Dan LUCA – editorial în Făclia: “Români de încredere”

Între respect și încredere, în editorialul meu de astăzi din Făclia de Cluj.

 

---

Societatea integrată și globală, din care facem parte, ne obligă să gândim orice mișcare. Trăim într-o Uniune Europeană cu 27 de țări membre, iar anumite concepte ne aduc multă bucurie, dar altele par nedreptăți.

 

Europa este continentul paradoxurilor. Conceptele pendulează între “leagănul celor mai vechi civilizații” și ˝un sistem politic federativ tânăr, evolutiv˝. Gândirea strategică este ceea ce trebuie să caracterizeze implicarea fiecăruia. E imperativ în a înțelege piața în care ne desfășurăm acțiunile, limitele în care se poate negocia. De multe ori vezi, în funcţie de naţiune, delegaţii venite la Bruxelles, fie prea curajoase, fie prea pasive, şi mai tot timpul extremele nu sunt apreciate în aparatele birocratice internaţionale.

 

De fiecare dată e bine să revenim la bazã, la obiectivul comun pe care ni l-am stabilit. Dorim să fie pace și prosperitate pe continent, iar când razboiul este la frontieră aceste cuvinte au o rezonanță specială.

 

Politicienii sunt precum echipa de fotbal a unei țări, reprezentativi pentru sistemul din care provin. Că ne place sau nu, puțin contează. Responsabilitate este încă ceva luat în derizoriu, în loc să analizăm concret rezultatul palpabil. Asumarea unor proiecte de țară este dorită, dar analizele pe parcurs și la final sunt necesare. Nu doar responsabilitatea performativã, a rezultatului, trebuie văzută doar, ci și cea decizională. Adică, mai pe românește, ce fel de mecanism am pus în practică pentru a ajunge la rezultatul respectiv.

 

Cetățenii sunt prinși în jocul mediatic, sprijinind aproape necondiționat țara și echipa de fotbal. E bine să avem aceste reflexe, ne face mândri că suntem români. Totuși, enunțul ˝noi vrem respect˝ ne aduce pe palierul unui complex de inferioritate.  Dacă este ceva care ar însemna mai mult este încrederea. Dorim să fim văzuți ca oameni de încredere, parteneri de proiecte, oricât de compexe sunt acestea. Nu întindem palma pentru milă, ci suntem o nație mândră, de încredere.

 

Sper din tot sufletul ca Sărbătorile să ne aducă un pic mai mult calm, înțelegere a pozei generale și gândirea strategică necesară. Resursele există, dar managementul este cheia în a ne conduce spre performanță.

 

La Mulți Ani ! Să ne revedem sănătoși în 2023 !

 

 

Fantasticul an 2022

Anul acesta am avut evenimente profesionale sau personale pe care le rememorez cu mare plăcere.

 

Împreunã cu colegii mei de la EURACTIV, am continuat monetizarea brandului media, în special în segmentul corporațiilor, federațiilor industriale și al instituțiilor europene.

 

E o deosebită onoare să fiu implicat din nou ca și coach în proiectul Stars4Media. De data aceasta contribuția mea este pe partea de business transformation a presei europene, la două din cele 14 proiecte selecționate de cãtre un juriu european.

 

O premieră în peisajul educațional românesc și printre puținele exemple pe plan european. Un nou master axat pe Comunicare Digitală și Inovare a fost lansat anul acesta de către SNSPA. Mă bucur să mă alătur prestigiosului colectiv academic cu un curs de semestru axat pe antreprenoriatul media și inovare. Este al doilea master de la SNSPA în care sunt implicat, cel despre Comunicare și afaceri europene ajungând anul acesta la a 10-a ediție.

 

Cooperez cu cele patru universități de prestigiu din Belgia. Acum 13 ani am fost invitat la VUB pentru a ține un curs despre “Politica de comunicare a UE”, iar apoi a urmat proiectul cu KU Leuven, început în 2014, cu un curs intitulat ˝EU public relator˝. Din 2016 sunt un invitat permanent la ULB, locul unde am finalizat și eu masterul acum vreo 25 de ani. Anul aceasta am închis patrulaterul cu o prezentare la UC Louvain.

