Nuanţe europene: comunicare sau participare

Recent am citit un articol publicat de un colectiv de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice “David Ogilvy“ din Bucureşti despre Efectele strategice ale tăcerii în spaţiul public. Mi-a plăcut unghiul de abordare “O privire mai atentă asupra situaţiilor în care tăcerea operează în spaţiul public arată că, în esenţă, tăcerea este departe de a fi non-comunicare. Pur şi simplu, tăcerea este un altfel de comunicare“. Am încercat să proiectez această idee pe structura comunitară.

Uniunea Europeană are o mare problemă cu “tăcerea” cetăţenilor săi şi asta se observă în special la alegerile pentru Parlamentul European. Nu vreau să repet cele exprimate recent despre dilemele sferei publice europene, ci vreau să accentuez că la nivel european, mulţi nu înţeleg încă diferenţa dintre consultare şi participare.

Se face o confuzie de terminologie în ceea ce priveşte implicarea cetăţenilor în procesul de luare al deciziilor. Pentru unii, simpla preocupare de a afla ce preferă publicul este văzută ca fiind participare activă. Nu este aşa. Aceasta este consultare şi este de sus în jos, profesionist şi cu rezultate în urma unui proces birocratic.

În cel mai bun caz, consultarea produce opţiuni din care cel consultat poate să aleagă. În cel mai rău caz, preferinţele comunităţii sunt ignorate pentru că ei nu sunt de acord cu anumite modele preconcepute de “ce are nevoie publicul”, modele care există în mintea birocraţilor, politicienilor şi specialiştilor.

Participarea este mult mai dificilă. Pentru aceasta este nevoie de timp. Participarea implică organizarea unei structuri în care specialiştii şi birocraţii să devină facilitatorii unui proces deliberativ bazat pe transparenţă. Sunt necesare abilităţi specifice muncii cu grupuri. E nevoie de prevenirea apariţiei vociferărilor individuale şi a reprezentanţilor grupurilor de lobby care domină şi influenţează nejustificat procedurile.

Dan LUCA / Bruxelles

In Bruxelles, de la pionerat la reusita

Acum 6 luni semnalam aparitia notarilor romani in Bruxelles-ul european.

Ma bucur sa observ ca insertia a fost un succes. In ultima conversatie pe care am avut-o cu Raul Radoi, cel care coordoneaza activitatea din capitala Europei, acesta sublinia: „Nu pot fi de acord cu cei care ar considera ca prezenta europeana a unei organizatii din Romania ar fi un lux. Accept insa faptul ca poate fi interpretata ca un act de pionierat. De multe ori cei cutezatori au fost marii vizionari. Eu as spune ca notarii romani au fost vizionari si realisti cand conducerea Uniunii a decis sa ridice un cap de pod la Bruxelles”.

Dan LUCA / Bruxelles

Grupurile de interes din Bruxelles-ul european: TRANSPORT (2)

Acum cateva zile prezentam cine sunt “jucatorii mari” din cadrul politicii europene de transport si făceam referiri asupra membrilor din România. Voi încerca un exerciţiu similar, de identificare a grupurilor de lobby din Bruxelles-ul european, de această dată referindu-mă la federaţii mici sau de nişă din această politică europeană. În paranteze adaug membrul din România, dacă acesta există.

AMRIE- The Alliance of Maritime Regional Interests in Europe
(fără membru în România)

CLECAT- European Association for Forwarding, Transport, Logistic and Customs Services
(USER - Union des Sociétés d'Expédition de la Roumanie)

CORTE- Confederation of Organisations in Road Transport Enforcement
(Romanian Road Transport Authority - ARR)

EBAA - Association for Business Aviation in Europe
(ROMANIAN AIRPORT SERVICES si TIRIAC AIR SA)

ECA - European Cockpit Association
(fără membru în România)

ECAR
(Prin BEUC- Association for Consumers' Protection – APC)

ECF
(CCN - Clubul de Cicloturism Napoca)

ECG - European Car-transport Group of Interest
(Everest Management Group SRL)

ECTA - European Chemical Transport Association
(fără membru în România)

EFIP - European Federation of Inland Ports
(ADMINISTRATION OF RIVER PORTS ON THE DANUBE)

EIA - European Intermodal Association
(Portul Constanta)

EIM - European Rail Infrastructure Managers
(fără membru în România)

ELFAA - LOW FARES AIRLINE ASSOCIATION
(fără membru în România)

ESPO - European Sea Ports Organisation
(Portul Constanta)

ESC – shippers
(fără membru în România)

FECC - The European Association of Chemical Distributors
(Solvay Romania)

FEHRL
(Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - CESTRIN)

IACA
(fără membru în România).

