Directori la Comisia Europeanã

Managementul Comisiei Europene s-a îmbogăţit recent cu alţi 3 români. Mare pãcat cã aceştia sunt doar pe poziţie de “Adviser”, nu directori plini, cu "organigramă puternicã sub ei".

Important este însã cã România “muşcã” mai profund din cota de ţarã cuvenitã ca membru UE, dar mai este mult pânã la “absorbţia” completã, preconizatã sã se obţinã la 5 ani dupã aderare.

Dan LUCA / Bruxelles

Europeana - analiză 2010

Cu 14 milioane de cărţi, hărţi şi produse artistice digitalizate, Europeana a depăşit proiectul iniţial. Vicepreşedinta Comisiei Europene, Neelie Kroes face o invitaţie tuturor bibliotecilor şi instituţiilor culturale, de a-şi digitaliza colecţiile, ceea ce ar ajuta mult la dezvoltarea proiectului.

Marea parte a publicaţiilor o constituie materialele vechi. Documentele mai noi întâmpină dificultăţi în digitalizare, intervenind pe multe paliere problema drepturilor de autor. Franţa este cel mai mare furnizor, urmată de Germania, însă pentru o reprezentare echilibrată a patrimoniului cultural european, este indicat ca fiecare stat membru să îşi aducă contribuţia prin publicarea creaţiilor naţionale.

România a furnizat abia 0,17% din materialul bibliotecii digitalizate europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Imagine, reputaţie, brand

Specialiştii susţin importanţa cetăţenilor în sprijinirea brandului creat pentru promovarea ţării, lucru ce nu a prea fost luat în calcul – numărul românilor care au o părere proastă despre ţară şi concetăţeni nefiind de neglijat.

Este important însă a nu se confunda brandul de ţară, cu brandul turistic, deşi la noi s-au făcut greşeli în abordarea ambelor, şi nu mai insist pe discuţiile care au apărut după lansarea brandului turistic la Shanghai.

Dar aşa cum foarte bine sublinia Oana Marinescu, fost direcor general pentru diplomaţia publică în cadrul MAE, consultant în comunicarea strategică, “România poate fi promovată şi fără formule magice, prin diplomaţie publică. Aceasta permite ţintirea şi angajarea în dialog a unor publicuri din străinătate pentru a comunica despre România. Ea nu promovează o etichetă unică, generalizantă, adresată unei audienţe nediferenţiate, precum brandul de ţară, ci o diversitate de elemente, mesaje şi informaţii, ordonate strategic şi adaptate publicurilor vizate”.

Dan LUCA / Bruxelles

Exigenţe minime, pierderi majore

Dureroasă şi supărătoare ideea exprimată de profesorul britanic Tom Gallagher: “UE ar trebui să ştie că România nu e în stare să se modernizeze”, cu ocazia lansării la Bucureşti a volumului său “Deceniul pierdut al României. Mirajul integrării europene după anul 2000”.

În plus, apare din nou o comparaţie cu reuşitele bulgare, mult mai vizibile şi mai apreciate. Însă, vina nu este pusă toată pe umerii României, ci şi pe greşeala UE de a aştepta optimistă ca strategia să funcţioneze peste tot, fără implicare totală.

Concluzia finală pe care o formulează profesorul britanic, este că situaţia economică actuală din România se datorează intereselor oamenilor de afaceri români sau străini, care au profitat de pe urma “slăbiciunilor” sistemului românesc.

Dan LUCA / Bruxelles

Bilanţ: 2010 din punct de vedere…

Aşa cum anticipam la începutul anului, 2010 a fost un an marcat în continuare de efectele crizei economice.


…European

La începutul anului am asistat la alegerea Cabinetului Barroso II, cu mandat până în 2014. E foarte interesantă poziţionarea liderilor principalelor instituţii europene (Buzek – Parlamant, Barroso – Comisie, Van Rompuy – Consiliu). E o percepţie cum că apariţia unui preşedinte fix al Consiliului a consolidat de fapt puterea preşedintelui Comisiei Europene. Acesta, împreună cu liderii naţionali ai Germaniei, Franţei şi Marii Britanii, fac se pare marile jocuri la nivel comunitar.

Nu întâmplător, într-o lume europeană în care actualii lideri sunt de centru-dreapta, stânga europeană încearcă o mobilizare printr-un mecanism nou. Socialiştii europeni vor organiza alegeri primare pentru a desemna candidatul pentru preşedenţia Comisiei Europene în 2014.

Agenda europeană a fost focalizată pe măsurile de redresare economică, de soluţionare a problemelor financiare ale Greciei. Şefii de stat şi de guverne merg mult pe o “integrare economică adâncită”, pentru a permite instituirea unui mecanism permanent de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro.


