Politicile europene și excluderea României de la Eurovision

România a fost exclusã din competiţia muzicală Eurovision. Aceast lucru s-a întâmplat ca și o consecinţã a excluderii ţãri noastre din EBU (European Broadcasting Union) sau mai pe înţelesul nostru din organizaţia europeanã care grupeazã societãţile media publice din Europa. Cauza e foarte clarã! Neplata datoriilor acumulate de TVR cãtre EBU încă din 2007.

Poate nu este rãu sã folosim acest prilej pentru a analiza prezenţa româneascã în alte structuri europene, și nu mã voi referi la instutuţiile europene atât de vizibile, ci la federaţiile europene. Mentionam încã de acum doi ani cã din cele aproximativ 3.000 de federaţii industriale europene, prezente cu secretariat permanent la Bruxelels, dacă avem “înşurubare românească” în vreo 300 de cazuri, iar în maxim 30 de cazuri avem alocată resursă necesară (financiară şi umană) pentru a activa la nivelul unui stat ce se vrea a fi a 7-a putere europeană.

Precizam și strategia necesarã de urmat, pentru a anticipa anumite crize sectoriale. Trebuie să privim larg integrarea europeană a ţării noastre, nu doar ca pe o formă de inter-institutionalizare. Proceduri similare trebuie să se desfăşoare şi la nivel de federaţii europene sectoriale.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: “Uniunea Europeană între stres și delectare”

Sãptãmâna aceasta publicaţia Convorbiri Europene a sãrbãtorit un an de existenţã. Cu acest prilej redacţia a lansat versiunea în format tipãrit. Articolul meu se poate citi în pagina 2, dar şi online.

------------------------

2016 este un „an olimpic” pentru sistemul politic american, iar miza alegerilor este uriașă. Ieșiţi parcă din amorţeala unui brand fără concurent, brand-ul Obama, candidaţii pentru funcţia supremă se întrec în promisiuni, polemici, acuzaţii, ajungându-se chiar la derapaje demne de o ţară bananieră. Acest fapt îl recunoaște public chiar actualul Secretar de Stat american, John Kerry: „Campania electorală este jenantă pentru Statele Unite”. Desigur, democraţia poate crea situaţii inedite, scăpate de sub controlul partidului, cetăţenilor sau chiar al legii. Într-o lume globalizată, în care doar senzaţionalul e știre, în care doar șocând te remarci, nu sunt surprinzătoare abordările populiste, duse la limita bunului simţ. Totul pentru audienţă, pentru voturi, pentru nominalizare și – de ce nu – pentru victoria finală.

Alegerile primare americane dau notorietate candidaţilor, sunt urmărite cu mare interes de întreg mapamondul, și (în general) conduc la alegerea unui lider pe care americanii îl cunosc și îl urmează pentru o perioadă de cel puţin 4 ani. Anul 2016 se pare că e puţin diferit, într-o lume schimbată faţă de cea a învingătorului Clinton din 1992 sau chiar de cea a lui Obama din 2008. Candidaţii abordează toate subiectele posibile, economie, sănătate, educaţie, dar mai ales temele de politică externă. Cei care se propun lideri ai celei mai mari puteri mondiale își exprimă fără perdea părerea despre structurile internaţionale, propun solutii chiar și pentru „lumea de la Bruxelles”. Sistemul alegerilor primare este scena actorilor americani. Unii sunt aplaudaţi, alţii sunt fluierați, dar piesa continuă… Important este să câștige Oscarul!

Europa, sau mai bine spus Uniunea Europeană, a gustat și ea din cupa alegerilor primare. Nu mă refer aici la cele Italia sau Franţa, care au ajutat lideri precum Matteo Renzi sau François Hollande să preia puterea în ţările lor (asta zic cel puţin experţii în comunicare politică). Este vorba despre alegerile primare europene, organizate în premieră înaintea europarlamentarelor din 2014. Într-o dezbatere organizată recent la Bruxelles de către Euractiv, cele patru mari partide politice europene (PPE, PES, ALDE și Verzii) și-au exprimat public convingerea că sistemul trebuie continuat în 2019, iar acest lucru ne bucură. Cetăţenii europeni au dreptul să știe cine sunt liderii europeni, ce idei au și ce proiecte pregătesc pentru continentul în care trăim. Suntem însă la ceasul întrebărilor fundamentale despre viitorul Uniunii Europene. Referendumul din Marea Britanie, criza emigranţilor, terorismul jihadist sunt subiecte fierbinţi pe agenda europeană.