Inland Navigation Europe
(Portul Constanta)

UIRR
(ROCOMBI)

Daca la nivelul organizatiilor mari se remarca o bună racordare a organizaţiilor româneşti cu structurile sectoriale europenene, la niveul organizatiilor mici Romania mai are inca de lucrat pentru o conectare reala.

Surprinde placut prezenta Portului Constanta in 3 federatii europene: cea a porturilor europene, a transportului intermodal si cea a navigatiei interioare.

Dan LUCA / Bruxelles

Turismul românesc european?

Vroiam să scriu câte ceva despre turismul românesc de câteva luni bune. Articolul din EurActiv – “Turismul românesc - între potenţialul local şi şansa fondurilor europene” m-a motivat să îmi exprim opinia acum.

Încă suntem rupţi de realitatea ofertelor, de a prezenta ceva “uşor” şi adaptat “împachetărilor turistice” specifice secolului al XXI-lea. Nu vreau să intru în polemici politice, scopul acestui mesaj fiind acela de a creiona două posibile abordări.

1. Pachetul de 500 euro
Celor din Bruxelles le place să călătorească, au bani, dar nimeni nu îi cheltuieşte pe tâmpenii sau pe oferte exagerate. Chiar şi cei cu salarii de peste 5.000 euro pe lună nu vor “accepta” să plătească 300 euro pe un bilet de avion până la Bucureşti. Trebuie gândită o ofertă de genul “pachetului de week end pentru două persoane”: avion joi noaptea, cazare la hotel pentru 3 nopţi, program vineri şi sâmbătă, întoarcerea duminică în jurul orelor 11. Pot să existe avioane care pleacă direct spre Timişoara, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Constanţa, Tulcea şi chiar Bucureşti. Important este să fie un preţ decent pentru întreg pachetul, să zicem 500 euro pentru două persoane. Se poate realiza aşa ceva? Putem să avem o politică naţională pe această ofertă turistică? Putem subvenţiona astfel de iniţiative? Fodurile europene pot debloca situaţia?

2. Implicarea diasporei în marketing-ul turistic
Acum câţiva ani am fost în Turcia şi am rămas plăcut surprins de calitatea serviciilor şi de preţul incredibil al “pachetului turistic”. Succesul constă şi în implicarea diasporei din Europa în popularizarea ofertelor. Concret, un turc stă în Germania sau Franţa din octombrie până în martie. Lucrează pentru o companie de turism din acea ţară şi promovează ofertele pentru sezonul care urmează. În martie el se întoarce cu primii clienţi în Turcia şi lucrează ca şi chelner, recepţionist sau chiar manager. Încă nu observ o astfel de abordare în România. Normal că noi găsim scuze, că sezonul nu e aşa de lung, că infrastructura de la noi e la pamânt. Problema cu sezonul lung e puţin relativă. Cine vine în România nu doreşte numai să stea la soare pe temperaturi de 35 de grade, ci vrea să descopere România. Nu asta dorim şi noi?

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora vazuta de la Bruxelles

Recent am participat la o dezbatere organizata la Bruxelles de European Policy Centre - "De le migraţia creierelor la câştigarea acestora? Impactul liberei circulaţii a muncitorilor din Europa Centrală şi de Est".

Mi-a placut abordarea academica despre diaspora poloneza a unui profesor de la Universitatea din Varsovia. E interesant de stiut ca in prezent Polonia are aproximativ doua milioane de emigranti, ceea ce reprezinta 3,3% din populatia tarii. Datorita emigrantiilor somajul a scazut de la 13% la 8% in ultimii 3 ani. Multi care au plecat aveau un loc de munca in Polonia sau au plecat direct dupa absolvirea studiilor superioare.

