Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Anul politic european 2016”

Am încercat astãzi, 19 decemberie 2015, prin intermediul Ziarului Financiar, sã identific principalele evenimente politice ale anului european 2016.

----------------------

Uniunea Europeanã a fost zguduitã de douã evenimente majore în 2015. Criza emigranţilor şi atacurile terorismului islamic au adus pe tapet subiecte la care Bruxelles-ul gãseşte cu greu soluţii.

Urmeazã 2016. Fãrã doar şi poate, multe dintre temele acestui an se vor regãsi şi în viitor. Existã totuşi anumite subiecte noi, care vor intra pe agenda publicã încã din primele luni ale noului an.

Referendumul din Marea Britanie va avea loc cel mai probabil în toamna lui 2016 şi permiteţi-mi un pronostic. Chiar dacã premierul britanic va încerca sã renegocieze anumite aspecte ale relaţiei cu UE, puţine lucruri concrete va obţine de la Bruxelles. Proiectul european este definit ca unul al solidaritãţii, iar vocile singulare se izoleazã treptat, chiar sub ameninţarea pãrãsirii corabiei. Aceastã strategie de santaj european va avea un bumerang asupra lui David Cameron. Concret, estimez urmãtorul scenariu: Marea Britanie nu va obţine concesii semnificative de la UE în prima parte a anului 2016, referendumul va confirma însã prezenţa britanicã în UE, provocând o crizã internã la nivelul conservatorilor britanici, care va avea ca şi consecinţã pierderea puterii la urmatoarele alegeri. E ceva asemanator cu cele petrecute în spaţiul politic francez în anul 2005, când o parte considerabilã a Partidului Socialist a ezitat în privinţa ratificãrii constituţiei europene.

În rest, puţine iniţiative majore se vor porni în 2016, mai ales cã avem un an preelectoral atât în Germania, cât şi în Franţa. Un pic de animaţie se va produce la sfârşitul anului viitor din cauza alegerilor primare organizate cel mai probabil de cãtre Partidul Republican (dreapta francezã actualã, condusã din nou de Nicolas Sarkozy). Desigur, nu putem uita în 2016 alegerile din Statele Unite ale Amercii, urmãrite cu mare interes şi pe continentul european.

La nivelul politicilor sectoriale e interesant de urmãrit ce va însemna în mod concret Digital Single Market sau Energy Union. Negocierile comerciale cu SUA, subiectul Turcia şi chestiunile legate de protecţia frontierelor europene vor trezi cu siguranta interes din partea presei europene.

Reindustrializarea Europei este un proces de urmãrit, mai ales cã Forumul de la Davos din ianuarie se va axa pe Industry 4.0, iar Hannover Fair-ul din aprilie, locul unde industria germanã îşi lanseazã mesajele, va avea ca parteneriat privilegiat în 2016 Statele Unite.

Dan Luca / Bruxelles

Dan LUCA – Ce a însemnat anul 2015?

Luna decembrie este perfectã pentru a analiza principalele realizãri ale anului.

În cursul acestui an am preluat noi reponsabilitãţi in cadrul EurActiv, devenind Senior Director, activitatea mea extinzându-se de la Bruxelles și la nivelul Berlinului și a Parisului.

Mã bucur foarte mult sã mentin și în 2015 un ritm accelerat în susţinerea cursurilor academice, atât la București, la SNSPA (cursul "European Media and the Public Sphere" – martie și “Opinia Publicã în UE” – noiembrie), cât și la Bruxelles, la VUB "Non-institutional (private) actors in the making of EU law" – aprilie și la KULeuven (Community of EU Actors – februarie și decembrie).

Am continuat cu succes sesiunile de training la VUB Bruxelles, pe teme interesante precum "Ofertele de joburi în Bruxelles-ul european" (martie) sau “Launching your Professional Career in the EU-Brussels Ecosystem. Using your PhD-degree to the full extent” (octombrie).

Am avut anul acesta oportunitatea de a iniţia și coordona douã cercetari applicate pe teme de actualitate: Alegerilor primare europene din 2019 și Pregãtirea experţilor români pentru Președenţia UE.

