Vacanţã de Crãciun: 50, Cluj, Budapesta şi trenul nostalgiei…

Dupã un an intens, ieşirea din cotidian ajutã reîncãrcarea bateriilor pentru un nou an. Crãciunul este perioada perfectã pentru petreceri în familie, iar dacã reuşeşti sã interacţionezi atât cu copiii, cât şi cu pãrinţii în acelaşi timp, premizele unei vacanţe reuşite sunt atinse.

În scurt timp, în doar 6 zile, am reuşit sã sãrbãtorim împreuna cei 50 de cãsãtorie pentru pãrinţii mei, sã petrecem Crãciunul la Cluj, sã vizitãm cu copiii Budapesta, dar şi sã îmi rãscolesc amintiri plãcute pe ruta Cluj-Budapesta.

Sunt norocos şi fericit cã pãrinţii mei au ajuns la borna 50 a mariajului lor. Dinamici, glumeţi, plini de viaţã – aşa i-am regãsit la masa de pe 26 decembrie 2019. Înconjuraţi de cei 2 copii (Mirela, Dan), 5 nepoţi (David, Victor, Emma, Alexia, Fiona), dar şi de naşa lor de cãsãtorie (Sabina), ne-am amintit de momentele plãcute ale vieţii.

Clujul de Crãciun aratã bine. Târgul de Crãciun este cel mai frumos de când a existat oraşul. Aceastã perioadã a anului poate sã fie exploatatã mai bine, având în vedere cã majoritatea hotelelor sunt goale, iar restaurantele sunt pe cota de avarie. Propun chiar o campanie de genul ″E fain la Cluj de Crãciun″.

Budapesta e magicã. O croazierã pe Dunare în ceas de noapte, spectacolul podurilor, Castelul Buda, panorama de pe muntele Gellert, clãdirea Parlamentului Ungar, gulaşul şi plãcinta de la Langos Papa sunt programul perfect pentru douã zile în capitala maghiarã. Mã bucur sã revãd oraşul pe care l-am admirat prima datã în 1985 cu mama mea, dar şi în 1995 cu prilejul Adunãrii Generale a Studenţilor Europeni (Agora – AEGEE-Europe).

Câteva cuvinte şi despre legatura feroviarã între Cluj şi Budapesta. Aici parcã timpul a stat în loc. Cei 350 Km sunt parcurşi ca acum 40 de ani în 8 ore, inclusiv cele douã ore petrecute la frontiera Episcopia Bihorului. Cred ca acest tren poate sã fie clasificat ca muzeu pe şine, funcţional încã…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles

10 forecasts for the political year 2020

Working in the private sector and flirting with the academic environment, I am pleased to be able to predict on the record from Brussels the top 10 topics for the political year 2020꞉

1. Great Britain is leaving the European Union and will approach the United States of America politically and economically, to gradually consolidate the new global pole of power "USA-UK";

2. The media attention will focus more on Scotland and the work of Prime Minister Nicola Sturgeon to take out the country from the United Kingdom. The 2013 debate is back, but the context of the independence referendum is totally different;

3. The European Union will launch the new industrial policy based on a balance between the consolidation of European industrial champions and the internationalization of SMEs. Germany will have a hard word to say in relation to this subject;

4. The Green Deal will also become a tool to block products from China if they do not have adequate environmental standards;

5. French President Macron will increasingly lose electoral capital in France, asking himself if he will enter the second round of the 2022 presidential elections;

6. Africa will become a major topic at EU level, just as in the early 2000s there were talks of the great enlargement of the EU. Of course, there is no question about African countries to join the EU, but it is just a repositioning of European interests in the African context;

7. Artificial intelligence becomes the coolest subject at European level, but the EU still has problems with their effective sectoral approach (industry, health, education, media, etc);

8. The European defense will develop rapidly on a "complementary to NATO" strategy;

9. The American continent is going through elections and - my opinion, although many do not want it - we will have the re-election of the current president;

10. The Party of European Socialists will change its leader at the 2020 congress and start building again for the 2024 European elections. The last left president of the European Commission ended his term in 2004.

