Can we save the EU with the Future EU process?

The Brexit has enormous implications for the EU, both economically and politically. The Brexit has actually determined a more homogenous public opinion that shows involvement in the future of the EU and better acknowledges the benefits of the membership.

This is the context in which, in the spring of 2017, the current President of the European Commission launched a debate on the future of the EU, presenting five possible scenarios for Europe. And the next significant moment of this exercise will be under the Romanian Presidency of the EU. This is the Future EU Summit in Sibiu on May 9, 2019.

Some considerations on this subject:

Ø  The EU Future Process should not be confused with the European Parliament elections next year, but it is important that certain issues are represented in the electoral campaign debates.

Ø  The Future EU talk is not new. Between 2002 and 2003, the European Convention was launched and proposed a European constitution. The project was too ambitious and rejected by the famous consultations in France and the Netherlands. However, this lead to the Treaty of Lisbon, which governs the current European order.

Ø  The President of France launched the Citizens' Initiative and the results were recently presented to the French Government. It seems to be a document that will be on the table of European leaders at the European Summit in mid-December 2018.

Ø  5 years ago, in a conversation with Étienne Davignon about the future of the EU, he argued, "there must be institutional changes for Member States to respect their moral goals towards the EU." And he added, "The European Convention 10 years ago was organized on the basis of progress, not under the pressure of the crisis. Now the EU has been in crisis for several years, and the data is changing."

Ø  Recently, Vasile Puşcaş said: "We need to talk about permanent, lasting integration; the EU crisis began at institutional level in 2005 with the failure to ratify the European constitution; it is hard to trust the current European leaders who have rejected the 2005 constitutional treaty - the Erasmus political generation is the future."

Ø  The context for next year's European elections puts the financial markets on the brink. According to some EU experts' opinion, 2019 is strongly monitored, and for the first time a clear link between the composition of the European Parliament and the Markets is mentioned.

Ø  Corporations have an enormous role in building the European system. Not just the creation of jobs, so necessary for European citizens, but especially the involvement in major integrative projects. The European internal market and then the introduction of the euro were realised with the help of the private sector. Paradoxically however, the political leaders tried through the 2002-2005 draft of the European constitution, not to involve the European business. Result - zero! Recently speaking with the representatives of the multinationals in Brussels, I was told they are faced with a positional dilemma. "We love the internal market, but it's hard to come out with a pro-European message in next year's election campaign. At corporate level the European Commission in particular is seen as a ferocious hand, imposing non-stop new legislation. In this context there is repulsion towards the European institutions."

Ø  If we look geo-politically, a European Union that incorporates the Balkans and countries like Ukraine is stronger than the current form, especially after Brexit. There is a historic opportunity to bring the European continent under the umbrella of the European Union. If not, these countries will enter different spheres of influence, such as Russia or China. Can we think of a European Union of 35 countries in 2040? We are heading towards a European Union with two speeds. The rough core, about 20-22 countries, with a common budget, and the rest. The European Union will gradually take the place of the Council of Europe in Strasbourg ... And in the Council of Europe there are 47 countries...

Ø  The future of the EU must be an inclusive process, with the countries in the EU accession negotiations, like Serbia or Montenegro, getting around the table as well. This also was happened during the European Convention of 2003.

Ø  The European Commission must allocate the necessary resources to the Future EU project, as it has managed to create a Brexit team. Maybe that team will be transformed by the end of March 2019 into the Future EU team of the General Secretariat.

Dan LUCA / Brussels

Salvãm UE cu Future EU?

Brexitul are implicaţii enorme asupra UE, atât la nivel economic, cât şi politic. Brexitul a trezit un mare interes în a întelege statutul de membru al Uniunii Europene.

Acesta este contextul în care în primãvara anului 2017, actualul preşedinte al Comisiei Europene lansa o dezbatere privind viitorul UE, prezentând 5 scenarii posibile pentru Europa. Iar urmãtorul moment marcant al acestui exerciţiu se deruleazã sub Preşedinţia româneascã a UE. Este vorba de Summit-ul Future EU de la Sibiu din 9 mai 2019.

