marți, 22 noiembrie 2016

The impact of Brexit on the European primaries

Undoubtedly, Brexit casts a shadow also to the development of the European primary election system. If by spring 2016 we had meaningful discussions regarding primary elections in 2019, even on the funding approach, this British shockwave froze the constructive thinking.

Primary elections are seen by some parties as a step towards European federalism. The British vote against the EU imposed a reactive mindset. Statements like “Let’s wait until Britain will activate article 50…” and “We should analyze the impact of the British exit in each of the EU sectoral policies…” are just some of the phrases found in the hallways of the European institutions. Some voices even suggest a tempering of the European federalism.

It is appreciated that European leaders have launched a major project to rethink the future of the EU. We will not call it European Convention, as too many remember the link with the aborted 2005 European constitution. But it will launch a wide debate and “let’s meet again in Malta in March 2017 to celebrate the 60th anniversary of the Treaty of Rome...” as was stated as one of the conclusions during the Summit in Bratislava in September 2016.

Primary elections are still a fashionable electoral process, which delights the electorate. The United States, France and Italy are countries that believe in this mechanism. But why at the European level do we not yet trust it?

It's paradoxical, but I think the Brexit will speed up the European primary elections. Not now, but by next spring, European political parties, emerging from Brexit hibernation, will discuss the real consequences of involvement in this project. It is a process similar to the years 2008-2012, when the financial crisis led to an acceleration of European integration, opening the door to the Banking Union in the EU.

A European identity is not “the T-shirt that you can wear just a week in Strasbourg” and then undress to seem cool to voters. There is not a part-time job or a cheap philosophy. Like in Russian roulette, the bullet was put in the pipe on June 23 and at least 48.1% of British have understood too late in what hazardous position they put themselves and their local politicians.

Yes, the EU coordination mechanism should be revamped to give European citizens confidence to come and connect with developments. This is no time for populism, or for fanatics without limits. Brexit made us all aware of the possibility of not having a European Union…

European political parties, representing the 27 EU countries that will send representatives to the European elections in 2019, have the duty to rethink communication with citizens and the mechanism of primary elections should be continued...

Some open questions we should be asking, in relation to the primary elections are:
Ø  How to motivate the national parties to commit, when there are struggling in each national election?
Ø  How to solve the problem of 27 different EU legislations on national campaigning?
Ø  Will the names of the European political parties be listed, next to the names of the national candidates?
Ø  We have the priorities of the political platform of the European parties and (most of the time being different) the priorities of the primary candidate. How to position the role of the manifesto between polarization and personalization?
Ø  The primary elections are extremely complex from a practical, technical and logistical point of view. How can we make the process credible for voters?
Ø  How to involve Prime Ministers in the European primary elections?

Useful links:
Ø  Op-ed: European Primary Elections: Step it up, ahead of 2019 (by Dan Luca, Dominique Ostyn / June 2015)
Ø  Op-ed: Funding the 2019 European primary elections (by Alina Bargaoanu, Dan Luca / January 2016)
Ø  Video: Financing the EU primary elections 2019 (March 2016)

Dan LUCA / Brussels

vineri, 18 noiembrie 2016

Lumea vãzutã de la Paris – versiunea noiembrie 2016

Sãptãmâna aceasta am petrecut din nou douã zile la Paris.

Deși alegerile pentru Președintele Franţei se vor derula doar în aproximativ 6 luni, este subiectul este cel mai la modã în sfera publicã francezã. Alegerile primare sunt o noutate pentru Dreapta francezã (Republicanii), o adevãratã tribunã pentru a comunica virulent pe subiecte de actualitate. Ultima dezbatere televizatã a prevestit duminica votului (20 noiembrie 2016). Cel mai bine clasaţi, conform sondajelor, sunt Alain Juppé (36%), Nicolas Sarkozy (26%) și François Fillon (20%). Cel mai probabil primii doi se vor confrunta în turul doi al primarelor din 27 noiembrie 2016. Mã hasardez cu un pronostic: Alain Juppé pare propunerea republicanilor pentru Președenţie.

Totuși fraza sãptãmânii, din dezbatere televizatã a Republicanilor: "Alegerea lui Donald Trump înseamnã sfârșitul Razboiului Rece dintre Rusia și Statele Unite ale Americii”.

Pe Stânga, Primarele se vor lansa doar în ianuarie 2017. În 2012 au fost un succes. De data aceasta întrebarea este legatã de rolul pe care actualul președinte al Republicii îl va juca. Pare surprinzator, dar François Hollande trebuie sã reintre în cursa de nominalizare, dacã vizeazã realegerea. Înca un prognostic personal, nu cred cã François Hollande va intra în competiţie…

Spectrul posibilii alegeri a lui Marine Le Pen ca președinte francez apasã clasa politicã francezã... Experţii prezintã un scenariu cu reprezentanţa Frontului National în turul doi…

În rest mi-a fãcut mare plãcere sã mã reîntâlnesc cu "fibra europeanã a Franţei" într-un eveniment EurActiv Franţa.