Am fost onorat sã moderez dezbateri de impact la Bruxelles: European University-Business Forum, organizat de DG Educaţie şi Cultură la Bruxelles (martie), “Provinces reinforcing economic development in rural areas” (octombrie),  “Innovative Education Tools to Bridge the Skills Gap in the Rubber Industry” (octombrie) sau sã fac parte din panelul de experţi la Euroconference 2015 (aprilie).

Am continuat sã rãspund pozitiv presei românești pentru interviuri: Adevãrul, PR Journal, Occidentul Românesc sau Fãclia de Cluj.

Profitând de prezenţa la București m-am aflat în platourile televiziunilor românești: The Money Channel TV (despre cum “joacă” România la Bruxelles) și Foreign Policy/Adevărul Live despre “Cum poate creşte rolul României în politicile europene”.

Am avut și o activitate editorialã de care sunt mândru, contribuind cu un articol la cartea “România noului val”, dar și publicând zeci de articole în Ziarul Financiar, Foreign Policy, Cariere sau Convorbiri Europene. 

Deplasãrile pe care le-am efectuat la Paris și Berlin m-au ajutat sã înţeleg mai bine abordarea afacerilor europene în principalele capitale europene, iar vacanţa de varã din România m-a umplut de energie.

În rest, ca o picanterie, cele câteva luni în care am fost antrenorul echipei de handbal  mi-au dat o oportunitate fantasticã sã înteleg mai bine comunitatea în care locuiesc în Belgia.

Nu e rãu pentru un an. Sper sã pot derula o activitate asemanatoare și în 2016.

Multã Sãnatate tuturor și La Mulţi Ani!

Dan LUCA / Bruxelles

Studenţii de la Multilingual Communication interesaţi de Bruxelles-ul european

Pentru al 4-lea an consecutiv, am fost astãzi invitatul KULeuven din Belgia pentru a prezenta masteranzilor un curs despre implicarea sectorului privat în dinamica legislaţiei europene.

Chiar dacã majoritatea studenţilor nu au urmat facultãţi cu profil “afaceri europene”, interesul pentru a înţelege ″piaţa celor 100.000 de oameni″ care îşi desfãşoarã activitatea în Bruxelles-ul european a fost uriaş.

Mã bucur foarte mult când tinerii, în cazul de faţã belgienii, au o abordare foarte pragmaticã asupra ofertei de locuri de muncã prezentã în capitala Europei.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene : "Cât de anticipate au fost evenimentele politice din 2015?"

Pe 15 decembrie 2015, publicam un articol în Convorbiri Europene despre evenimentele europene ale anului 2015, raportându-mã la un mesaj de din 2014 în care anticipam majoritatea dintre acestea.

---------------

Acum 12 luni, încercam sã anticipez principalele evenimente ale anului politic 2015. Sciam atunci: Anul 2015 este oficial “Anul european al dezvoltării”, dar din punct de vedere politic, apropierea de alegerile programate în Marea Britanie (luna mai) vor intensifica tensiunile legate de raportarea Regatului Unit cu Uniunea Europeană şi chiar apartenenţa Londrei la Uniunea Europeană. O prognozã reuşitã, cãci victoria neaşteptatã, în special prin amploarea ei, a Conservatorilor britanici a netezit drumul cãtre controversatul referendum în care Marea Britanie se poate decupla de la Uniunea Europeanã.

Mai preconizam: Dacă anul 2014 a fost anul alegerilor noilor feţe din cadrul instituţiilor europene, anul 2015 trebuie să fie un an de acţiune. Va fi crucial modul de abordare al crizelor, că e vorba de Rusia, de somaj, migraţie, Statul Islamic, sau luările de poziţie în domeniul energiei. Şi e drept, crizele de mare amploare nu ne-au ocolit în anul 2015. Puternicele atacuri teroriste de la Paris (ianuarie şi noiembrie) plaseazã anul pe care îl încheiem pe acelaşi palier cu 2001, anul atentatelor din Statele Unite. Criza emigranţilor din acest an a surprins prin amploarea sa Uniunea Europeana, o uniune tot mai greu de coordonat pe anumite subiecte precum cel al protecţiei frontierelor naţionale. Tot la nivelul UE am mai asistat la o criza, puţin anticipatã. În luna septembrie Grupul Volkswagen era acuzat cu probe de Autoritatea de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) că a manipulat testele de emisii şi de consum pentru modelele diesel vândute peste Ocean. Impactul acestui scandal a fost enorm, cu un ricoşeu puternic asupra industriei auto europene şi nu numai.