Dan LUCA / Brussels

10 pronosticuri pentru anul politic 2020

Activând în sectorul privat şi cochetând cu mediul academic, mã bucur de libertarea de a putea pronostica de la Bruxelles on the record principalele 10 subiecte ale anului politic 2020꞉

1. Mare Britanie pãrãseşte – aşa cum preconizam încã din iulie 2016 – Uniunea Europeanã şi se va apropia politic şi economic de Statele Unite ale Amerciii pentru a consolida treptat noul pol de putere global ″USA-UK″;
2. Accentul mediatic va cadea mai mult pe Scoţia şi pe activitatea premierului Nicola Sturgeon de a scoate ţara din Marea Britanie. Se reia la greu dezbaterea din 2013, dar contextul referendumului de independenţã este total diferit;
3. Uniunea Europeanã va lansa noua politicã industrialã bazatã pe o balanţã între consolidarea campionilor industriali europeni şi internaţionalizarea IMM-urilor. Germania va avea un cuvânt greu de spus pe acest palier;
4. Green Deal se va transforma şi într-o unealtã de a bloca produsele provenite din China dacã acestea nu au standarde de mediu adecvate;
5. Preşedintele francez Macron va pierde tot mai mult capital electoral în Franţa, punându-se intrebarea dacã va intra în turul doi la alegerile prezidenţiale din 2022;
6. Africa va deveni subiectul major la nivel de UE, exact cum la începutul anilor 2000 se vorbea despre marea extindere a UE. Desigur, nu se pune problema ca ţãrile africane sã adere la UE, ci este doar o repoziţionare a intereselor europene în direcţia continetului african;
7. Inteligenţa Artificialã devine subiectul cel mai cool la nivel european, dar UE are încã probleme în a avea abordãri sectoriale eficiente (industrie, sãnãtate, educaţie, media, etc);
8. Apãrarea europeanã se va dezvolta rapid pe o strategie ″complementarã la NATO″;
9. Continentul american trece prin alegeri şi – pãrearea mea, deşi mulţi nu o doresc – vom avea realegerea actualui preşedinte;
10. Partidul Socialiştilor Europeni îşi va schimba liderul la congresul din 2020 şi va reîncepe sã clãdeascã pentru alegerile europene din 2024. Ultimul preşedinte al Comisiei Europene de stânga a terminat mandatul în 2004.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – activitate academicã intensã în 2019

Anul acesta a fost excelent din punct de vedere al activitãţii mele academice.

Gânditã de 20 de ani şi scrisã în ultimii doi ani, cartea “Mapping the influencers in EU Policies”, publicatã la editura Palgrave Macmillan din Londra, mã copleşeşte încã de emoţii. Cercetarea este unicã pe plan mondial datoritã abordãrii inclusive a prezentãrii entitãţiilor din jurul instituţiilor europene, începând cu Reprezentanţele Permanente ale ţãrilor membre UE, trecând prin mediul corporatist şi ajungând pânã la cei care vin din segmentul profesiilor liberale. Sper sa acest syllabus sã devinã un instrument util studenţilor interesaţi de fascinanta lume a afacerilor europene.

Am prezentat douã cursuri de semestru în 2019, ambele la Masterul în Comunicare și Afaceri Europene de la SNSPA Bucureşti. În primãvarã am expus anului I cursul ″Public Opinion in the EU”, iar în toamnã celor din anul al II-lea cursul ″European Media and the Public Sphere″.

Am continuat excelenta cooperare cu universitãţile belgiene şi în anul acesta, având intervenţii despre “the Influencers in EU Policies” în faţa tinerilor de la ULB şi despre “lumea Bruxelles-ului european” masteranzilor de la KU Leuven.

În premierã, anul acesta am efectuat o vizitã la Tirana şi am avut deosebita plãcere sã prezint studenţilor de la Albanian University oportunitãţile de a lucra în Bruxelles-ul european, chiar înainte de aderarea ţãrii la UE. 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA - Progressive Pod on Romanian Elections

In a podcast interview with the Foundation for European Progressive Studies (FEPS), I offered further explanations regarding the complex political situation in Romania and the 2019 elections.

You can listen to the whole podcast online at: Progressive Pod on Romanian Elections.

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Uniunea Europeanã ca jucãtor global”

Astãzi, 9 decembrie 2019, revin cu mare plãcere în paginile Ziarului Financiar.

--------------

Dupã nebunia electoralã a anului european 2019, putem sã vizualizãm acum mai bine direcţia de acţiune pentru urmãtorii 5 ani. O posibilã recesiune economicã poate arunca însã UE într-o nouã crizã, dar sã sperãm cã suntem mai bine pregãtiţi instituţional decât în 2008.