Indiscutabil, Uniunea trebuie să treacă la nivelul următor, cu sau fără Marea Britanie. A spune însă că Uniunea Europeană este problema la tot ceea ce se întâmplă pe continentul european este puţin deplasat. La izbucnirea crizei financiare, lumea a căutat vinovaţii și – în special – soluţiile. Dar baletul de competenţe legislative și lideri a apărut în dezbatere. Aici apare un paradox, pe care politicienii actualei generaţii trebuie să și-l asume. Trăim într-o lume globalizată, în care totul este integrat și internaţionalizat. A gândi doar în spaţiul frontierelor naţionale este ceva inimaginabil. Sortit eșecului. Iar pentru ca abordarea să fie completă, mai adăugaţi discursul naţionalist „de protecţie politică naţională”. Haideţi să ne atacăm vecinii, să lovim cu vorbe grele în moneda unică, să împroșcăm cu venin structurile europene și internaţionale din care facem parte. Iar apoi să ieșim cu fraze de genul „v-am zis eu că nu e bine”.

Cetăţenii trăiesc deja globalizarea, în timp ce clasa politică europeană gândește ca la începutul secolului al XX-lea. Încercaţi să reclădiţi Europa pe fondul toleranţei și respectului reciproc! Îmbunătăţiţi și dezvoltaţi ţesutul instituţional european! Ţări mari și mici, structuraţi-vă sistemul în așa fel încât să fie integrat celui european! Fibra europeană trebuie activată. Doar astfel avem o șansă să învingem criza somajului, să nu ne mai temem de reţelele teroriste și să relansăm industria europeană.

Nu uitaţi însă de realitatea cotidiană, umanizaţi întreaga abordare și veţi vedea că nu aveţi nevoie de sute de milioane pentru a face „mai bună comunicarea cu cetăţenii europeni”! Un produs bun, cu un ambalaj decent, se vinde! Alegerile primare europene pot aduce un pic de prospeţime, dar trebuie inserate într-un mecanism integrat, nu văzute ca o delectare comunicativă.

Dan LUCA / Bruxelles

Uniunea Europeanã vãzutã de la Berlin – varianta 2016

O datã la 3 luni îmi derulez activitatea în capitala Germaniei. Sãptamâna aceasta am avut din nou plãcerea sã interacţionez cu “fibra europeanã” localizatã în Berlin.

Principalele subiecte pe agenda germanã sunt legate de securitatea Europei și în special asupra modului în care Germania își poate aduce o contribuţie în acest demers; criza -imigranţilor și impactul asupra societãţii; alegerile generale din toamna lui 2017 și rolului pe care actualul cancelar îl va juca. Referitor la acest subiect, se pare cã Angela Merkel va câștiga din nou nominalizarea, urmând sã conducã statul federal pentru doar doi ani, timp suficient pentru a delega puterea unui coleg de partid pentru a doua parte a mandatului.

Societatea germanã este expusã puternic și conflictului dintre Recep Tayyip Erdogan și Jan Böhmermann, cel care și-a permis sã-l satirizeze pe președintele Turciei. Desigur subiectul atinge cele mai înalte sfere politice la Berlin.  

Revenind la "Europa temelor mãrunte", e interesantã tendinţa de comunicare politicã a federaţiilor germane. Așa cum anticipam deja în evenimentul din februarie 2016, avem confirmãri clare cã organizaţiile industriale sau profesionale din Germnia, în cadrul demersurilor de lobby legislativ, "vin direct spre Bruxelles": își deschid reprezentanţe în capitala Europei (chiar dacã fac parte din federaţii europene), comunicã puternic în limba englezã și devin jucatori activi în peisajul de la Bruxelles. Câteva exemple concrete: VDMA, BNE sau BVSE.

În rest foarte interesantã întalnirea cu șefa departamentului de comunicare pentru Delegaţia Comisiei Europene în Germania. Comunicarea europeanã este un proces complex, chiar și într-o ţarã pro-UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Federatii europene și proiectii românești

De vreo 15 ani interacţionez direct cu cele 3.000 de federaţii europene aflate în Bruxelles. O piaţã plinã de influenţã politicã, dar și de joburi pentru specialiștii în afaceri europene.

Activitatea academicã pe care o derulez de câţiva ani în cadrul SNSPA, implicã – pe lângã cursurile prezentate – şi coordonarea lucrãrilor de dizertaţie pentru materanzii de la cursul de Media europeană și sfera publică. Coordonând în prezent 6 teze despre politicile sectoriale europene, federaţiile europene implicate în respectivul sector şi proiecţiile acestora pe sistemul românesc, am venit cu o inovaţie.

Într-un eveniment public, Bruxelles european. Context romanesc, organizat de cãtre Center for EU Communication Studies, cele 6 masterande au prezentat primele rezultate ale cercetãrii în domenii de mare interes : sãnãtate, agriculturã, transporturi, energie, IT și sectorul financiar.

Prezentarea studentelor se poate accesa acum la adresa – PPT conferinţã – 6 masterande.