Desigur, anticipam în decembrie 2014: Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre viitorul instituţiilor europene. Caruselul de Bruxelles şi-a lansat anumite proiecte, mai mult în sfera experţilor în afaceri europene decât al cetãţenilor: Energy Union (februarie) sau Digital Single Market (mai).

Dar sã închei retrospectiva anului politic 2015 într-o notã optimistã. La sfârşitul celui mai cãlduros an din istoria observaţiilor meteorologice şi dupã patru ani de negocieri de multe ori sterile reprezentanţii de la Paris ai celor 195 de state participante la Conferinta privind schimbãrile climatice (COP21) au concluzionat un acord istoric. E interesant de vãzut implementarea practicã, ţinând seama în special de mixtul energetic de la nivelul ţãrilor UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Prin capitale europene, prin magia culturii europene…

Datoritã proiectelor derulate în ultima lunã, am avut oportunitatea sã lucrez în mai multe capitale europene. Am reflectat câteva idei în mesajul publicat în Convorbiri Europene, iar acum vreau sã revin cu un unghi special, legat de cultura europeanã.

Mi-a fãcut mare plãcere sã revãd sala plinã la Teatrul Naţional din București, la o piesã recomandabilã celor care iubesc politica și comedia, sau ambele la un loc.

La doar 10 zile de la antentatele din Paris, am petrecut câteva zile în capitala Franţei, prilej de a urmãri la faţa locului un musical de excepţie CATS. Parisul e fantastic. Lumea trãiește viaţa din plin. Veniţi la Paris! Meritã.

Iar sãptamâna trecutã, la Berlin, musicalul Hinterm Horizont a avut o magie specialã. Totul în limba germanã, dar cu titrate în engleza. Berlinul de Est din 1983. Interesant... cu amintiri profunde, mai ales pentru cei care își amintesc România dinainte de 1989.

Scopul acestui mesaj este de a încerca acest gen de spectacole când sunteţi în anumite capitale europene. Veţi întelege mai bine anumite culturile europene, diversitatea extraordinarã a continentului în care trãim.

Dan LUCA / Bruxelles

Berlinul la el acasã... versiunea 2015

Sãptãmâna aceasta am petrecut din nou 3 zile la Berlin, iar câteva idei interesante intenţionez sã le prezint în acest mesaj.

E de apreciat cooperarea franco-germanã şi în domeniul cercetãrii aplicate, iar evenimentul la care am participat confirmã aceastã afirmaţie. “Which convergence for the euro area?”, a fost întrebarea la care au încercat sã rãspundã experţi precum Pascal Lamy sau Iain Begg, în cadrul conferinţei organizate de douã prestigionase think tank-uri: Jacques Delors Institute şi Bertelsmann Stiftung.

Foarte interesantã perioada pentru producãtorii de bere din Germania. Asociaţia germanã se pregãteşte de sãrbãtoare – în anul 2016 se vor împlini 500 de ani de la German beer purity law. Mesajele se îndreaptã şi spre Bruxelles-ul european în cadrul acestei campanii.

Prestigiosul German Institute for Economic Research – DIW, care integreazã la Berlin 15 persoane în departamentul de comunicare, creioneazã o abordare pentru a se poziţiona mai puternic pe piaţa capitalei UE. Eu cred ca vor reusi…

Companiile de consultanţã oferã servicii pe ambele paliere, naţional şi european, iar discuţia de la Berlin cu BM este exemplu care confirmã regula.

Ca oraş, Berlinul este un loc dinamic, plin de viaţã, fãrã nici un stres. Si asta în ciuda faptului cã subiectele din sfera publicã germane cuprind fraze precum criza emigranţilor sau ameninţarile teroriste ale statului islamic.