″Green Deal″ – noul copil teribil la nivel european – va avea efectul scontat doar dacã vom avea o abordare integratã cu politica industrialã, trecutã printr-o discuţie realistã despre cine achitã facturile tranzitiei energetice la nivel european. Aceastã “afacere verde” va avea însã un efect enorm dacã UE va reuşi sã aplice standardelor de mediu produselor provenite din China. Ceva de genul ″trasabilitatea energeticã şi comerţ″...

Africa oferã un test de geopoliticã noii Comisii Europene. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. Africa este continentul care aşteaptã o apropiere de Europa, dar nu în cadrul unei politici de Dezvoltare, ci prin lansarea unui adevãrat Plan Marshall pentru Africa, aşa cum recent au menţionat unii politicieni.

Apãrarea Europeanã se construiește în special pe reactivarea parteneriatui franco-german, așa de bine creionat politic prin recentul Tratat de la Aachen. Patriotismul european va converge prin eticheta "Produs în UE", mai ales când ne vom referi la producţia europeanã a sistemelor de securitate. Printr-o coordonare pe continentul african, UE poate redeveni un jucator mai important în securitatea și economia africanã. Sã nu uitãm trecutul colonial al unor ţãri europene, dar și concurenţa actualã cu SUA și China.

Marea Britanie se depãrteazã pe zi ce trece de UE, dar puţini observã apropierea strategicã de Statele Unite. Brexitul este de fapt o trecere a Marii Britanii din tabãra europeanã în cea transatlanticã. Statele Unite şi Marea Britanie (împreunã cu fostele teritorii din imperiul britanic) devin împreunã prima putere mondialã economicã, dar şi militarã, pentru urmãtorii 20 de ani.

Construcţia europeanã, începutã doar în anii ’50, are rezultate bune. Proiectul îndraznet al reunificãrii europene pornit în 1989 a fost încununat de succes. Pierderea teritoriului britanic nu poate sã bucure, iar pentru a face faţã cu succes globalizãrii extinderea UE trebuie sã continue spre Balcanii de Vest si, de ce nu, spre Est dacã se poate. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. 

În martie 2019, preşedintele francez propunea ca în 2020 sã se organizeze o Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic european.  Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind deja alocatã comisarei Dubravka Suica responsabilitatea în a dezvolta subiectul.

Deşi mulţi criticã structura europeanã, privitã la scarã globalã UE este campioana multilateralismului democratic. Parlament, monedã comunã, decizie politicã… sunt doar câteva din rezultatele care fac geloase ASEAN, MERCOSUR sau Uniunea Africanã. Generaţia noastrã a participat la democratizarea continentului european. Poate nu este rãu ca generaţia copiilor nostri sã discute despre guvernarea globalã, iar UE sã fie catalizatorul acestui proces evolutiv.

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 22 de ani ca şi expert în afaceri europene. Este Senior Director la EURACTIV Media şi anul acesta a lansat la Londra cartea ″Mapping the influencers in EU Policies”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – interviu în Fãclia de Cluj: „Stânga poate câştiga alegerile europene din 2024 cu un PSD reformat”

Mi-a fãcut o mare plãcere sã interacţionez cu prietenii de la Fãclia pentru un interviu publicat astazi, 4 decembrie 2019.

---

Expertul în afaceri europene Dan Luca vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre situaţia politică la nivel european şi despre relaţiile social democraţilor români cu socialiştii europeni. El avertizează că e nevoie însă de un partid de stânga puternic şi reformat în România pentru ca socialiştii europeni să câştige alegerile europene din 2024.

DAN LUCA își desfășoară activitatea în mare parte la Bruxelles, unde este în permanent contact cu instituțiile europene și formatorii de opinie din capitala Europei. Combină cu succes activitatea universitară cu cea de expert în afaceri europene, fiind de peste 20 de ani un nume de referință în domeniul comunicării la nivelul UE, dar și al relației UE-România. Este în prezent Senior Director la EurActiv Media din Bruxelles și cadru didactic la SNSPA. În 2003 a înființat Clubul „România-UE” Bruxelles, iar în 2009, primul think-tank românesc din Bruxelles, GrupRomânia. 

Este autorul volumelor Mapping the Influencers in EU Policies-2019, Bruxelles european. Context românesc-2016, European Union: Views from Brussels-2013, Dilemele comunicării Uniunii Europene-2009, Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles-2009 şi România văzută de la Bruxelles-2003.