Câteva considerente pe acest subiect:

Ø  Procesul Future EU nu trebuie confundat cu alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, dar este important ca anumite teme sã fie prezente în dezbaterile din campania electoralã;

Ø  Discuţia despre Future EU nu este nouã. În perioada 2002-2003 s-a derulat Convenţia Europeanã care a propus o constituţie europeanã. Proiectul a fost prea ambiţios şi respins prin faimoasele consultãri din Franţa şi Olanda. S-a ajuns totuşi la un compromis, prezentul Tratat de la Lisabona, cel care guverneazã actuala ordine europeanã.

Ø  Preşedintele Franţei a lansat iniţiativa cetãţenilor, iar rezultatele au fost prezentate recent Guvernului Francez. Se pare cã este un document care se va afla pe masa liderilor europeni la Summit-ul European de la mijloc de decembrie 2018.

Ø  Acum 5 ani, într-o conversaţie cu Étienne Davignon despre viitorul UE acesta argumenta: “trebuie să existe schimbări instituţionale pentru ca statele membre să respecte obiectivele lor morale faţă de UE”. Şi adauga apoi “Convenţia Europeană de acum 10 ani s-a organizat pe fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE este de câţiva ani în criză, iar datele problemei se schimbă.”

Ø  La începutul anului 2013 am coordonat un proiect pe tema România şi viitorului UE. Diferitele forme de euroscepticism care s-au dezvoltat în ultima vreme în Europa au un impact asupra procesului de reformă a instituţiilor europene. Studiul de 24 de pagini, provenit din dezbaterea de la Cluj, se poate accesa online. În mai 2013, la Bruxelles, concluzia de bazã a fost: “Istoria ne-a învăţat că orice structură începe să se autodistrugă în momentul în care ea devine inutilă şi devine inutilă în momentul în care nu mai poate aborda probleme noi. Mai devreme sau mai târziu şi UE, şi instituţiile sale, vor veni cu răspunsuri la problemele din prezent, care vor genera la rândul lor noi întrebări.”

Ø  Recent, la Bruxelles, Vasile Puscas preciza: “Trebuie sã vorbim despre o integrare permanentã, de duratã;  Criza UE a început la nivel instituţional în 2005 cu neratificarea constituţiei europene;  E greu sã ai încredere în actualii lideri europeni, cei care au respins tratatul constituţional din 2005 – generaţia politicã Erasmus e viitorul.”

Ø  Contextul alegerilor europene de anul viitor pune pe jar pieţele financiare. În opinia experţilor, 2019 este monitorizat puternic, pentru prima datã fiind menţionatã legatura clarã dintre componenţa Parlamentului European şi Piaţã.

Ø  Trebuie sã existe o dezbatere realistã despre arhitectura instituţionalã europeanã.  Un Parlament European cu douã camere, asemãnãtor ca structurã cu cel din ţãrile membre, dar şi cu cel american, parcã este mai uşor de prezentat cetãţenilor europeni, decât un triunghi de genul Parlament – Consiliu - Comisie. Avem “Camera aleşilor direcţi” (Camera Inferioarã / Camera Deputaţilor), adicã europarlamentarii de astãzi şi mai avem “Camera ţãrilor membre” (Camera Superioarã, cu numãr clar de voturi, din algoritmul decizional existent), adicã Consiliul de astãzi. Iar Comisia Europeanã devine ceea ce este de fapt, Guvernul European. Ideea nu îmi aparţine, a fost prezentatã în 2014 de cãtre Viviane Reding, pe atunci Vicepreşedintele Comisiei Europene.