Dan LUCA / Bruxelles

Avalanșã de rebranduiri la federaţiile europene

De vreo 15 ani asistãm sistematic la rebranduirea asociaţiilor europene. Este faimoasa trecere de la un nume-abreviere, bazat in special pe denumirea franţuzeascã, la un nume sugestiv, ușor de poziţionat, în limba englezã.

Exemple sunt cât se poate de clare, cu impact asupra intregului spectru federativ european:

Ø  Brewers of Europe din CBMC în 2005

Ø  BusinessEurope din UNICE în 2007

Ø  FoodDrinkEurope din CIAA în 2011

Ø  Cosmetics Europe din COLIPA în 2012

Ø  Invest Europe din EVCA în 2015

Ø  SolarPower Europe din EPIA în 2015

Ieri a venit rândul EWEA sã devinã WindEurope. Celor interesaţi le recomand videoul prilejuit de lansare.

Nu ne vom opri aici, în cateva luni ESTIF își schimbã "numele de scenã".

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – menţionat în Top100 Foreign Policy

O surprizã placutã citind Foreign Policy. În topul anual al celor “100 de nume din România care putem spune cã mișcã ţara în bine, cu puterea faptelor sau ideilor”, apare și numele meu. Mã onoreazã aceastã nominalizare.

Mã bucur cã idea noului programul guvernamental, lansat anul trecut, și-a gãsit ecou, mãcar în presa româneascã.

Prezentarea mea din Foreign Policy:

“Dan Luca, directorul Institutului Euractiv din Bruxelles, flutura anul trecut o propunere de program guvernamental de consolidare a expertizei în materie de politici europene în administraţia românească, de la nivel naţional şi local – mai ales că în 2019 vom deţine Preşedinţia UE. „Pentru a face faţă volumului de muncă la nivel comunitar, România trebuie să-şi dubleze şi perfecţioneze rapid resursa umană instituţională implicată în mecanismul de racordare a ţării la UE. Aceasta se poate face doar prin lansarea unui nou program guvernamental, asemănător cu cel lansat în anul 2002, în perioada de pre-aderare (al euroconsilierilor). Pe de altă parte, România trebuie să-şi consolideze reprezentarea sectorului privat românesc în polul legislativ Bruxelles. Având în vedere particularităţile economiei româneşti, Guvernul român trebuie să se implice în găsirea schemelor de co-finanţare. O soluţie, care pare la îndemână, este modelul francez, care susţine financiar tinerii francezi în birourile de lobby de la Bruxelles ale companiilor franceze. Este nevoie de o strategie coerentă pentru ca românii să pătrundă în secretariatele celor 3.000 de federaţii din Bruxelles, dar şi grupurile de lucru tematice specifice fiecărei federaţii, pentru a avea o prezenţă mai solidă în procesul decizional al acestor structuri."

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – în studioul Digi24 din București

La începutul acestei sãptamâni am fost invitat în platoul Digi24 de la București. În cadrul emisiunii Jurnalul de Searã, coordonatã de Cosmin Prelipceanu, mi-am exprimat opinia despre proiectul “Uniunea Europeanã a securitãţii.”

Menţionam atunci cã UE trebuie sã se reformeze propund pe anumite paliere, precum cel al colaborãrii în domeniul militar și al securitãţii. Trebuie sã se revinã la conceptul anilor ’50, când cooperarea comunitarã a luat fiinţã și pentru a aduce pacea pe continentul european. Europa este atacatã, iar cetãţenii sãi nu se mai simt în siguranţã. De la aceastã afirmaţie trebuie placat pentru a avansa în proiectul european.

Video-intervenţia mea este acum si online pe site-ul Digi24 (începând de la minutul 18).

Vizionare plãcutã!

Dan LUCA / acum în București

Afaceri europene, studiate la București

Pentru al treilea an consecutiv, am ţinut un curs despre "European Media and the Public Sphere" masteranzilor SNSPA de la Master in EU Communication and Governance.

E o adevaratã placere ca timp de o sãptãmânã sã interacţionez cu tineri români, dornici de a descifra tailele afacerilor europene. Cu siguranţã unii dintre ei se vor regãsi lucrând în câţiva ani în Bruxelles-ul european sau la conducerea departamentelor în ministerele românești.

Dan LUCA / încã la București

 

Dan LUCA – în studioul Radio France International

În ultima zi a lunii martie, am avut plãcerea sã fiu invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea Decripraj de la Radio France International.

O discutie de 40 de minute în studioul de la București despre “Bruxelles după Bruxelles. Cum vor schimba atentatele proiectul european.” Celor interesaţi de modul cum România trebuie să fie pregătită şi să între serios în dezbaterea privind reformatarea Uniunii Europene le recomand înregistrarea interviului.

Dan LUCA / acum în București