Făclia: A fost un an foarte agitat din punct de vedere politic, atât la nivel european, cât şi în România. Care sunt principalele concluzii pentru finalul lui 2019 ?

Dan LUCA: Partidul Popular European (PPE) deţine din nou funcţia de preşedinte al Comisiei Europene (nemţoaica Ursula von der Leyen), Liberalii Europeni au preşedinţia Consiliului European (belgianul Charles Michel), iar Socialiştii Europeni au Preşedintele Parlamentului European (italianul David-Maria Sassoli). Totuşi vreau să nuanţez prezentarea, PPE este încă cel mai puternic partid în UE, liberalii au crescut puternic, iar socialiştii stagnează.

Făclia: Cine sunt interlocutorii români în politica europeană?

Dan LUCA: În momentul de faţă avem Preşedintele României, Klaus Iohannis, parte a familiei PPE, dar care are şi o relaţie privilegiată cu Germania doamnei Merkel. Dacian Cioloş este preşedintele Grupului Liberal din Parlamentul European (Renew Europe), şi are o conexiune fantastică cu preşedintele francez Macron.

Făclia: Ce se întâmplă cu stânga românescă pe axul Bucureşti – Bruxelles?

Dan LUCA: Recent am fost invitat la Bruxelles la dezbaterile Fundaţiei Europene pentru Studii Social-Democrate (FEPS) pentru a discuta starea actuală. Factual, PSD-ul este în opoziţie, centru-dreapta ocupând simultan Controceniul şi Palatul Victoria. Din păcate însă, nici relaţionarea cu structura europeană nu este grozavă. Partidul Socialiştilor Europeni doreşte însă să ajute partidele membre, dar trebuie să existe o colaborare, iar balonul este acum în România.

Făclia: Iohannis cu Germania, Cioloş cu Franţa… cum trebuie să joace PSD-ul pe plan european?

Dan LUCA: Pe lângă interacţia din interiorul partidului european, trebuie o consolidare a relaţionarii bilaterale cu Partidul Social Democrat (SPD) din Germania, dar şi cu Partidul Socialist (PS) din Franţa. În acelaşi timp o prioritate absolută trebuie să fie discuţiile bilaterale cu partidele de stânga din Spania şi Italia, ambele aflate la guvernare în aceste ţări. Cine vorbeşte cu Pedro Sánchez, de exemplu?

Făclia: Întâmplator sau nu, în aceste ţări avem cele mai mari comunităţi de români. Este un dezavantaj vizibil pentru PSD, dacă ţinem seama de votul Diasporei. Se poate debloca situaţia ?

Dan LUCA: Diaspora a fost abordată greşit de PSD încă de la început, deşi a fost primul partid din România care a creat structuri de partid în afara ţării (PSD Bruxelles în 2008). Trasarea unei frontiere între români a radicalizat subiectul… Trebuie concepută o nouă strategie, ceva de genul „România are 25 de milioane de cetăţeni, iar unii au decis ca pentru o perioadă de timp să trăiască în afara frontierelor ţării”. Fără ură şi discriminare, românii sunt şi ei acum cetăţeni globali, precum italienii, grecii sau olandezii, liberi să îşi trăiască viaţa unde doresc. Iar un partid politic trebuie să propună politici publice pentru ca viaţa tuturor să fie mai bună.

Făclia: În afară de Diaspora, unde este deficitară stânga românescă ?

Dan LUCA: Trebuie date semnale clare de colaborare Uniunii Europene, multinaţionalelor care investesc în România şi publicului atipic din Transilvania. Fără aceste noi meta-mesaje PSD-ul nu se va moderniza, iar implicit alegerile din 2020, cele locale şi naţionale, nu vor aduce scorul dorit.

Făclia: Bruxelles-ul mai are încredere în PSD?

Dan LUCA: Bruxelles-ul, „structura europeană”, este şi România, şi nu este un monstru care ne vrea răul. E ca un părinte care doreşte binele copilului, chiar dacă interacţia cu adolescenţii nu este ușoară. E nevoie însă de un partid de stânga puternic şi reformat în România pentru ca socialiştii europeni să câştige alegerile europene din 2024.

New European leaders with global responsibilities

In a few days, Ursula von der Leyen’s Cabinet will officially be installed in the Berlaymont building on Schuman Square. An extraordinary way of choosing the new European leader, who after 5 months of stress finally takes on her mandate...