Ø  Ce facem cu douã instituţii europene care îşi cautã de ani buni identitatea? Mã refer la Comitetul Regiunilor şi la Comitetul Economic şi Social? Nu cred cã activitatea acestora deranjeazã, ci dificultatea de a înţelege impactul acestora în mecanismul legislativ european. Propun o idee nouã şi aceea ca preşedinţii acestor douã instituţii, trecuţi deja prin focul alegerilor, sã devinã comisari europeni precum cei desemnaţi de ţãrile membre. Îi putem numi chiar “comisari transnaţionali”, cã tot am vehiculat acest termen. De ce nu chiar o comasare a poziţiei de comisar european pentru politica regionalã cu cea a președintelui Comitetului Regiunilor? Avem un exemplu relativ recent, pozitiv ca rezultat, în domeniul politicii externe a UE. Federica Mogherini este acum vocea unicã pentru UE, dar înainte de Tratatul de la Lisabona vorbeam de Javier Solana (Consiliu) şi Benita Ferrero-Waldner (Comisie). Iar “la comasare” presedintele Comitetului Economic si Social poate sã preia chiar portofoliul de Ocuparea Forţei de Muncã şi Afaceri Sociale.

Ø  În politica europeanã întâlnim un fenomen asemãnãtor procedeului matematic de "adunare a doi vectori". Concret, avem vectorul Juncker pe axa OX și vectorul Macron pe coordonatele OY. Rezultatul dorit este o adâncire și o extindere simultanã a zonei euro… Şi sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin vectorii de comunicare UE și Franţa… Guvernul German va avea ca prioritate consolidarea zonei euro. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu douã viteze: Nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.

Ø  Corporaţiile au un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi mai apoi lansarea monedei comune euro s-a realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat prin 2002-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european în campania electoralã de anul viitor. La nivel de corporaţii Comisia Europeanã, în special, este vãzutã ca o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

Ø  Dacã privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina e mai puternicã decât actuala formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continental european sub umbrela Uniunii Europene, asemãnãtor cu Momentul european 1991. Dacã nu, aceste ţãri vor intra în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Putem sa gandim o Uniune Europeana de 35 de ţãri în 2040? Ne îndreptãm spre o Uniune Europeana cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ 20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. Uniunea Europeanã va lua treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei avem 47 de ţãri...

Ø  Future EU trebuie sã fie un proces inclusiv, adicã sã avem la masa de discuţii şi ţãrile în negociere de aderare la UE. Mã refer la Serbia, Muntenegru… Aşa s-a întâmplat şi în timpul Convenţie Europene din 2003…

Ø  Comisia Europeanã trebuie sã aloce resursa necesarã proiectului Future EU, aşa cum a reusit sã creeze o adevaratã echipã Brexit. Poate chiar aceea echipã sã se transforme la sfârşit de martie 2019 în echipa Future EU a Secretariatului General.

Ø  Contextul contidian este incredibil: Merkel este pe val în Germania, dupã ce protejata sa a câştigat presedinţia CDU; Macron are parte de cea mai mare crizã a mandatului sãu şi chiar pe axul direct al calitãţii vieţii în Franţa; se avanseazã bine cu proiectul bugetului euro; exinderarea UE este un subiect complex, nici mãcar comisarul european pentru extindere nu îl mai menţioneazã…

Dan LUCA / Bruxelles

EU bubble pe înţelesul studenţilor Erasmus…

Parteneriatul academic pe care îl derulez cu Universitatea Liberã din Bruxelles (ULB) îmi dã posibilitate și ca o datã pe an sã descifrez tainele capitalei europene studenţilor Erasmus veniţi pentru 5 luni în Belgia.

Sãptãmâna aceasta am fost din nou prezent în amfiteatrul prestigiosei univesitãţi pentru a vorbi despre pricipalele entitãţi reprezentate în Bruxelles-ul european.

Timp de 100 de minute am interacţionat cu studenţi proveniţi din 10 ţãri (Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Grecia, Finlanda, Columbia și China). Cu siguranţã mulţi dintre aceștia vor reveni la Bruxelles pentru o cariera în orașul steagului albastru.