 

Am moderat un panel în Parlamentul European pe tema digitalizãrii României și am discutat viitorul tehnologiei europene cu prim-ministrul Belgiei la Tech.eu. Am prezentat echipelor FEPS și Solidar tendițele comunicării strategice și ale activismului european.

 

Am contribuit la diverse dezbateri de la TVR1, TVR Info, TVR Cluj sau RFI, acordând și ample interviuri la Cluj24 sau Radio Chișinău.

 

Amintesc și articolele publicate pe tema alegerilor primare europene, a aderării României la zona euro sau a rețelei românești din Bruxelles-ul european. Lunar am publicat articole în Ziarul Financiar, iar aproape săptămânal am prezentat editoriale în Făclia de Cluj.

 

Am călătorit mult și divers, pe lângă clasicele Cluj sau Olanda, am adăugat experiențe memorabile în Dubai, Statele Unite ale Americii, Israel sau chiar la Berlin.

 

Am continuat să public materiale pe acest blog, acest mesaj fiind cel al 3000-lea de când am debutat acum vreo 15 ani.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Au fost 16…”

România este de 16 ani în UE. Care sunt marile întrebări ale următorilor ani? Răspunsul în editorialul semnat de mine astăzi în Făclia.

 

 

-----

Au trecut 16 ani de când țara noastră a aderat la Uniunea Europeană. Inițial, mă gândeam să rememorez cum arãta România în decembrie 2006, cu câteva zile înainte de a intra oficial în structura europeană. Dar m-am gandint la cei din generația tânărã, care e prea puțin interesată de trecut. Povestirile cu date semnificative, chiar dacă fundamentale pentru dezvoltările din viaţa lor, par plictisitoare, spuse pe un ton pedagogic de fapt.

 

Mi-am propus atunci să abordez viitorul, cel la care fiecare dintre noi ne putem aduce o contribuție. Puteam să lansăm un concurs de eseuri, de genul cum va arata România în următorii 16 ani, dar parcă – din nou – pare ceva filozofic și distant.

 

Privim spre viitor și suntem interesați cum evenimentele majore, politice, economice sau sociale, ne influenţeazã viața. A lansa întrebări pertinente, cu teme precise, este poate o abordare mai ușor de disecat. Apelez la această metodă pentru a încerca să aduc o valoare adăugată acestei lecturi, permițându-mi să stau totuși focalizat pe palierul unei Românii europene.

 

Întrebarea fundamentală nu este dacă România e o țară europeană, ci cum poate să se poziționeze în acest club european? Avem maturitatea pentru a gândi strategic, dar realist, un proiect de țară care să ne aducă rezultatul dorit ?

 

Într-un context în care crizele și războaiele revin în viața noastră în diverse forme, care este rolul alianțelor în a dezvolta statul național unitar român ? Interdependențele sunt necesare într-o lume globalizată, dar cum menținem balanța între național și internațional?

 

Revoluțiile industriale sunt tot mai frecvente și cu impact societal. Cum reușim să fim parte a acestor transformări și ce fel de competențe trebuie să dezvoltăm ?

 

O țară cu un profil agrar precum România, are maturitatea de a găși formula necesară pentru a transforma această situație într-un veritabil avantaj ?

 

Vom reuși să înțelegem că nu se poate să avem dezvoltare economică fără o abordare înțeleaptă a chestiunii mediului înconjurător ?

 

Credem cu adevărat în proiectul coeziunii, atât la nivel de georgrafie, cât și la cel al societalului ? Gândim o România pentru toți sau este doar un slogan care dã bine ?

 

Avem puterea să devenim cetățeni globali, în care puterea economică a țării și mentalitatea să ne ajute să ne bucurăm cu adevărat de globalizare ?

 

Desigur, sunt mult prea generale întrebările, pentru mulți problemele cotidianului sunt mai presante. Dar e nevoie de această deschidere, să privim și spre înalt. E bine să ridicăm capul și să gândim strategic ! Acum, nu doar în 16 ani…

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

                                                                             

Spotlights for the European political year 2023

With this article, we are trying to identify the European political events that will mark the year 2023.

 

We have become accustomed to relating our activity to certain ongoing crises, such as inflation, increased energy prices or the crises caused by the war in Ukraine. Moreover, we are also talking about a possible digital crisis. The ˝.com crisis˝ from 20 years ago comes to mind. Many telecom companies fell massively on the stock market in those years, practically collapsing a sector that seemed very healthy at the time...