I still believe that the main priority of the new set of European commissioners should be industrial policy on the Franco-German axis, but also through the strategic involvement of the New Hanseatic League.

The "Green Deal" - the new terrible child at European level - will only have the expected effect if we have an integrated approach with industrial policy, passed through a realistic discussion about who pays the energy transition bills at European level. However, this "green deal" will have a huge effect if the EU succeeds in applying the environmental standards to products from China. Something like "energy traceability and trade"...

Although many criticize the European structure, when viewed on a global scale, the EU is the champion of democratic multilateralism. Parliament, common currency, political decisions... are just some of the results that make ASEAN, MERCOSUR or the African Union jealous. Our generation participated in the democratization of the European continent. It may not be bad for our children's generation to discuss global governance, and the EU to be the catalyst for this evolutionary process. European political structures can of course play a role in the new global institutional construction.

Africa offers a geopolitical test to the new European Commission. The European Union has the historical chance to extend its influence to other territories, strengthening its role as a world power. Africa is the continent that is waiting for a rapprochement with Europe, but not within the framework of a Development Policy, but by launching a true Marshall Plan for Africa, as some politicians have recently stated.

Great attention needs to be given to the hasty movements of the French President. The vision for the integration of the Balkans, the attack to NATO on the anniversary clock, does not inspire comfort in the European community. And if Emmanuel Macron thinks he is preparing a final for Elysée in 2022 with the same Marine Le Pen, he is wrong. A real France, very anchored in Left politics, can push a candidate like Jean-Luc Mélenchon to the final, and Mr. Macron is mirroring Nicolas Sarkozy, a French president of the Right who did not enter the final in his re-election attempt.

I want to welcome the vision of the European Youth Forum in choosing Tirana as the European Youth Capital in 2022! I am glad that this signal is given to the young Albanians, the ardent supporters of Europe.

I cannot finish this message without joining EURACTIV’s team who celebrated in Brussels the 20 years of existence. I am happy to live inside the "European public sphere press" for 19 years... the story continues...

Dan LUCA / Brussels

Noi lideri europeni cu responsabilitãţi globale

În câteva zile Cabinetul Ursula von der Leyen se va instala oficial în clãdirea Berlaymont din Piaţa Schuman. Extraordinar modul de alegere al noului lider european, care dupã 5 luni de stres îşi preia, în sfârşit, mandatul...

Cred în continuare cã prioritatea principalã a noii garnituri de comisari europeni trebuie sã fie politica industrialã pe axul franco-german, dar şi prin implicarea strategicã a Noii Ligi Hanseanice.

″Green Deal″ – noul copil teribil la nivel european – va avea efectul scontat doar dacã vom avea o abordare integratã cu politica industrialã, trecutã printr-o discuţie realistã despre cine achitã facturile tranzitiei energetice la nivel european. Aceastã “afacere verde” va avea însã un efect enorm dacã UE va reuşi sã aplice standardelor de mediu produselor provenite din China. Ceva de genul ″trasabilitatea energeticã şi comerţ″...

Deşi mulţi criticã structura europeanã, privitã la scarã globalã UE este campioana multilateralismului democratic. Parlament, monedã comunã, decizie politicã… sunt doar câteva din rezultatele care fac geloase ASEAN, MERCOSUR sau Uniunea Africanã. Generaţia noastrã a participat la democratizarea continentului european. Poate nu este rãu ca generaţia copiilor nostri sã discute despre guvernarea globalã, iar UE sã fie catalizatorul acestui proces evolutiv. Structurile politice europene pot juca desigur un rol în noua construcţie institutionalã mondialã.

Africa oferã un test de geopoliticã noii Comisii Europene. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. Africa este continentul care aşteaptã o apropiere de Europa, dar nu în cadrul unei politici de Dezvoltare, ci prin lansarea unui adevãrat Plan Marshall pentru Africa, aşa cum recent au menţionat unii politicieni.

Mare atenţie la mişcãrile pripite ale preşedintelui francez. Viziunea despre Balcani, atacul la NATO în ceas aniversar, nu inspirã confort comunitãţii europene. Iar dacã Emmanuel Macron crede cã îşi pregãteşte o finala pentru Elysée în 2022 cu aceeaşi Marine Le Pen, se înşealã. O Franţã realã, foarte ancoratã politicilor de Stânga, poate sã împingã un candidat precum Jean-Luc Mélenchon în finalã, iar domnul Macron sã fie coleg cu Nicolas Sarkozy, un preşedinte francez de Dreapta care la tentativa de realegere nu a intrat în finalã…

Vreau sã salut viziunea Forumului European de Tineret în alegerea Tiranei Capitalã Europeanã a Tineretului în 2022! Mã bucur ca acest semnal este dat tinerilor albanezi, inflãcãraţi suporteri ai Europei Unite.