…Românesc

Deşi nu am avut parte de alegeri anticipate, am parcurs o perioadă nefastă, cu multe “dueluri” dure pe scena politică. Măsurile luate pentru depăşirea crizei financiare au nemulţumit populaţia şi din păcate au avut mai degrabă rezultate negative decât poziţive, ajungându-se în final ca la criză mondială să adăugăm şi efectele unei crize “Made in Romania”.

Felul în care România încheie cel de-al 4-lea an ca şi stat membru UE nu este cel pe care ni-l dorim majoritatea. E mare păcat că imaginea ţării pe plan european se degradează pe zi ce trece. Întotdeauna se poate găsi o soluţie pentru a scoate ţara din criză, cu condiţia să existe o voinţă politică sinceră a tuturor părţilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Transparenţa la nivel comunitar

Subiectul ETI (European Transparency Initiative) evoluează la nivel comunitar. Am scris despre acest subiect mult, ultima dată în iunie 2010.

Într-o recentă dezbatere la care au participat comisarul european Marcos Sefcovic (vicepreşedintele Comisiei Europene) şi europarlamentarul Silvana Koch-Mehrin (vicepreşedintele Parlamentului European), s-a subliniat că există acum o abordare comună a Comisiei şi Parlamentului de a avea un “Transparency register” comun. Din păcate până în prezent Consiliul nu a intrat în acest mecanism. Se aşteaptă ca până în vara lui 2011 să avem aprobarea Parlamentului asupra procedurii finale.

Nu doar lobby-ştii trebuie să dea dovadă de transparenţă în munca pe care o depun, dar şi politicienii trebuie să se supună anumitor reguli, s-a subliniat în dezbatere.

Şi un text-argument din partea unui lobby-ist: “Munca noastră pune în lumină valorile gândirii clienţilor. Prin ceea ce facem îmbogăţim dezbaterea, îi dăm calitate”.

Dan LUCA / Bruxelles

Spre o politică inclusivă

M-a bucurat foarte mult că recent am reuşit să ne vedem la Bruxelles cu Preşedintele Organizaţiei de Femei PSD şi cu cel al Organizatiei de Tineret PSD. Respectul pe care aceştia îl acordă filialei belgiene a PSD-ului denotă că am reuşit să conştientizăm social-democraţia românească despre valorile Diasporei.

Un partid social-democrat are o responsabilitate pentru toţi românii. Dorim să convingem că românii aflaţi departe de ţară se pot implica real în politica românească.

Dan LUCA / Bruxelles

Percepţii. Stereotipuri. Bruxelles.

Foarte interesantă iniţiativa europarlamentarului Mircea Paşcu de a discuta deschis, în incinta Parlamantului European, despre “Percepţii şi stereotipuri în Bruxelles-ul afacerilor europene”.

Am apreciat demersurile MEP Paşcu pe acest palier încă din primăvara aceasta când subliniam că României îi lipsesc demersurile concrete pentru a-şi creşte vizibilitatea. Avem reprezentanţi la nivel comunitar, trebuie însă să nu uităm să ne şi reprezentăm interesele naţionale.

Stereotipurile afectează în principal statele nou-intrate şi est-europene, ceea ce influenţează apariţia discriminării. Să nu uităm chiar că există şi în rândul europarlamentarilor voci virulente, care îndeamnă la ură (şi de multe ori concepute atacurile pe stereotipuri – atac Silvio Berlusconi la Martin Schulz în 2004, sau europarlamentar Nigel Farage la preşedintele Herman van Rompuy). Aceste izbucniri necontrolate trebuie să fie stinse din faşă. Dacă nu, ele crează un impact media şi apoi aceste exemple se “revarsă” către cetăţeni.

Felicit şi viziunea de a implica sectorul privat în acest eveniment. România şi Europa Centrală şi de Est are puterea de a se face vizibilă în capitala comunitară şi prin vocea oamenilor de afaceri.

Dan LUCA / Bruxelles

Polonia şi UE văzute de la Varşovia

Sãptãmâna trecutã am fost timp de două zile la Varşovia pentru a evalua dezvoltările EurActiv în Polonia.

Foarte interesantă prezenţa pe piaţa poloneză a companiilor franţuzeşti, dar şi a celor din Rusia şi China – chinezii văzând chiar în Polonia o “poartă de intrare” pentru ei în Uniunea Europeană.