 

As relevant files for the year 2023, we have a revival of the EU's industrialization policy. Practical steps are expected at the level of the European industrial champions, but also clear tools in the European support of SMEs to develop global businesses.

 

Transatlantic relations will develop, but relations with other continents will also have a strong dynamic. Spain's European presidency, from the second part of the year, even has Latin America as a strategic priority.

 

European defense policy will continue to be developed, with the build-up of the EU's military capacity as a priority.

 

We will address the subject of the future of the EU, citizens need answers to the proposals resulting from the Conference on the future of Europe. We may even have a launch of the intergovernmental conference for a new EU treaty, even if there is a major risk of non-ratification.

 

2023 is a pre-election year at the EU level, and the entire political system is on the boil. There will be no impactful European primaries, as we mentioned 6 months ago. The last months have shown that such a procedure is not desired at the level of the European People's Party or the Party of European Socialists.

 

However, the ECR, the European Conservatives and Reformists, should be watched, both as a party and especially as a parliamentary group. The governments of Poland, Hungary and Italy are designing European strategies around this brand.

 

There will be constant play for the election or re-election of the President of the European Commission in 2024. The political picture will crystallize next year and this will enable us to anticipate much easier the decision in June 2024.

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Repere ale anului politic european 2023”

Prezint opinia mea despre principalele evenimente politice ale anului viitor printr-un articol publicat în Ziarul Financiar.

 

--- 

Încercăm să identificăm evenimentele politice europene care vom marca anul 2023.

 

Ne-am obişnuit să ne raportăm activitatea la anumite crize aflate în derulare, precum cea a inflației, a energiei sau a celei provocate de războiul din Ucraina. Vorbim încă puțin de o posibilă criză digitală. Îmi vine în minte acum ˝criza .com˝ de acum vreo 20 de ani. Multe companii din domeniul telecomului au scăzut atunci masiv la bursă, prabuşind practic un sector care părea foarte sănătos…

 

Ca și dosare relevante pentru anul 2023, avem o revigorare a politicii de industrializare a UE. Sunt așteptați pași practici pe palierul campionilor industriali europeni, dar și instrumente clare în susținerea europeană a IMM-urilor pentru a dezvolta afaceri globale.

 

Relațiile transatlantice se vor dezvolta, dar și relaționarea cu alte continente va avea o dinamică puternică. Președinția europeană a Spaniei, din a doua parte a anului, are chiar ca prioritate strategică America Latină.

 

Politica de apărare europeană va continua să fie dezvoltată, fiind o prioritate clădirea capacității militare a UE.

 

Vom aborda subiectul viitorului UE, cetățenii au nevoie de răspunsuri la propunerile rezultate din Conferința asupra viitorului Europei. Se poate să avem chiar o lansare a conferinței interguvernamentale pentru un nou tratat UE, chiar dacă e un risc major de neratificare.

 

2023 este un an pre-electoral la nivel de UE, iar întreg sistemul politic este în fierbere. Nu vor exista alegeri primare europene de impact, așa cum menționam încă de acum 6 luni. Ultimele luni au arătat că la nivelul Partidului Popular European sau Partidului Socialiştilor Europeni nu se dorește o astfel de procedurã.

 

De urmărit însă ECR, Conservatorii și Reformiștii Europeni, atât ca partid, cât mai ales ca și grup parlamentar. Guvernele din Polonia, Ungaria și Italia concep strategii în jurul acestui brand.

 

Avem un permanent joc pentru alegerea sau realegerea președintelui Comisiei Europene din 2024. Anul viitor va cristaliza mult echişierul politic pentru a putea anticipa ușor decizia din iunie 2024.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – invitat la emisiunea ˝Forum economic˝ de la TVR Cluj

Revin cu mare plăcere, de câte ori sunt invitat, la TVR Cluj. Pe 5 decembrie 2022, am participat cu mare drag la emisiunea “Forum economic”, în care am încercat sã analizăm situația în care Uniunea Europeană se găsește din punct de vedere economic, cu un accent pe industria europeană.

 

România este conectată la aprofundarea proiectului european, dar este de așteptat ca o atitudine pro-activă să se dezvolte la nivelul societății românești.