Nu pot sã închei acest mesaj fãrã a mã alatura echipei EURACTIV care a sãrbãtorit la Bruxelles cei 20 de existenţã. Mã bucur sã trãiesc în interiorul ″presei sferei publice europene″ de 19 ani… povestea continuã…

Dan LUCA / Bruxelles

Competitivitatea tinerilor români pe plan european

În fiecare toamnã revin la București pentru a prezenta cursul “European Media and the Public Sphere” studenţilor din anul doi de la Masterul în Comunicare și Afaceri Europene de la SNSPA.

 

De 8 ani colaborez cu echipa Facultãţii de Comunicare și Relaţii Publice, și de fiecare datã sunt impresionat de calitatea elevilor. Interacţia cu tinerii români despre subiecte de actualitate europeanã precum viitorul alegerilor primare europene, viitorul presei UE, corelaţia dintre federaţiile industriale europene și entitãţile naţionale, este plinã de consistenţã, comparabilã ca nivel cu cea a studenţilor întâlniţi la Bruxelles, Berlin, Leuven sau Gorizia.

 

Când sunt în București expun câteva pãreri personale despre dezvoltarea capitalei noastre. Am încercat acum Uber-ul și îl recomand ca și serviciu celor interesaţi de deplasãri în interiorul orașului, chiar dacã și cu metroul te deplasezi destul de usor.

 

O alergare în Herãstru este recomandabilã celor care doresc sã se dezmorţeascã. Doar ca reper, turul în jurul lacului este de aproximativ 6km.

 

Centrul Vechi este locul cel mai fregventat de strãini, suporterii suedezi gustând la greu berea oferitã pe terase, chiar dacã ploua cu gãleata. Am vorbit de fotbal și mã bucur sã revãd echipa naţionalã pe Arena Naţionalã. 50.000 de români cântând imnul e ceva impresionant. Pãcat cã echipa naţionalã nu este la nivelul stadionului și al suporterilor, dar aceeași senzaţie o am și la Cluj cu echipa mea dragã U Cluj.

 

Dan LUCA / încã în București

 

 

Dialogând despre afacerile europene cu mediul academic clujean

Am revenit dupã 5 ani cu o scurtã intervenţie academicã la FSEGA - Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universitãţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mulţumesc doamnei prorector Mihaela Luţaș pentru invitaţie. Îmi amintesc și acum, cu deosebitã plãcere și nostalgie, când prezentam public împreunã studiul „Starea Naţiunii: Cluj – Bruxelles 2005”.

 

E bine cã “studenţii de la Licenţa” descoperã tainele economiei europene, iar o identificare a “ambasadelor europene” ale marilor corporaţii ajutã în a vizualiza legatura dintre legislaţie și mediul de afaceri.

 

Cu prilejul cursului am prezentat și politicile sectoriale “dragi mediului de afaceri”, istoria formãrii federaţiilor industriale europene, precum și procedura ca tinerii români sã lucreze în Bruxelles-ul european. I-am provocat pe cei 80 de studenţi prezenţi în amfiteatru, dorind ca cel puţin 5 dintre ei sã lucreze în capitala Europei în urmãtorii 5 ani…

 

Mai multe noţiuni despre prezentarea avutã se regãsesc în cartea recent lansatã la editura Palgrave Macmillan din Londra “Mapping the influencers in EU Policies”.

 

Dan LUCA / absolvent (și) al Universitãţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

 

 

Macron şi Conferinţa pentru Europa

Vã mai amintiţi de “Momentul 1991”?  Atunci liderii europeni (din Vest, desigur) se întrebau în ce direcţie sã meargã Europa. S-a decis deschiderea spre Est, şi au urmat, treptat, aderãrile la uniune a fostelor ţãri comuniste… Merci Monsieur Mitterrand! Danke, Herr Kohl!

De ce actualii conducãtori europeni nu pot sã emitã (încã) pretenţii de lideri?