Aşa cum ziceam şi în mesajul slovac, Polonia doreşte să confirme statutul său de “ţară mare a UE”, alăturându-se Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Spaniei şi Italiei. Pentru aceasta pregăteşte cu mare atenţie Preşedenţia UE, care va debuta pe 1 iulie 2011, imediat după cea a Ungariei. Este un proiect la care se lucrează de 3 ani, iar priorităţile sunt deja inserate în media: economic (bugetul UE pentru 2014-2020 – comisarul polonez are alocat portofoliul bugetului UE şi jocul devine şi mai interesant, politica energetică – proximitatea cu Rusia având o importanţă crucială - şi reforma pieţei interne UE), Partenerialul Estic şi Politica de Securitate şi Apărare a UE.

Am avut senzaţia că motivaţia “Preşedinţia UE” coagulează perfect factorii de decizie polonezi şi într-un fel e păcat că România nu are încă un proiect concret legat de UE pentru a se mobiliza.

Dan LUCA / Bruxelles

Manager sau lider

O foarte bună demarcaţie între cei doi termeni este cea pe care o face profesorul Marian Stas. Aşa cum spune, „cele două cuvinte care traduc cel mai bine diferenţa dintre management şi leadership sunt complexitatea şi schimbarea. Facem management când ne ocupăm de gestionarea şi administrarea complexităţii şi facem leadership atunci când creăm, când generăm un lucru nou sau vrem să transformăm ceva”.

Într-adevăr, liderul trebuie să fie persoana capabilă să captiveze oamenii pentru a transpune în fapt o idee, însă cel mai nefericit lucru care ar putea apoi să apară ar fi dependenţa acestora de el şi deci incapacitatea lor de a-şi construi propriul drum. Unul din rolurile de bază ale liderului fiind - să iasă din joc în aşa fel încât jocul să continue şi după plecarea lui.

Încă un lucru interesant pe care îl spune profesorul român: studenţii străini faţă de români ştiu să îşi definească mai bine opţiunile, ştiu să aleagă mai bine, să îşi asume costuri, sunt pro-activi în implicarea în diverse proiecte. Exigentele studenţilor rezultă din cultura societăţii din care fac parte, din educaţie şi comportamentul câştigat în liceu sau în facultate.

Dan LUCA / Bruxelles

Slovacia şi UE văzute de la Bratislava

Sãptãmâna aceasta am fost 24 de ore la Bratislava pentru a evalua stadiul proiectului EurActiv în Slovacia, în noua mea calitate de Director de reţea.

Slovacia a aderat de mai bine de 5 ani la Uniunea Europeană, iar comisarul european Marcos Sefcovic – cu rang de vicepreşedinte al Comisiei Europene – se luptă la greu pentru a avea slovaci în poziţii influente în organigrama instituţiilor europene. Euro este moneda slovacilor acum şi din acest punct de vedere ai impresia că eşti la Bruxelles (şi ca preţuri la restaurante).

Slovacii văd în conceptul Visegrad un important canal de lobby al ţării la nivel comunitar, însă Polonia doreşte o altă poziţionare – cea de “Big 6” – la nivelul Uniunii Europene, vorbind mai mult la trecut de acest concept.

Şi în Slovacia sectorul de afaceri emite semnale cum că autorităţile naţionale nu sunt pregătite pentru a trata dosarele tehnice ale legislaţiei europene, discuţie pe aceeaşi parametri ca şi în România.

Reamintesc că în iulie 2010 mi-am exprimat părerea asupra Serbiei şi UE.

Dan Luca / Bruxelles

România într-o Europă post-criză

Tot în contextul actualei crize mondiale, Vasile Puşcaş subliniază greşeala României de a nu continua procesul de integrare UE după aderarea la UE.

România are nevoie de o economie de piaţă cu adevărat funcţională şi de soluţii reale la problemele cu care se confruntă. E mare păcat că imaginea ţării pe plan european se degradează pe zi ce trece. “Ca efect, asistăm la cel mai mare exod al românilor din ţară. Întotdeauna se poate găsi o soluţie politică pentru a scoate ţara din criză, cu condiţia să existe o voinţă politică sinceră a tuturor părţilor”.

Mai grav este că efectele situaţiei actuale şi decalajele faţă de statele europene redresate, se vor resimţi mult mai puternic în perioadele post-criză, atunci când pretenţiile vor creşte.

Trebuie făcut ceva pentru ţară, pentru români – în centrul preocupărilor să fie cetăţeanul.

Dan LUCA / Bruxelles

4 toxine şi un antidot

Un important eveniment de leadership desfăşurat recent la Bucureşti mi-a atras atenţia. Pornind de la ideea lui Sharma, cele patru toxine letale care distrug o companie sunt bârfa, critica, negativismul şi lamentaţiile, cu antidotul unic entuziasmul.