Dan LUCA / Bruxelles

100 de ani de România… prin ochii românilor globalizaţi

La ceas aniversar, câteva gânduri despre ţara mea…

Închistați de dictatura comunistã, românul a pierdut sensul mobilitãții europene sau mondiale. Împinși de oportunitãțile oferite de globalizare, britanicul, olandezul, francezul și alte nații libere au cãutat binele chiar şi departe de țara lor. Nimeni însã nu considerã cã un olandez care lucreazã la un contract pentru o firmã de extracția petrolului în Rusia a plecat din țarã, neamțul care lucreazã în sectorul financiar din New York nu a pãrãsit de fapt Germania. Ei au cãutat sã își punã în valoare calitãțile de care dispun pentru a avea o viațã mai bunã unde s-a ivit oportunitatea.

Avem și noi astfel de exemple, de compatrioți pe care cu greu poți sã-i închistezi într-un pãtrãțel geografic. Nadia Comãneci navigheazã fãrã probleme între Statele Unite și România. A plecat Nadia din România? S-a intors? Da, a plecat din țarã pe vremea comuniștilor, dar acum e și în țarã și în afara ei, în același timp. Ion Țiriac e la fel. E și în țarã și în loja de la Roland Garros, fãrã sã îți dai seama.

În momentul de fațã vorbim de români globalizați, care și-au fãcut curajul sã încerce lumea largã, sã își facã un rost pe alte meleaguri, sã învețe sã gândeascã în alte limbi, sã descopere cu adevarat ce înseamnã toleranța culturalã. Acești români îi întâlnim în Germania, în Spania, în Canada, Statele Unite și chiar în Bruxelles. Ei nu sunt statici, acum sunt în Noua Zeelandã, mâine cu serviciul și viața în Marea Britanie. Cãlãtoresc, descoperã, acumuleazã cunoștințe, sunt utili în locuri greu de imaginat. Cunosc mii de astfel de români, implantați în firme farmaceutice din Brazilia, IT-iști la companii grele americane, oameni de finanțe în polul financiar londonez sau coordonând proiecte de infrastructurã în Germania.

Poţi sã rãmâi patriot chiar dacã îţi derulezi activitatea în afara României. Personal, deși trãiesc în mediul Bruxelles-ului european de peste 20 de ani, gãsesc resursa de a interacţiona cu România, atât pe planul academic, cât și pe palierul politico-administrativ. Credeţi-mã, nu sunt singurul român care gândește în acest mod.

Ce îmi doresc eu pentru România urmãtorilor ani? O ţarã normalã, integratã perfect în sistemul european, în care valoarea adãugatã româneascã sã fie o normalitate.

La Mulţi Ani, România!

Bucuraţi-vã români, oriunde v-aţi afla !

Dan LUCA / român, dar acum la Bruxelles…

Avem nevoie de corporaţii în definirea proiectului european?

Înca de acum 11 ani prezentam metodologia racordãrii multinaţionalelor la spaţiul legislativ al Bruxelles-ului european. E normal şi benefic ca sectorul de afaceri sã interacţioneze cu decidenţii politico-administrativi… Transparenţa acestui process este necesarã şi s-au fãcut paşi concreţi prin introducerea registrului european.

Scopul acestui mesaj este însã altul, în a prezenta un unghi diferit, mai ales cã în 6 luni avem alegeri europene cruciale pentru viitorul UE. Corporaţiile au un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi mai apoi lansarea monedei comune euro s-a realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat prin 2003-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Şi mulţi zic cã de fapt  startul crizei instituţionale europene a fost anul de graţie 2005.

Brexitul forţeazã o dezbatere asupra viitorului proiect european. Discutãm tot mai mult despre bugetul euro, securitatea frontierelor europene, extinderea Uniunii Europene şi chiar reforma instituţiilor europene. Ne îndreptãm spre un nou Tratat European? Desigur necesar, dar imposibil de imaginat în actualul context politic european.