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles

Parisul la el acasã… versiunea 2015

Saptãmâna aceasta am petrecut din nou câteva zile la Paris. Oraşul este plin de viaţã, fãrã absolut nici o perturbaţie din cauza evenimentelor recente.

E o plãcere sã discuţi politici europene cu organizaţiile naţionale de reprezentare a sectorului agricol sau a celor din industria cosmeticelor (pentru cei care urmaresc afacerile europene le recomand binomurile INTERFEL - FRESHFEL şi FEBEA – Cosmetics Europe).

Discuţia de la Institutul Jacques Delors (Notre Europe) a fost plinã de conţinut, iar evenimentul din 15 marie 2016 pe tema finanţãrii alegerilor primare europene din 2019 este asteptat cu mare interes atât la Bruxelles, cât şi la Paris.

În rest, Parisul se pregãteşte la greu de COP21, la care vor participa şi 140 şefi de state. Vã puteţi imagia cum va arata capitala Franţei începând de duminicã pentru douã sãptãmâni.

Iar ca picanterie din politica naţionalã francezã, vã recomand saga cu ministrul afacerilor externe Laurent Fabius, care se pare cã îşi pregãteşte “o parcare politicã”, de tip românesc, pentru anul 2016.

Dan LUCA / acum în Bruxelles

Molenbeek-ul de lângã mine

De vreo sãptãmânã Molenbeek-ul a intrat în atenţia mass media mondiale. Câteva consideraţii utile pe aceastã temã, având în vedere cã locuiesc de peste 10 ani la doi paşi de aceeastã zonã a Bruxelles-ului.

Molenbeek, sau pe numele complet Sint-Jans-Molenbeek, este una dintre cele 19 cartiere ale Regiunii Bruxelles. Este printre cele mai populate “commune” din Bruxelles, cu aproape 100.000 de locuitori. Desigur, aşa cum era de aşteptat, în aceastã zonã trãiesc şi aproximativ 1500 de români. Însã populaţia care se remarcã este comunitatea marocanã, majoritatea dintre ei având însã cetãţenie belgianã, aflându-se chiar la treia generaţie în Belgia.

Chiar dacã pare incredibil, dar prima minoritate din capital Europei sunt marocanii, urmaţi de turci. Şi asta ca urmare a celor întâmplate în anii ‘50-‘60, când Guvernul Belgian a invitat la lucru zeci de mii de marocani şi turci din zona ruralã. În momentul de faţã avem vreo jumãtate de million de marocani în Belgia (populaţia totalã a ţãrii este de 10 milioane).

Trec zilnic prin Molenbeek în drum spre locul de munca din piaţa Schuman. Nu pot sã spun cã îmi este fricã, dar când se lasã seara e recomandabil sã nu intri pe strãzi lãturalnice în aceastã zonã. Cam cu aceeaşi abordare am crescut referitor la Mãnãşturul clujean, pãstrând proporţile, desigur.

Dan LUCA / Bruxelles

Opinia publicã europeanã dezbãtutã academic la București

În anul academic 2015-16 am fost solicitat de cãtre SNSPA în a dezvolta un nou curs despre Opinia Publicã în UE, prezentat masteranzilor din anul doi de la Masterul în EU Communication and Governance. M-am bucurat sã-mi revãd, dupã doar câteva luni, echipa de studenţi cu care interacţionasem în anul întâi pe tema sferei publice europene.

Timp de o saptãmânã, a fost o atmosferã foarte plãcutã, în care pasiunea pentru mecanismul comunitar și decriptarea tainelor Bruxelles-ului european au fãcut posibilã o conversatie plinã de sens. Cu siguranţã subiecte precum finanţarea campaniei alegerilor europene primare din 2019, eficientizarea lobby-ului românesc în perspectiva Preșidenţiei UE sau viitorul presei europene au trezit un interes special. E normal, majoritatea acestor teme sunt dinamice, în care chiar și studenţii universitãţiilor românești își pot aduce o contribuţie considerabilã.

Astept cu mare interes urmatoarele “excapade academice românești”, te încarcã pentru dezbaterile de la Bruxelles.

Dan LUCA / București

 

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: “Cât de europene devin alegerile europene din 2019?”