Speaker-ul canadian îi sfătuia pe toţi cei prezenţi la conferinţă: “Fiţi aşa de buni în ceea ce faceţi încât să-i enervaţi pe ceilalţi”. Privind de pe cealaltă parte a baricadei, nu trebuie uitată importanţa condiţiilor mediului de lucru şi a motivaţiei, sarcini esenţiale pentru orice manager.

Câţiva indicatori pentru a recunoaşte un leader adevărat, nu doar unul care şi-a “comandat” o carte de vizită atractivă: sunt al naibii de buni la ceea ce fac; sunt extraordinar de curioşi; se folosesc în egală măsură de măiestrie şi de tehnică; îi schimbă în bine pe oamenii pe care îi întâlnesc; „aleargă” maratoane, nu sprinturi; corectează şi îmbunătăţesc; privesc şi ascultă cu atenţie egală”.

Dan LUCA / Bruxelles

Socialiştii au decis: primare pentru 2014!

Veşti bune pentru Uniunea Europeană! Veşti bune pentru comunicarea europeană! Un sincer bravo socialiştilor europeni!

La Consiliul Partidului Socialiştilor Europeni de acum câteva zile s-a decis oficial: socialiştii europeni vor organiza alegeri primare pentru a desemna candidatul pentru preşedenţia Comisiei Europene în 2014.

Subliniam acum un an şi jumătate, la câteva zile dupa “europenele” din 2009, că Stânga Europeană trebuie să continue să-şi demonstreze ideologia progresistă şi să-şi stabilească un mecanism politic, nou şi îmbunătăţit, de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar, printr-o campanie internă, cu aproximativ trei ani înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Lansam atunci o iniţiativă în care putini au crezut şi le multumesc acum celor care au dat atenţie acestui proiect.

Recunosc deschis, a contact mult implicarea activiştilor PES la mijlocul acestui an şi modul cum au reuşit să convingă liderii socialişti europeni că aceasta este calea progresului. Recent mi-am expus chiar părerea despre un posibil câstigator al “primarelor”: David Miliband.

Nu exagerez cu nimic când spun sus şi tare, Uniunea Europeană trebuie să îşi schimbe abordarea faţă de cetăţenii săi. Estimam în 2009, în cartea “Dilemele comunicării Uniunii Europene”, o “ruptură” strategică în jurul anului 2011, iar semnalul va veni din partea partidelor politice europene. Vor exista “mişcări doctrinare”, trecând peste fantomaticele “umbrele europene”. Se vor coagula strategii de alegeri cu adevărat europene, în care partidele politice îşi vor alege liderii europeni, la înaltele funcţii, la nivel comunitar.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca - Directorul Retelei EurActiv

De câteva zile am preluat funcţia de Director al Reţelei EurActiv.

Cred mult în proiectul EurActiv şi în obiectivul de a ajuta dezvoltarea sferei publice europene. Prin parteneriatele de franciză pe care le are, EurActiv încearcã respectarea culturii media din ţările unde desfăşoară activitatea, prin delegarea responsabilităţii editoriale în capitalele europene. Este “hibridul” unei “prese a UE”, care poate sã ajute prin mecanismul creat comunicarea europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Alegeri americane - percepţie şi lideri

Alegerile parţiale americane de la începutul lunii noiembrie au stârnit noi dezbateri pe tema preşedintelui Obama şi şansele acestuia de a fi reales. Neavând un lider care candida de data aceasta, campania şi alegerile nu au fost la fel de spectaculoase ca cele din 2008. Forţa democraţilor a fost mult diminuată şi fiindcă nu s-a mers pe o imagine unitară.

Imaginea preşedintelui american s-a înrăutăţit pe parcursul primilor doi ani de mandat, conform sondajelor realizate la ieşirea de la urne, însă rezultatele viitoarelor alegeri nu sunt încă nici pe departe uşor de anticipat. Experienţa avută cu foşti preşedinţi americani demonstrează că politicile pe plan extern şi confruntările doctrinare pe scena politică pot aduce victoria unui candidat.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora. Cercetare. Implicare

Cred că Diaspora românească poate să fie implicată în dezvoltarea cercetării în România şi nu e prima dată când susţin acest lucru.

Apreciez deschiderea instituţiilor româneşti faţă de românii din Bruxelles-ul european şi salut iniţiativa ministrului Funeriu de a discuta direct despre cercetarea românească, cu prilejul recentei sale vizite la Bruxelles.

O interesantă acţiune s-a derulat la Bucureşti pe aceleaşi coordonate şi doresc să îi dau vizibilitate: "Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior din România".

Dan LUCA / Bruxelles