Ce putem face din punct de vedere al conectãrii sectorului de afaceri cu proiectul european? Deşi nu trebuie sã confundãm proiectul definirii UE pentru anul 2040 cu alegerile europene de anul viitor, câteva conexiuni sunt necesare. Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european în campania electoralã de anul viitor. La nivel de corporaţii Comisia Europeanã, în special, este vãzutã ca o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

Prea puţin în momentul de faţã se observã o strategie macro concretã de reindustrializare la nivel european. Concurenţa cu celelelte puteri economice conduce la reevaluarea proiectul campionilor industriali europeni, dar în acelaşi timp avutã mare grijã în a nu strivi IMM-urile. Europa trebuie sã aibã o capacitate industrialã puternicã, nu poate deveni doar un continent de servicii…

Desigur corporaţiile pot sã îşi recalibreze mesajul în urmãtoarele luni, cu accent pe cetãţeni. Dacã vorbim de cetãţeni atragem atenţia politicienilor... E vorba de banala traducere a jargonului… Câteva exemple:

Ø  Militãm pentru o Europa competitivã din punct de vedere economic = dorim sã creãm mai multe locuri de muncã în UE,

Ø  Tindem spre o economie circulară cu emisii scăzute de carbon = pentru cetãţeni avem nevoie de un mediu înconjurãtor mai bun.

Dan LUCA / Bruxelles

Policymakers seek CEOs input for Future of EU

The shaping of the FUTURE OF EU starts now. Brexit becomes reality next March, paving the way for a rebalancing of power within the EU. Leaders will decide Europe's future path at the FUTURE OF EU Summit (Sibiu, Romania) in May 2019. This will be the last meeting of EU leaders before the European Parliament elections.

In less than 6 months, the EU’s direction and policy priorities for the next 30 years will be decided: how to harness globalisation; how to deepen the economic union and the social dimension of Europe; how to shape the future of our climate and energy policies; how to create a European defence Union and how to streamline EU decision-making.

The EU is calling for corporate vision! Corporations have the power and capacity to provide solutions to policymakers. By creating jobs, boosting innovation and enabling socio-economic development, the industry's contribution is fundamental to ensure that economic opportunities will grow in the future.

This is the Momentum to communicate your vision and shape the FUTURE of your business in the EU.

Dan LUCA / Brussels

Mimarea nereuşitã a alegerilor primare europene

Acum câteva sãptãmâni pronosticam posibilii câştigãtori ai alegerilor primare pentru EPP şi PES. Mai rapid şi mai clar decât credeam, previziunea s-a adeverit, Manfred Weber l-a învins uşor, la Congres, pe Alexander Stubb, iar indirect Angela Merkel a arãtat cine este “tãtic” în EPP şi UE. Frans Timmermans a câştigat prin neprezentarea adversarului… socialiştii neaşteptând congresul PES din decembrie 2018 pentru a “alege”.

Dacã tot suntem la subiectul alegerilor primare europene sã menţionãm, tehnic, cã şi Grupul ECR l-a ales sau nominalizat pe cehul Jan Zahradil candidat pentru presedinţia viitoarei Comisii Europene. Jan cicã reprezintã noua Europã, una axatã pe viziunea conservatorilor britanici…

Fiasco… acesta este cuvântul pentru alegerile primare europene derulate şi nici nu vreau sã mai aştept Consiliul Verzilor de la Berlin (sfârşit de noiembrie) sau ceva adunare internã a ALDE din februarie 2019. Acum vreo 10 ani eram sideraţi de alegerile primare americane şi de notorietatea câştigatã de Obama, iar în 2014, dupã precedantele alegeri europene, aplaudam deschis curajul partidelor europene de a se arunca în comunicarea directã cu cetãţenii... Nu greşesc cu nimic când afirm cã alegerile primare europene au dezamãgit deja. Mãcar prodedura de Spitzenkandidaten sã salveze aparenţele...