Expertul de la Comisia Europeana a mentionat ca mobilitatea la nivelul UE este relativ moderata (2,2%). "Global nici 2004, si nici 2007, nu au produs schimbari masive pe piata fortei de munca in UE. Exista insa diferente la nivelul tarilor membre. Patru tari au mai mult decat 2% din populatia activa a tarii in diaspora: Romania, Bulgaria, Lituania si Cipru". Desi migratia are un rol pozitiv pentru tarile europene exista o clara problema in absorbtia fondurilor structurale din cauza lipsei fortei de munca in aceste tari.

Secretarul General de la Solidar a accentuat chiar ca de fapt presa creaza o perceptie gresita asupra emigrantilor. "Statistic nu se confirma ca e plin de emigranti in UE. Nu se poate stopa migratia, e nevoie insa sa lucram la standardele sociale comune la nivel european".

Sa speram ca si in Romania vom avea in curand o dezbatere politica reala despre potentialul disporei romanesti si ce implica aceasta atat la nivel economic, cat mai ales la nivelul oamenilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Mastere romanesti neperformante sau neadaptate?

Declaratia recenta a rectorului UBB Cluj, Andrei Marga, imi confirma perceptia despre sistemul educational romanesc. Nuantez insa expresia prezentata de fostul ministru al educatiei "In Romania, studiile master nu sint performante" prin "In Romania, masterele nu sunt adaptate realitatii".

Potentialul sistemului educational romanesc nu este exploatat suficient. Trebuie o abordare globala, nu doar una inchistata in granitele Romaniei. Masterele din Romania, daca sunt “facute cu cap”, pot aduce multi straini in Romania, si indirect multe fonduri. Trebuie insa prezentate cursurile in limba engleza. Si apoi, hai sa fim sinceri, cine vine special in Romania sa invete drept european sau economie mondiala? Trebuie cursuri precum, dar repet in limba engleza, istoria Romaniei, geografia Romaniei, legislatie romaneasca, sectorul de afaceri in Romania sau cultura romaneasca. Normal, putem integra in “orarul strainilor” si cursuri de limba romana.

Universitatiile si cei de la minister va pot confirma ca mobilitatile europene, in special cele dinspre exterior spre Romania, nu ating cifre impresionante, multe universitati romanesti avand sub 0,5% studenti straini. Cred ca este timpul pentru a lansa un proces global, deschiderea invatamantului superior romanesc catre tinerii din alte tari prin organizarea in Romania a programelor de „master cu acces international”.

Cateva cuvinte si despre diaspora romaneasca. In timp, copiii emigrantilor romani vor studia in tarile unde s-au integrat cu familiile lor si daca doresc vor efectua studiile universitate (licenta) in Europa de Vest sau SUA. Cred insa ca tentatia, ca sa nu zic mai mult, de a face un master in Romania este enorma. Interesat de urmarit si acest aspect.

Dan LUCA / Bruxelles

Uniunea Europeană şi noile media

Flew zicea încă din 2002 că Internetul este cea mai semnificantă manifestare a noilor media - azi internetul poate face ceea ce făcea în trecut doar televiziunea. Este clar că noile media sunt “multiplicatorul” care maximizează mesajul unei organizaţii. Observăm cum jurnalismul tradiţional este din ce în ce mai îndreptat către ştiri şi informaţii on-line, în timp ce noile media permit organizaţiilor să interacţioneze mai direct cu “actorii” responsabili.

Clasa politică (atât la nivelul UE, cât şi la nivelul naţional) utilizează din ce în ce mai mult noile media pentru a-şi creşte audienţa. Dacă este să ne referim la Uniunea Europeană, încă de anul trecut lansarea domeniului YouTube - EUTube a dat un semnal că instituţiile europene doresc atingerea unei audienţe care nu e interesată de UE, un efort clar al Comisiei Europene de a fi mai aproape de cetăţenii UE. Iar când s-a costatat că cetăţenii statelor UE depăşesc 51% din cele câteva milioane de membrii ai “Second Life”, UE a decis organizarea unei ambasade digitale cu prilejul celei de-a 50-a aniversare a UE. EurActiv a realizat un dosar pe această temă încă de anul trecut, vizibil la adresa Blogs: Filling the EU's 'communication gap'?.