Emmanuel Macron are o problemã enormã. Ales triumfal în 2017, cu un discurs pro-european, îşi trãieşte acum realitatea complexã: un preşedinte liberal într-o “ţarã de Stânga”, cu doi vulpoi care stau la pândã pentru blocarea realegerii sale în 2022 (Marine Le Pen şi Jean-Luc Mélenchon), cu un parteneriat franco-german la nivel european mai mult de imagine decât de consistenţã, cu o industrie care aşteaptã încã digitalizarea realã, cu un profil energetic ancorat la greu în energia nuclearã. Iar peste toate mai sunt şi probleme în a numi un comisar european francez care sa dea drumul industriei aparãrii în UE…

Îmi place Macron, dar trebuie sã schimbe ceva. Dacã el gãseşte în ţãrile din Balcani problema dezvoltãrii europene actuale e nevoie de o reevaluare a situaţiei.

Raspunsul la naţionalism, nu este mai mult naţionalism, ci o nouã viziune. În martie 2019, preşedintele francez propunea ca în 2020 sã se organizeze o Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic european.  Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind deja alocatã comisarei Dubravka Suica responsabilitatea în a dezvolta subiectul. Perfect! Transformaţi Conferinţã pentru Europa într-o dezbatere inclusivã. Nu doar cele 27 de ţãri trebuie invitate, ci şi cele în curs de negociere precum Serbia sau Muntenegru. Iar pentru a da un mesaj clar trebuie chemate şi Macedonia de Nord şi Albania la dezbateri, pe picior de egalitate cu celelalte ţãri europene.

S-a realizat acest mecanism cu prilejul Convenţiei Europene de la începutul anilor 2000, de ce sã nu repetãm procedura din nou. Asta desigur dacã dorim cu adevãrat sã locuim împreunã în UE.

Pentru Franţa, dosarul african este mai strategic decât pare la prima vedere. Africa este continentul care aşteaptã o apropiere de Europa, dar nu în cadrul unei politici de Dezvoltare, ci prin lansarea unui adevãrat Plan Marshall pentru Africa, aşa cum recent au menţionat unii politicieni. Politica de apãrare a UE trebuie dezvoltatã şi extinsã chiar şi la continentul african. 

Sã privim acum retrospectiv la Uniunea Europeanã. Construcţia recentã, începutã doar în anii ’50, are rezultate bune. Proiectul îndraznet al reunificãrii europene pornit în 1989 a fost încununat de succes. Pierderea teritoriului britanic nu poate sã bucure, iar pentru a face faţã cu succes globalizãrii extinderea UE trebuie sã continue spre Balcanii de Vest si, de ce nu, spre Est dacã se poate. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. 

Dan LUCA / Bruxelles

Political events to follow in 2020

We are only a few weeks away from the famous 2020. I say this because many European political projects have benchmarks at this time, such as the illustrious "Europe 2020" launched by the President of the European Commission in 2010. Even at the level of European student movements I was launching at the end of the 1990s two initiatives with a horizon of 2020: Education for 2020 and Romanian-Hungarian Relations in 2020.

2020 seems to be a more predictable year, in which after the madness of 2019 we can see the direction of action for the next 10 years. But a possible economic downturn may throw the EU into a new crisis, and let's hope we are better prepared institutionally than in 2008.

Ø  In March 2019, the French President proposed that a Conference for Europe should be organized in 2020, with the aim of reinventing the European political project. This initiative can be found in the government's program proposed by President Ursula von der Leyen, and Commissioner Dubravka Suica is already given the responsibility to develop the subject.

Ø  The European political parties have arrived to the moment of analysis, and the end-of-year congresses will give a first indication of the "positioning of doctrines" in the European primary elections, spitzenkandidat, but also on the transnational lists for 2024. Political foundations organize interesting debates and I am glad to be present this week as a panelist at FEPS Academy.

Ø  European-British relations are to be followed in 2020 with or without a Brexit agreement.

Ø  The European Union is taking concrete steps towards a bold environmental policy, but it is still to be discussed who pays the energy transition bills. The battle for the European budget 2021–2027 reaches its peak.

Ø  Interesting to know is that we will have COP26 in December 2020 in the UK.

Ø  To be honest I do not know what the new rotating European Presidency of Germany, scheduled for the second semester of next year, will bring. With a German President at the Commission, with super-influential German MEPs, with a German business sector deeply involved in European issues…

Ø  Something to look forward next year is also the EU's relationship with Africa, the United States - especially since there will be Presidential elections in the fall of 2020, Russia, and Asia.

Dan LUCA / Brussels