Astazi, 12 noiembrie 2015, am prezentat prin intermediul unui articol în Convorbiri Europene câteva elemente legate de alegerile primare europene din 2019.

---------------

Parlamentul European forţeazã încã din acest an o modificare favorabilã a legii electorale în perspectiva alegerilor europene din 2019. Astfel Parlamentul a spus pe 11 noiembrie 2015 în propunerea sa oficială de modificare a legii electorale UE că în campania pentru alegerile europene ar trebui să fie nominalizați oficial, la nivelul UE, candidați la poziția de președinte al Comisiei Europene  (“Spitzenkandidaten”). Acești candidați ar trebui să se prezinte în alegerile pentru PE individual și să fie nominalizați cu cel puțin 12 săptămâni înainte de alegeri.

"Dorim să adaptăm legea electorală din 1976 noilor realități”, a spus co-raportorul Danuta Hübner. "Alegerile pentru Parlamentul European continuă să fie foarte naționale. Sperăm să determinăm creșterea interesului cetățenilor europeni pentru participarea la acest important element al procesului de luare a deciziilor la nivel european".

Buletinele de vot pentru alegerile europene ar trebui să ofere la fel de multă vizibilitate denumirilor și logourilor partidelor naționale ca și partidelor europene la care ele sunt afiliate, mai spun deputații. Afilierea europeană a unui partid național ar trebui să fie clară în toate materialele sale de campanie.

Parlamentul sugerează de asemenea crearea unei circumscripții comune în care prima poziție de pe liste este ocupată de candidatul nominalizat de fiecare familie politică pentru funcția de Președinte al Comisiei.

Am citit cu mare interes raportul Parlamentului, realist și vizionar în acelasi timp. Câteva dintre idei au fost preluate din dezbaterea pe care am organizat-o cu liderii partidelor politice europene în luna mai 2015 și asta e bine.

Sã nu uitãm însã cã Tratatele UE (TFEU Art. 223.1) dau Parlamentului European dreptul de a iniția o procedură de reformă a sistemului electoral european și de a face propuneri în acest sens. Aceste propuneri trebuie aprobate de Consiliu, în unanimitate și apoi de toate statele membre, în conformitate cu prevederile lor constituționale.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – prezentare la universitatea VUB din Bruxelles despre rolul doctoratului în gãsirea unui job în afacerile europene

De câţiva ani derulez o cooperare foarte plãcutã cu universitatea VUB din Bruxelles. Pe lângã dimensiunea academicã, interactionez foarte mult cu Centrul de orientare în carierã al universitãţii, susţinând trimestrial prezentãri studenţilor despre "piaţa actorilor europeni" și posibilitãţile de a gãsi un loc de muncã în Bruxelles-ul european.

Pe 28 octombrie 2015 am fost invitat sã ţin o prelegere pe tema “Launching your Professional Career in the EU-Brussels Ecosystem. Using your PhD-degree to the full extent”. Timp de 3 ore am interacţionat cu doctori sau doctoranzi, decoperind abordãri interesante pentru o conectare mai bunã la realitãţile pieţei Schuman.  Existã un interes special pentru un loc de muncã în afacerile europene, în special în mediul non-instituţional, atât pentru cei cu doctorate în stiinţe (chimie, biologie, etc), cât și pentru cei cu doctorate în drept sau studii politice.

În câteva zile sunt din nou la București pentru a susţine cursul despre opinia publicã în UE masteranzilor de la SNSPA, dar și pentru a dezbate despre cum putem pune în valoare un master românesc în ecosistemul bruxellez.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene - România și Grupul Conservatorilor şi Reformiștilor din Parlamentul European

Pe 28 octombrie 2015 am publicat un nou material pentru Convorbiri Europene. Este o trecere în revistã a apartenenţei eurodeputaţilor români dupã anumite "migraţii" de la un grup politic la altul.

Materialul integral se poate citi și mai jos.