Urmariţi şi subiectul bugetului euro. Prinde contur proiectul... chiar dacã mulţi îmi ziceau în primavarã cã nu se poate aşa ceva.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – cooperare academicã cu 13 universităţi europene

Săptămâna aceasta am fost invitat pentru a prezenta un curs despre European Primary Elections & EU Media studenţilor de la Masterul în Ştiinte Politice de la Universitatea din Anvers (Belgia). Majoritatea studenţi flamanzi (pus o austriacã si o surinamezã), dar foarte ancoraţi în realitatea contemporană, cu potenţial real pentru a aborda şi piaţa afacerilor europene.

Derulez o muncã academicã intensã care mã ajutã enorm sã fiu la curent cu dezvoltãrile contemporane legate de comunicarea europeanã şi chiar sã public cãrţi despre acest subiect.

În ultimii 10 ani am colaborat cu 13 universitãţi din 4 ţãri:

Ø  5 universitãţi din Bruxelles: VUB, ULB, IHECS, UBI şi Vesalius,

Ø  Prestigioasa universitate din Leuven - KU Leuven,

Ø  Recenta colaborare cu Universitatea din Anvers,

Ø  Am reuşit să îndrum studenţi şi să le vorbesc despre tainele Bruxelles-ului european atât în Italia, la Gorizia, cât şi în Bucureşti (SNSPA, IBR) şi Cluj (UBB).

Ø  Am acceptat cu plãcere sã fiu coordonator al tezelor de dizertaţie masteranzilor de la universitãţi din Berlin, Bucureşti şi Iaşi.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – autor de cărţi despre UE şi România (publicate acum și online)

2019 – Mapping the Influencers in EU Policies

2016 - Bruxelles european. Context românesc

2013 - European Union: Views from Brussels

2009 - Dilemele comunicării Uniunii Europene

2007 - Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles

2003 - România văzută de la Bruxelles

În 2003 lansam cartea „România văzută de la Bruxelles”, menţionând atunci că a fost o conjunctură favorabilă, ca eu să trăiesc în Bruxelles-ul european începând cu momentul Tratatului de la Amsterdam (1997) şi ajungând la cel al extinderii Uniunii Europene.

Ca o continuare, în 2007, am publicat online cartea „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles”, o culegere care cuprinde 10 ani de corespondenţe pentru presa clujeană.

În 2009, împreună cu 50 de români, am decis să scriem o carte despre comunicarea Uniunii Europene. Printr-un exerciţiu colectiv, am încercat emiterea unor semnale despre ce e bun şi ce e rău în construcţia comunitară, o percepţie a cetăţeanului simplu. Toate acestea sunt cuprinse în “Dilemele comunicării Uniunii Europene”.

La finalul anului 2013 am reușit publicarea primei mele cãrţi în limba englezã, "European Union: Views from Brussels". Materialul cuprins în aceastã carte este o reflectare a ideilor care au fost publicate pe blog în perioada 2009-2013. Masa criticã editorialã este prezentatã cronologic, existând totuși o segmentare pe anumite teme abordate: EU Actors & EU Citizens, Future EU, EU Communication, Romania in the EU, Management & Business, EU Education şi Technology & Media. Conţinutul cãrtii se poate vizualiza acum integral și online.

Pe 30 martie 2016, am încheiat un proiect gigant, acela de a publica o carte scrisã în perioada 2011 - 2016.  Am intitulat-o simbolic “Bruxelles european. Context românesc”. Este o culegere care cuprinde 6 capitole, urmărind teme de actualitate precum: Piaţa forţei de muncă și afacerile din Bruxelles-ul european, Eficienţa României în Uniunea Europeană, Tehnicile de comunicare UE, Europa cetăţenilor, Educaţia europeană şi Diaspora românească. Cuprinsul cãrţii se poate accesa acum online.   

Pentru primavãra anului 2019 pregãtesc o nouã carte, intitulatã Mapping the Influencers in EU Policies.

