând sectorul de afaceri şi societatea civilă.

 

Articole relevante:

O oră cu Étienne Davignon despre viitorul UE

Germania HYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html"şiHYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html" HYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html"viitorulHYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html" HYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html"instituţiilorHYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html" HYPERLINK "http://casaeuropei.blogspot.be/2013/02/germania-si-viitorul-institutiilor.html"europene

Viitorul UE – opinia Centrelor de Gândire din BruxHYPERLINK "http://www.casaeuropei.blogspot.be/2013/03/viitorul-ue-opinia-centrelor-de-gandire.html"elles

Studiu: România şi viitorul instituţiilor europene.

Polonia şi viitorul UE

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Cloud-ul transformă IT-ul

Manifestarea despre care scria recent Cariere, nu este singura reacţie pe subiectul schimbării în scurt timp a statutului IT-iştilor, pe fondul dezvoltărilor tehnologice.

Evident, specialiştii în domeniu nu vor dispărea, însă aşa cum se întâmplă şi pe alte sectoare, tehnologia influenţează piaţa muncii, unele joburi dispar, iar altele la care acum câţiva ani nici nu ne-am fi gândit, ajung să devină ceva obişnuit în cele mai multe companii.

Astfel, apar întrebări pertinente despre efectele pe care le va avea în următorii ani Cloud Computingul asupra departamentelor de IT şi despre marea posibilitate ca din cauza acestei noi perspective de business departamentele IT să dispară cu desăvârșire dintr-o companie.

Reticenţa şi scepticismul nu lipseşte din peisaj ca la fiecare schimbare, însă să nu ne oprim doar la aspectele negative. Ca şi în cazul majorităţii inovaţiilor, “cloud-ul” îşi propune să resolve anumite probleme tehnologice şi reducerea costurilor.

Mai puteţi citi şi alte materiale corelate cu acest subiect, apărute pe blog:

Socio-tehnologia

Cloud computing în România

Fişa postului şi tehnologia

Comunicarea politică, tehnologie şi SUA...

Dan LUCA / Bruxelles 

Şcoala de Business olandeză şi afacerile europene

Recent am fost invitat să ţin un curs de 3 ore pe tema "Overview of the EU lobbying market in Brussels: sectors and stakeholders" studenţilor olandezi de la Windesheim University (http://www.windesheiminternational.nl/). E o plăcere să vezi cum universităţile de business din Olanda îşi trimit pentru câteva săptămâni cursanţii pentru a învăţa tainele afacerilor europene în capitala Europei.

Acum câţiva ani lansasem ideea că trebuie să existe mecanisme de conectare a Bruxelles-ului european cu studenţii masteranzi în afaceri europene, în special cei care nu studiază în proximitatea Bruxelles-ului.

Este a 10-a universitate la care ţin cursuri şi mă bucur că tema aprofundată “Tehnicile de comunicare UE” este cerută mult de mediul academic european.

Linkuri utile:

Comunicarea UE prezentată la 9 universităţi europene

Academia Studiilor Europene

Dan LUCA / Bruxelles