 

Pentru cei interesați de aceste subiecte, le recomand înregistrarea integrală a emisiunii, vizibilă aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles     

4 zile în Israel

Acum câteva luni, povestind cu vecinul Yves, ne-a venit o idee. Să mergem pentru un week end într-un loc exotic, unde se poate face baie în mare în luna decembrie. Acesta este proiectul pe care l-am implementat recent, prin vizita turistică de 4 zile din Israel.

Mă bucur enorm că în ultimele 12 luni am vizitat locuri fantastice precum Dubai sau Statele Unite ale Americii, iar Israelul vine ca o mănușă perfectă în această serie.

De la început vreau să menționez că Israelul este una dintre cele mai plăcute și sigure țări vizitate. Chiar și trecerea prin Cisiordania (West Bank), teritorile controlate de Autoritatea Palestiniană, este foarte ușoară. Doar un SMS cu prețul la roaming îți amintește că ești în această zonã.

Peste tot în Israel infrastructura rutieră este impresionantă, nu există blocaje nici în orașe și nici pe autostrăzi.

Tel Aviv, poarta de intrare a Israelului, este un oraș surprinzător. Faleza de vreo 10 km este punctul principal de atracție. Plimbându-te aici, ai impresia că toată lumea face sport. Vibrează a tinerețe și este o dinamică greu de găsit în alte locuri. Plaja este memorabilă. Da, se poate face baie în Marea Meditereana în luna decembrie!

E o plăcere să te plimbi pe străzile Tel Aviv-ului. E un mod de viață relaxant, fără zgomot și nervi. Bunul simt domnește peste tot.

Deși se construiește mult în Tel Aviv, prețurile la imobiliare sunt astronomice. Două milioane de dolari pentru un apartamant de 130 metri pătrați... Statistica plasează Tel Aviv-ul ca unul dintre cele mai scumpe orașe din lume, chiar peste New York-ul american.

Într-o dimineață am vizitat și Jaffa, orașul vechi de 4000 de ani. Recomand din toată inima.

Ierusalimul este punctul forțe. În nici o orã, pe un drum însorit, cu păduri și dealuri, se ajunge în orașul împărțit în 4 zone: Cartierul Musulman, Cartierul Creștin, Cartierul Armenesc și Cartierul Evreiesc. Fantastică coabitarea tuturor, într-un oraș turistic precum Roma sau Paris.

A petrece o după masă la Marea Moartă este o necesitate. Apa uleioasă și sărată îți dã o senzație specială. E alt fel de compoziție chimică a apei față de ceea ce avem la Ocna Sibiului. Aici sarea nu se depune pe corp, aşa cum se întâmplã când ieși din lacul Brâncoveanu.

Israelul este o experiență culturală de notă zece. Locuri și oameni fantastici!

Dan Luca / reîntors la Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Scrisoare pentru fiul meu”

Revin astăzi cu un editorial de suflet în paginile Fãcliei de Cluj.

         

---

Trăim într-o lume dinamică, parcă mai complexă ca niciodată. Desigur, pe măsură ce avansăm în viață, devenim mai conservatori, mai precauți, mai speriați de dinamica societală. E doar un pas până la a lansa faimosul referen despre tânăra generație, care nu are repere credibile și e aproape sortită eșecului. Suntem subiectivi, dar haideți să fim un pic obiectivi.

 

Să ne bucurăm de viață așa cum este, iar tinerilor să le dăm posibilitatea să descopere ceea ce e frumos și să își identifice singuri drumul. Fiul meu a împlinit recent 18 ani, deci e major, iar acest mesaj îi este adresat lui. E un apel însã şi pentru cei din generația sa, fie că sunt la Cluj, București sau Bruxelles. E un îndemn și pentru părinți sau bunici, poate prea prinși cu rutina zilnică.

 

Anii tinereții sunt fantastici și profită din plin de aceste experiențe. Este o lume tehnologică, foarte diferită de cea de acum 30 de ani, iar acum informația și oportunitățile sunt peste tot prezente. Poți studia și lega prietenii peste tot în lume, iar asta e fantastic. Deschiderea și toleranța față de alții este cheia întregii dezvoltări. Munca în echipã, respectând opinia altora, dar și leadership-ul, sunt absolut necesare pentru a avansa în tot ceea ce faci.