Comunicarea instituţională şi politică, utilizând noile media, se va intensifica în următoarele luni, în special datorită alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2009. Comisia Europeană a lansat încă din toamna lui 2007 un proiect – PINs - care are ca principal obiectiv dezvoltarea şi animarea unui website pentru a facilita schimburile de informaţii şi interactivitatea între parlamentarii europeni şi parlamentarii din Parlamentele naţionale ale celor 27 de ţări membre UE. În toamna lui 2008 se va lansa portalul Myparl.eu şi de abia aştept să văd cum se poate structura o astfel de dezbatere.

Tema noilor media, prin prisma tehnicilor de comunciare ale UE, am mai atins-o în mesaje recente, precum:
Inserţiile video în comunicarea europeană
Grupurile de interese europene şi Web 2.0
Etici şi reguli pentru social media

Mă bucur că şi în România clasa politică « intră » tot mai mult pe acest subiect. Vreau să salut dezbaterea recentă pe tema Bloggerii şi Parlamentul European şi o carte excelentă, lansată recent de Dorina Guţu despre new media în România.

Voi reveni în următoarele mesaje cu o explicaţie – din interiorul sistemului – pe tema « de la web 1.0 la web 2.0 în lumea afacerilor europene » sau de la EurActiv la BlogActiv.

Dan LUCA / Bruxelles

IMM-urile romanesti in Bruxelles-ul European

Vreau sa salut aparitia in Bruxelles-ul european a Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania. E bine ca « patronatul mic » isi da seama de importanta prezentei fizice in capitala Europei. Cateva cuvinte despre care sunt planurile lor de viitor se pot citi intr-un articol pe care l-am publicat recent in EurActiv Romania.

Dan LUCA / Bruxelles

Un prieten, ministrul Lazar Comanescu

Sa fiu sincer m-a luat prin surprindere numirea domnului Lazar Comanescu in functia de Ministru al Afacerilor Externe. Acum nici o saptamana, pe 8 aprilie, sarbatoream impreuna cu Clubul “Romania-UE” cei 5 ani de existenta, iar domnului Comanescu i se decerna, pe buna dreptate, titlul de membru de onoare al Clubului. Tot atunci ne povestea ca in cateva zile va reveni la Bucuresti, dupa un mandat de vreo 7 ani in fruntea Reprezentantei Romaniei de la Bruxelles.

L-am cunoscut pe domnul Comanescu in 1996 cand organizam la Cluj o conferinta studenteasca pe tema integrarii europene si diversitatii culturale. Ne-am reintalnit apoi in 1997 cand imi incepusem mandatul ca membru in Comitetul Director al AEGEE-Europe de la Bruxelles. Chiar daca dansul, la sfarsitul anilor ’90, conducea Misiunea Romaniei la NATO, iar activitatea mea nu prea avea tangenta cu securitatea si apararea, am ramas in contact permanent. Alegerea sa in fruntea Misiunii Romaniei pe langa UE din anul 2001 a fost normala.

In 2003 a fost omul care a crezut mult in ideea de Club al romanilor in Bruxelles-ul european, iar poate ca acum sarbatorim 5 ani de existenta si datorita dansului. A simtit inca de atunci ca institutiile romanesti au nevoie de “vocea societatii civile” in “lupta ideilor si argumentelor” din Bruxelles.

Poate tonul este prea pesimist, dar idea pe care vreau sa o transmit prin acest mesaj este ca am mare incredere in puterea manageriala a domnului Comanescu, in forta sa si in diplomatia de care a dat dovada pana acum. Desigur, Bruxelles-ul este pentru dansul doar “un dosar”, ca alte zeci si sute pe masa unui ministru de externe, dar cu siguranta unul de suflet.

Mult succes, domnule Ministru!

Dan LUCA / Bruxelles

Interesele românesti în negocierile politice ale UE

Câteva idei despre Casa Europei, Clubul “România-UE” Bruxelles, EurActiv, politica româneascã şi activitatea mea academicã se pot citi într-un interviu acordat Fãcliei de Cluj – “E crucial sa stim sa promovam cu profesionalism interesele romanesti in negocierile politice ale UE”.

Dan LUCA / Bruxelles

Grupurile de interes din Bruxelles-ul european: TRANSPORT (1)

Aşa cum am promis, voi continua exerciţiul de identificare a grupurilor de interese care activează în politicile sectoriale comunitare. Am prezentat lunile trecute ce se întâmplă în politica energetică şi în cea a mediului înconjurător. Astăzi mă voi axa pe politica de transporturi a Uniunii Europene şi pe “jucătorii” din acest sector - aproximativ 50 de federaţii industriale şi organizaţii non-guvernamentale.