----------

  

În urma alegerilor europene din 2014, Grupul Conservatorilor şi Reformiștilor (ECR Group) a devenit al treilea grup ca mãrime în Parlamentul European, în faţa liberalilor lui Guy Verhofstadt sau al Verzilor europeni. Pânã acum câteva luni ECR Group era cunoscut ca și “grupul europarlamentar al premierului britanic David Cameron”, dar câștigarea alegerilor prezidenţiale din Polonia de cãtre eurodeputatul Andrzej Duda și mai recenta victorie a Dreptate și Justitie (PiS) în alegerile legislative poloneze au dat consistenţã europeanã sporitã grupului. România nu a rãmas neafectatã de aceste mișcãri și recent un eurodeputat român a decis sã facã parte din acest grup politic, Monica Macovei transferându-se de câteva zile de la PPE.

Nu este prima “migraţie” a unui eurodeputat român în actuala legislaturã. Laurenţiu Rebega și-a surpins chiar și colegii de partid, când acum câteva luni a pus umãrul la reînfiinţarea unui Grup politic de extremã dreaptã în Parlamentul European, numit acum Europa Națiunilor și a Libertății. 

În urma acestor schimbãri, cei 32 de eurodeputaţi români fac parte acum din urmatoarele grupuri politice: Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților (15), Grupul Partidului Popular European (12), Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (3), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (1) și Europa Națiunilor și a Libertății (1).

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene – “Activitatea partidelor politice europene în anul 2015”

Astãzi, 18 octombrie 2015, am publicat un nou material în Convorbiri Europene, de data aceasta axându-mã pe activitatea partidelor politice europene în anul 2015.

Care sunt noutãţile pe linia Partidului Popular European, Partidului Socialiştilor Europeni, Liberali Europeni, Verzi Europeni sau chiar din partea Alianţei Reformiştilor şi Conservatorilor Europeni puteţi citi în materialul de mai jos.

---

În an post-electoral european, urmãrim poate prea puţin activitatea partidelor politice europene. Desigur mai este ceva timp pânã la alegerile europene din 2019, dar câteva evoluţii se pot deja desprinde, pentru a creiona poza anului politic 2015. 

În scurt timp (21-22 octombrie 2015) va avea loc la Madrid Congresul Partidului Popular European (PPE), cu participarea anunţatã a Preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, dar şi a Angelei Merkel. Pe lângã ajutorul de imagine dat Guvernului Rahoi, la doar câteva zile de alegerile naţionale spaniole din noiembrie, se vor discuta şi lucruri de mare interes european. Se vorbeşte deja despre lansarea conceptului de armatã europeanã, în cadrul EU Defence Union. Iar dacã ne amintim cã PPE este partidul care dã cei mai mulţi lideri de guverne europene şi eurodeputaţi, ne putem imagina uşor impactul european al acestui congres asupra UE.

În iunie 2015, la Congresul de la Budapesta, Socialiştii Europeni au votat continuitatea, realergându-l ca lider pe Sergei Stanishev. “Obiectivul nostru este de a câstiga alegerile europene din 2019 şi de a deveni cel mai important Grup politic din Parlamentul European. Astfel liderul nostru va deveni Preşedintele Comisiei Europene în 2019’’, preciza Stanishev. Deci, citind printre rânduri, se poate trage concluzia cã socialiştii europeni vor sprijini şi pentru 2019 sistemul alegerilor primare europene.

Liberalii europeni au fãcut un pas concret în 2015 în direcţia cetãţeniei europene, acum cei interesaţi pot deveni membri ai partidului european, fãrã sã fie parte a unui partid liberal naţional. Ideea prinde şi liderii liberali mi-au confirmat cã peste 1000 de cetãţeni sunt acum “individual member of the ALDE Party”.

Verzii europeni au un an interesant, având în vedere COP21 - Conferinţa Naţiunilor Unite axatã pe schimbãri Climaterice, care va începe în câteva sãptãmâni la Paris (30 noiembrie – 11 decembrie 2015).

AECR (Alianţa Reformiştilor şi Conservatorilor Europeni), deşi mai puţin cunoscutã ca partid politic european, formeazã acum în Parlamentul European al treilea grup politic ca mãrime, în faţa liberalilor şi verzilor. Este cum mulţi spun, “braţul european al premierului britanic David Cameron”, dar recent alesul preşedinte al Poloniei, Andrzej Duda provine şi el din acest partid. Campania cea mai virulentã a celor de la AECR de anul acesta a avut loc cu prilejul comemorãrii celor 20 de ani de la masacrul de la Srebenica. “Unde este pacea europeanã garantatã de UE?” s-au întrebat atunci cei de la AECR.