 

Identitatea ta este importantă, iar familia și locul unde trăiești îți dau în mare măsură acest bagaj de cunoștințe. Descoperă și alte culturi, unele mult diferite față de ceea ce credem că e standardul absolut. Călătorește de câte ori ai oportunitatea pentru a vedea ce locuri frumoase există pe Pământ, dar și pentru a înțelege cum alții își făuresc cotidianul pe alte meridiane.

 

La 18 ani lumea e a ta, deși de multe ori sistemul de învățământ îți creionează rigid drumul de zi cu zi. Nu te margini doar la monotonia educației formale, dezvoltă proiecte, continuă să faci sport toată viață.

 

Ai curaj, dar planifică în același tip. Ascultă de alții, dar ai opinia ta pe fiecare subiect. Nu încerca să ai independența financiară încă, dar e bine să ai ceva bani în cont pentru proiectele personale.

 

Totul pare standartizat, între utopie și neprevãzut. Totuşi, important este ca tu să fii fericit și să vezi perspectivele viitorului. Restul este detaliu.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia de Cluj: “Limba educației”

Astăzi, în editorial meu din Făclia, abordez subiectul educației superioare la nivelul UE.

 

Prişi între problemele globale ale omenirii și cotidianul dezvoltărilor personale, încercăm să observăm anumite tendințe care au impact enorm asupra dezvoltărilor. Iar dacă nu pentru noi, cu siguranță pentru generațiile viitoare. În anii ’90 am avut reforma academică europeană, prin care universitățile au trecut la sistemul 3 + 2 + 3, iar apoi mobilitãţile europene au devenit o obișnuiţă și în spațiul românesc. Acum e bine să observăm ceva nou, dar deja puternic ancorat. Că este vorba de globalizare, de interes economic, de pragmatism, de câțiva ani se trece la o filozofie de studii în limba engleză.

 

S-a inceput, și nu mă refer doar la România acum, cu masterele în limba engleză, chiar dacă nu era limba oficială a țării respective. Acestea au atins în momentul de față o masă critică, fiind mult mai ușor să identifici programe de calitate în limba engleză. Partea bună este că și costul este decent, neintrând în logica unor taxe de şcolarizare pe stilul american.

 

Până acum vreo 10 ani, universitățile din Marea Britanie erau campioane, dar Brexitul a zguduit complet această ofertã. Nemaifãcând parte din UE, costul masterelor din Anglia a explodat, fiind tot mai puțin accesibil, în special tinerilor din Estul continetului european.

 

Tendința de internaționalizare, ca să îi zicem așa, nu s-a oprit aici. Tot mai multe universități au lansat treptat și programe de licență în limba engleză, din nou la prețuri foarte convenabile. Da, în prezent, poți să studiezi ingineria în Olanda fără să vorbeşti nici o boabă de olandeză. Poți să finalizezi studii de economie în Germania doar în limba engleză.

 

Desigur, universitățile din România se adaptează și ele, iar timpul când un student grec avea nevoie de un an pregătitor pentru a studia Medicina la Cluj a trecut.

 

Există tendiţa clarã de a avea o uniformizare a învățământului universitar european, iar limba engleză devine pivotul abordării. Este corect ? Este bine ? Interesant este că unele țări chiar doresc o accelerare a acestei tendințe, pentru a ajuta absolvenții să își găsească mai ușor un loc de muncă. Îmi amintesc dezbaterea din Olanda, de acum vreo 25 de ani, când se discuta despre trecerea în integralitate a studiilor superioare în limba engleză. Doar argumentul de protejare a limbii olandeze a făcut ca această iniţiativã să nu prindă contur.

 

Tinerii sunt pragmatici, identificã oportunități și își urmează calea. E bine că trăim şi noi, românii, într-o lume liberă în care există posibilități, iar o abordare realistă este ceea ce ne trebuie. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – contribuție la un articol din Ziarul Financiar: ˝Euro-integrare pentru România: între dorință și necesitate˝

Excelentă cooperarea cu prof. Mihaela Luţaş pe tema adoptării monedei euro în România. Astăzi am publicat un material împreună în Ziarul Financiar.