Pentru început asociaţiile mari (în paranteze eventualul membru din România):

ACEA - European Automobile Manufacturers Association
(ACAROM - Asociaţia Constructorilor de Automobile din România)

ACEM - Motorcycle Industry in Europe
(fără membru în România)

ACI-Europe - Airports Council International
(câteva aeroporturi din România precum cel din Arad, Oradea, Cluj, etc.)

ASD - AeroSpace and defence Industries Ass.
(fără membru în România)

ASECAP- European professional Association of operators of toll road infrastructures
(fără membru în România)

AEA- Association of European Airlines
(TAROM)

CER - The Community of European Railway
(CFR Marfă S.A, CFR Călători S.A, GFR - Grup Feroviar Român şi SERVTRANS INVEST)

CESA - Community of European Shipyards'Association
(ANCONAV - Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave)

CLEPA- European Association of Automotive Suppliers
(fără membru în România)

ERTICO - ITS Europe- Intelligent Transport Systems and Services
(fără membru în România)

ETRMA-European Tyre & Rubber Manufacturers’ Association
(fără membru în România)

FIA- Federation Internationale de l’Automobile
(ACR)

IRU- International Road Transport Union
(Asociaţia Româna Pentru Transporturi Rutiere Internaţionale – ARTRI, Registrul Auto Român – RAR, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR)

UITP- International Association of Public Transport
(REGIA AUTONOMǍ DE TRANSPORT BUCUREŞTI R.A., REGIA AUTONOMǍ DE TRANSPORT PUBLIC PLOIEŞTI, SC METROUL SA, UNIUNEA ROMÂNǍ DE TRANSPORT PUBLIC, UTI SYSTEMS)

UNIFE- Union of European Railway Industries
(AIF România- S.C. Club Feroviar S.R.L)

O organizaţie non-guvernamentală foarte influentă pe acest sector este:

T&E- European Federation of Transport and Environment
(Terra Mileniul III)

Se remarcă o bună racordare a organizaţiilor româneşti cu structurile sectoriale europenene. Este desigur vorba de federaţiile mari. Într-un mesaj viitor voi prezenta situaţia pe acest sector, dar raportat la federaţiile mici sau de nişă.

Dan LUCA / Bruxelles

La Mulţi Ani!

pentru Clubul “România-UE” Bruxelles

Pe 4 aprilie 2003 dădeam primul semnal pentru înfiinţarea Clubului “România-UE” Bruxelles. Un interviu pe acest subiect a fost publicat pe EurActiv România.

Conducând deja la acea vreme “Casa Europei” din Cluj, am creat poate o confuzie pe piaţa organizaţiilor non-guvernamentale româneşti având ca activitate principală integrarea europeană. Dar cred că efortul făcut atunci a meritat.

“Casa Europei” la Cluj este un adevărat exerciţiu de a “comunica Uniunea Europeană” pe o structură locală românească. Am ales Clujul fiindcă acolo m-am născut şi acolo am petrecut 25 de ani din viaţă. Cred că am fost utili cetăţenilor prin ceea ce am făcut până acum.

Clubul de la Bruxelles a fost şi va rămâne o altfel de construcţie, cu o altă menire. Este asociaţia românilor care lucrează în Bruxelles-ul european, atât din sectorul privat, cât si din cel instituţional. Pentru cei interesaţi de acţiunile derulate în ultimii 5 ani de Club le recomand pagina cu Evenimente. Mă surprinde foarte plăcut când observ că activităţile Clubului sunt prinse tot mai mult în lucrări de cercetare academice. Fără a deveni paranoic, dar cred ca într-un fel, cine doreşte să cunoască istoria aderării şi integrării României la Uniunea Europeană trebuie să îşi îndrepte privirea şi spre cum au văzut acest fenomen românii din capitala Europei.

Probabil aceste subiecte se vor dezbate şi cu prilejul conferinţei de la Bruxelles din 8 aprilie 2008, România în Bruxelles-ul European - Perspective pentru 2013.

Părerea mea despre România anului 2013 am prezentat-o recent pe blog-ul Clubului.

Dan LUCA / Bruxelles