Chiar daca nu îmi face plãcere, trebuie sã menţionez cã România a pus indirect umãrul acum câteva luni la reînfiinţarea unui Grup politic de extremã dreaptã în Parlamentul European, numit acum Europa Națiunilor și a Libertății. Laurenţiu Rebega este membru fondator, prin plecarea sa de la Grupul Socialiştilor şi Democraţilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – moderatorul dezbaterii "Provinces reinforcing economic development in rural areas"

Pe 12 octombrie 2015, am moderat la Bruxelles o dezbatere din cadrul Open Days ale Comitetului Regiunilor. Evenimentul, oraganizat de cãtre European Confederation of Local Intermediate Authorities (CEPLI), a adus la masa discuţiilor politicieni și experţi, implicaţi activ în dezvoltarea comunitãţilor rurale.

Deosebit de apreciatã a fost prezenţa româneascã la dezbateri, Dudeștii Noi (Timiș) sau Cumpãna (Constanţa) fiind acum vectori puternici de comunicare în spatiul european pentru comunele din România.

Cei interesaţi de acest subiect pot citi raportul evenimentului disponibil aici.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – moderatorul dezbaterii “Innovative Education Tools to Bridge the Skills Gap in the Rubber Industry”

Pe 6 octombrie 2015, am rãspuns cu mare plãcere invitaţiei adresate de cãtre ETRMA (Asociaţia Europeanã a Producatorilor de Anvelope și Cauciuc) în a modera o dezbatere la Bruxelles, axatã pe competenţele celor care lucreazã în acest sector industrial. Evenimentul a fost precum o continuare a conferinţei din martie 2015, axatã pe parteneriatul academic-industrie (organizatã de cãtre Comisia Europeanã).

“Suntem o industrie specificã, puţin înţeleasã de cãtre tineri. Scopul acestei dezbateri este în a ne deschide ca structurã, în a interacţiona mai mult cu universitãţile si cu instituţiile europene, pentru a gãsi resursele umane necesare industriei producatoare de cauciuc", preciza în deschiderea conferinţei Christian Kötz, vicepreședinte Continental și președinte ETRMA.

Câteva idei din cadrul prezentãrilor și dezbaterii:

Ø  În Franţa, asociaţia naţionalã a producatorilor de cauciuc a infiinţat o fundaţie pentru a veni cu oferta de programe educaţionale pentru a suplini lipsa cursurilor academice specializate. "Rubber French Fondation" dispune de un buget de aproximativ 200.000 euro anual și produce MOOC-uri specifice industriei (Massive Online Open Courses);

Ø  La nivelul industriei auto, printr-un proiect co-finanţat de cãtre Comisia Europeanã (DG Employment, Social Affairs & Inclusion) este foarte activ Automotive Skills Council, structura care produce studii despre viitorul industriei și despre necesarul competenţelor celor care lucreazã în acest sector;

Ø  Având în vedere dinamica tehnologicã și impactul asupra vieţii, se observã tot mai mult rolul universitaţiilor în a ghida studenţii în "a învãţa cum sã înveţe";

Ø  Existã multe produse educaţionale digitale, dar doar 10% dintre studenţii care încep un curs online reușesc sã îl finalizeze cu o diplomã;

Ø  Educaţia academicã este de multe ori pusã în dificultate în a gãsi formula de integrarea a educaţiei online;

Ø  Dialogul permanent între industrie și academic este esenţial în a gãsi soluţii de angajare.

Dan LUCA / Bruxelles

Un master la București pentru profesia de comunicator european

Mi-a fãcut mare plãcere sã citesc recentul articol semnat de cãtre Prof. Dr. Alina Bargãoanu – Jean Monnet Chair „Communication and the European Public Sphere” despre meseria de comunicator european.

Este de asemenea o invitaţie în a urma  Masteratul de EU Communication and Governance/Comunicare și Guvernanţa Europeanã (cu predare în limba englezã), de la Facultatea de Comunicare și Relaţii Publice, SNSPA. 