Dan LUCA / Bruxelles

Helping the EU Project succeed – input is needed from European corporations

European Political Context 

In less than a year, European Parliament elections will lead to the next European Commission. Following the polarising trend in global politics, the debate is mainly conducted between pro-Europeans and anti-Europeans. The ever growing gap between decision-makers and citizens could have disastrous consequences for the European project, impacting the single market, economy and jobs. The private sector has been speaking out after the Brexit vote, warning politicians of the dangers. Similarly, the private sector has an important role to play and might be Europe’s last resort in raising awareness and communicating the negative impact that anti-European forces would have.

2019 European Elections – worst possible scenario?

Following constant criticism of the European project (with few people openly defending it), we risk having an anti-European movement in the next European Parliament. With a possible anti-European majority, everything will be blocked, halting the European engine ….possibly forever.

European corporations can help the EU!

We need a clearly-defined, forward-looking European project that gains momentum with the 2019 elections. EURACTIV recommends that corporations communicate their European vision via their own 2019 Manifestos or other campaign-focused documents. Building arguments for a strong future EU and communicating them from the beginning of 2019, will help companies engage with the new Parliament whilst also helping the European project.

Dan LUCA / Brussels

Câteva idei pentru dezvoltarea Clujului turistic...

E foarte plãcut sã petreci câteva zile cu familia la Cluj. Zona Someş – Parcul Babeş este excelent amenajatã acum, iar o alergare de dimineaţã te energizeazã.

Clujul este un oras care pulseazã a tinereţe, iar lucruri noi apar la fiecare pas. Tradiţionalul magazin Central are acum pe acoperiş o terasã superbã (Klausen Burger) de pe care se poate admira panorama urbei, dar şi bea o bere bunã, de producţie proprie, ceva de genul Brussels Beer Project…

Descoper în Cluj activitãţi interesante, precum bowling-ul din clãdirea halei alimentare sau – ceva special, dar de încercat – Escape Room.

Câteva recomandãri acum pentru ca oraşul sã treacã la “next level” din punct de vedere turistic:

Ø  Sunt cel puţin 3 sãli de spectacole care sunt utilizate prea puţin şi mã refer în special la clãdirea Teatrului Naţional, Filarmonica şi Casa de Culturã a Studenţilor. Trebuie sã fie dinamicã, mai ales în timpul sãptãmânii, nu doar în week end. Cel puţin 10 spectacole pe sãptãmânã, dar atenţie la repertoriu. Create show-uri muzicale, preferabil în limba englezã, de aproximativ douã ore. E nevoie de un marketing puternic, în aşa fel încât sã avem turişti care vin special de la Budapesta sau Viena pentru astfel de distracţii. Broadway la Cluj? În fiecare zi?

Ø  Douã sãli de sport incredibile, mândria oraşului. Din nou prea puţin utilizate şi nu ma refer la marile evenimente, gen echipa naţionalã de handbal, Campionat European de gimnasticã sau Halep la Cluj. Trebuie sã avem în fiecare zi o ofertã, în jur de ora 16:00. 3 sporturi pot face minuni, baschetul, voleiul şi handbalul, fiecare cu o echipã de fete şi una de bãieţi. Cu o programare atentã, o investiţie în calitate, cu un marketing puternic, putem avea 500 de spectatori în fiecare zi…

Ø  Aeroportul e bun, dar serviciile sunt puţin depãşite. Stãm vreo 500 de oameni la Plecãri şi nu e decât o dugheanã cu ceva marunţişuri. Cel puţin 5 restaurante se pot deschide în acel loc…

Mã bucur de Cluj şi aşa cum ştiţi, din când în când, am prezentat idei de dezvoltare:

2008 – Clujul, infrastructura şi parlamentarii europeni

2011 – Clujenii vãzuţi de la Bruxelles

2014 – Turismul clujean trebuie “europenizat”

2014 – La Cluj, intervenţie la prezentarea bugetului oraşului

2014 – Ce se întâmplã la Cluj este un beneficiu pentru întreaga regiune

2016 – Crãciun plãcut la “acasã din România”

Dan LUCA / clujean la Bruxelles