 

---

 

Extinderea zonei euro este un subiect de actualitate, dar nu toate țările europene văd acest proces la fel. România ar trebui să facă din adoptarea monedei euro un obiectiv strategic care să susţină creșterea și dezvoltarea economică durabilă şi stabilă.

 

La mai mult de șase decenii de la constituirea sa, spațiul comunitar  parcurge, în perioada actuală, o nouă etapă marcată de riscuri și incertitudi generate de situația geo-politică și economică. Efectele pandemiei de Covid-19, ale schimbărilor climatice generatoare de fenomene extreme, ale conflictului militar de la granițã, ale procesului de înlocuire treptată a surselor de energie convențională cu cele regenerabile au scos la iveala o serie de vulnerabilități sistemice cărora Uniunea Europeanã trebuie să le facă față și care îi diminuează competitivitatea în plan global.

 

Inflația ridicată  și creșterea costului creditării pun presiune, în mod diferit, atât pe zona euro cât și pe statele membre ale Uniunii Europene aflate în afara acesteia. Moneda comună și cadrul legal și instituțional comun fac din zona euro un spațiu economic și politic mai puțin expus riscurilor și permit atingerea unui grad de stabilitate si a unui standard de viață mai ridicat decât cel al statelor membre care nu fac parte din aceasta.

 

Pentru România, membră a Uniunii Europene în ultimii 16 ani, adoptarea monedei comune  și a face parte din zona euro este o chestiune de timp, deoarece toate statele membre, cu excepția Danemarcei, sunt teoretic obligate să adere mai devreme sau mai târziu la uniunea monetară. Este un proces complex, care presupune parcurgerea mai multor etape.

 

Deocamdată, datorită conjuncturii economice globale și regionale, România nu îndeplinește criteriile de aderare, dar trebuie remarcat faptul că de-a lungul timpului au fost perioade în care a îndeplinit, simultan, mai multe din aceste criterii. Crizele suprapuse au deteriorat funcționarea mecansimelor economice, peste tot în lume, iar indicatorii de stabilitate (a prețurilor, fiscal-bugetară, a cursului de schimb și desigur monetară) au depășit cu mult, în toate statele membre ale Uniunii și, desigur, și în România, limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

 

 

Faptul că Bulgaria și Croația, state care, la fel ca România, au statutul de stat membru cu derogare de la adoptarea monedei euro au intrat in MRS 2 și vor adopta moneda comună cel mai probabil in 2023 (Croația) și 2024 (Bulgaria) ar putea reprezenta un stimulent pentru a re-așeza acest obiectiv în cadrul priorităților legate de definirea interesului național. E însă nevoie de voință politică și de o strângere a tuturor stakeholderilor, politicieni, tehnocrați și societate civilă, în jurul unui proiect comun.

 

E de asemenea nevoie de o mai bună comunicare a importanței și conținutului acestui proiect. Un sondaj din aprilie 2022, realizat de la nivelul Uniunii Europene relevă faptul că mai puțin de jumătate din populația României cunoaște și se consideră informată de costurile și beneficiile aderării la zona euro, România fiind pe ultimul loc în rândul statelor din afara zonei euro din această perspectivă.

 

Eforturile făcute de către Banca Națională a României și de Banca Centrală Europeană si celelate instituții europene trebuiesc acompaniate de mesaje ale clasei politice, societății civile și organismelor profesionale  legate de importanța acestui proiect.

 

Pentru a intra în zona euro, România ar trebui să demonstreze că piața sa este compatibilă cu structurile Pieței Interne, prin convergență reală, cât și prin îndeplinirea indicatorilor de   convergență nominală.

 

Este evident că, pentru România, ca și în cazul tuturor celorlalți membri ai zonei euro, adoptarea monedei comune  generează atât costuri, cât și beneficii. Printre costuri se numără pierderea controlului asupra politicii monetare naționale, inclusiv a capacității acesteia de a stimula creșterea economică prin utilizarea unor instrumente monetare specifice. Beneficiile sunt o creștere a stabilitatății economice și, implicit, sociale, mai puține riscuri legate de  cursul de schimb, mai multă transparență pe piață și capacitatea sporită de a atrage investiții ca parte a unei uniuni economice, monetare și politice stabile.

 

Dan LUCA / Bruxelles