Mã bucur sã fac parte din staff-ul academic al acestui master încã din 2013, cursul meu intitulându-se European Media and the Public Sphere.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – autor de cărţi despre UE şi România (publicate integral online)

În 2003 lansam cartea „România văzută de la Bruxelles”, menţionând atunci că a fost o conjunctură favorabilă, ca eu să trăiesc din plin Europa, începând cu momentul Tratatului de la Amsterdam şi ajungând acum la cel al extinderii reale a Uniunii Europene.

Ca o continuare, în 2007, am publicat online cartea „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles”, o culegere care cuprinde 10 ani de corespondenţe europene pentru presa clujeană.

În 2009, împreună cu 50 de români, am decis să scriem o carte despre comunicarea Uniunii Europene. Printr-un exerciţiu colectiv, am încercat emiterea unor semnale despre ce e bun şi ce e rău în construcţia comunitară, o percepţie a cetăţeanului simplu. Toate acestea sunt cuprinse în “Dilemele comunicării Uniunii Europene”.

La finalul anului 2013 am reușit publicarea primei mele cãrţi în limba englezã, "European Union: Views from Brussels". Materialul cuprins în aceastã carte este o reflectare a ideilor care au fost publicate pe blog în perioada 2009-2013. Masa criticã editorialã este prezentatã cronologic, existând totuși o segmentare pe anumite teme abordate: EU Actors & EU Citizens, Future EU, EU Communication, Romania in the EU, Management & Business, EU Education şi Technology & Media. Vă recomand înregistrarea video a evenimentului de lansare a cãrţii de la Bruxelles.

Conţinutul cãrtii se poate vizualiza acum integral și online.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – noul antrenor al echipei belgiene de handbal GBSK

Am acceptat cu mare plãcere invitaţia de a deveni antrenorul echipei de handbal din orașul belgian în care locuiesc. Din luna august 2015 am preluat, ca hobby desigur, echipa de seniori GBSK Dilbeek din liga a 3-a flamandã.

Handbalul ia amploare în Belgia, iar ca infrastructurã și organizare este în prezent peste ceea ce existã în România. Nu întamplãtor rezultatele încep sã aparã și la nivelul echipelor naţionale, totuși pânã la pãtrunderea în elita handbalisticã mai sunt mulţi pași de fãcut.

M-am exprimat acum câteva luni povestea despre cum am descoperit handbalul în Belgia și aboradarea de aici.

Dan LUCA / Bruxelles

Din nou, turist în Transilvania

Anul acesta am decis din nou sã ne petrecem o parte din vacanţa de varã în România. Zona Sibiului a fost o gazdã excelentã, fãrã a flata pe nimeni, nici macar pe preşedintele României. O saptamânã petrecutã la Gura Râului e o combinaţie de peisaj elvetian şi rustic românesc, impresionant…

În 2012 prezentam impresii despre vacanţa din România şi vreau sã punctez ceea ce s-a schimbat în ultimii 3 ani. În primul rând sunt de apreciat autostrãzile Sibiu-Deva şi Arad-Nãdlac. Dacã reuşim şi finalizarea tronsonului Deva-Arad, cu siguranţã cã Transilvania se va conecta mai bine cu Europa. Autostrãzile sunt “noile fluvii”, în jurul cãrora “se dezvoltã civilizaţii”. E bine sã aparã pe aceste autostrãzi benzinãrii, restaurante şi alte servicii necesare cãlãtoriilor plãcute în zonã.

Zona Sibiului are un potenţial turistic fantastic. Douã idei. “Stâna cu oi" este un concept ce se poate include în anumite circuite turistice. Când am fost in Egipt am fost invitat la celebra cinã cu beduinii, deci un concept asemãnãtor poate prinde. Natura e fantasticã în România, dar mici amenajãri sunt necesare. “Vesticul” vrea plimbãri cu bicicletele prin pãdure, vrea pistã de alergare în inima muntelui. Cu bani puţini si cu un pic de publicitate se poate dezvolta şi acest "turism sportiv şi verde" pe plaiurile mioritice.

Dan LUCA / înapoi la Bruxelles