Dan LUCA / recent în Franţa, acum din nou în Bruxelles

duminică, 13 noiembrie 2016

UE şi SUA vãzute de la Berlin – varianta noiembrie 2016

Sãptamana aceasta am ajuns din nou la Berlin, ultima datã fiind în capitala Germaniei în luna aprilie a acestui an. Contextul a fost deosebit de interesant, interacţionând cu decidenţii germani la doar câteva ore dupã ce Donald Trump a câştigat bãtãlia pentru Casa Albã. Se afirma totuşi cã “politicile protecţioniste nu ar ajuta legăturile economice dintre cele două ţări“. Rãmâne sã vedem ce ne va aduce viitorul pe acest palier…

Mi-a facut mare plãcere sã mã reîntâlnesc la Berlin cu comisarul european Maroš Šefčovič în cadrul unui eveniment organizat de EurActiv pe tema Energy Union. Cu acest prilej a fost lansat şi topul celor mai influenţi nemţi în politica energeticã, dupã ce în luna februarie 2016 a fost dat publicitãţii rankingul la nivel european. Urmeazã acelasi exerciţiu pe platoul francez în prima partea a anului 2017.

Mi-a plãcut foarte mult mesajul politicienilor de la Berlin. “Nu existã proiecte germane, ci doar proiecte europene. Singura cale de succes este abordarea integratã, precum cea din domeniul energetic”.

Dan LUCA / recent la Berlin, acum la Bruxelles









vineri, 11 noiembrie 2016

Implicarea activã a României în Industry 4.0

Acum vreo doi ani, sugeram românilor o implicare activã în domeniul Industry 4.0. Recent la Bucureşti, subiectul a fost lansat printr-o conferinţã de amploare, iar pe 8 noiembrie 2016 am avut onoarea sã moderez în incinta Reprezentanţei Permanente a României pe lânga UE, un eveniment excelent pe acest subiect.

Implicarea Reprezentanţei este de apreciat şi mã bucur cã doamna ambasador Luminiţa Odobescu a participat activ la o dezbatere plinã de conţinut. “România poate sã aducã o valoare adaugatã la agenda digitalã a UE. Experienţa românescã în domeniul cibersecuritãţii sau în construcţia de automobile este incontestabilã”, preciza doamna ambasador.

Christian Staat, de la Cabinetul comisarului european Günther Oettinger, a prezentat diverse abordãri ale ţãrilor membre UE referitor la arhitectura politico-administrativã a implicãrii în Industry 4.0. “Sã nu uitãm însã cã trecerea la a 4-a revoluţie industrialã necesitã nu doar specialişti în IT, e nevoie de competenţe digitale în toate sectoarele”, preciza oficialul european.

Holger Kunze, Directorul biroului european de la Bruxelles al VDMA (German Engineering Association) preciza referitor la Industry 4.0: “E oportunitatea UE de a readuce producţia pe continentul european”.

Lucian Cernat, Head of Unit la DG Trade, sublinia rolul Lifelong Learning pentru ca Europa sã fie competitivã la nivel mondial, precizând cã “forme de blended education sunt necesare pentru a avea specialiştii necesari”.

Alte teme atinse în timpul dezbaterilor: antreprenoriatul industrial, interacţia roboţi-oameni în industrie, implicarea partenerilor de dialog social în Industry 4.0 (Work 4.0), acces la Internet performant, 5G, rolul intelegenţei artificiale, digitalizarea ca formã de integrare socialã, dual education system.

Mi-a plãcut foarte mult concluzia doamnei ambasador: “Am învãţat mult din aceastã discuţie. Pregãtim puncte pentru agenda Preşedinţiei româneşti a UE din 2019, iar astfel de discuţii sunt deosebit de benefice acum. Cu siguranţa digitalizarea e un subiect important, de urmãrit”.

Dan LUCA / Bruxelles 

duminică, 6 noiembrie 2016

Bucureștiul între agonie și extaz…


A petrece o sãptãmâna lã București este un lucru minunat. Este orașul care fie îl urãști, fie îl adori. Pãrerile sunt împãrţite și permiteţi-mi sã nuanţez o opinie personalã despre cum vãd eu Bucureștiul toamnei 2016.


Sunt lucruri minunate, precum oferta de concerte de calitate. Cine mai e nostalgic de muzicã româneascã bunã le recomand concertul formaţiei Timpuri Noi de la Hard Rock Cafe. Chiar și atmosfera de la Beraria H destinde…


Oferta gastronomicã a orașului e formidabilã. Poţi sã guști un borș de pește sau un morun la restaurantul Pescarul, dar și sã testezi carnea de urs de la restaurantul Burebista. Iar dacã doriţi o ciorbã de burtã ca la carte sau sarmãluţe ofertele sunt nenumãrate. Scriu asta în special pentru românii care traiesc de ani de zile la mii de kilometri de ţarã, cu dor de mâncare tradiţionalã româneascã...
 

Cum am spus de atâtea ori, sunt impresionat de lupta tinerilor români pentru a studia, pentru a cunoaște și a se profesionaliza în domenii de impact internaţional. Din mica mea nișã academicã, a experţilor în comunicarea europeanã, mesajul este clar. Existã o generaţie care vrea sã se exprime, care știe arta compromisului pentru a intra în sisteme opace, care dorește ca ţara lor sã fie europeanã, respectatã și mai ales… normalã. Sperãm ca timpul sã confirme prezenţa acestei generaţii minunate la butoanele decizionale…
 

Bun, sunt însã lucruri mai puţin plãcute în București. Expresia “barã la barã în a traversa capitala” nu mai este ceva doar de domeniul orelor de vârf. Este o constantã care face mobilitatea o plagã deschisã pe obrazul orașului. Bulevardul Magheru, axul principal de dezvoltare, trãiește cele mai horror zile ale existenţei. Cu un hotel Lido, cât o stradã, aflat în paraginã de ani de zile, cu majoritatea spaţiilor comerciale închise din cauza bulinei de cutremur, cu cerșetori din abundenţã, cu trafic auto de parcã e greva permanentã a transportatorilor… asta e imaginea pe care o vede lumea despre centrul Bucureștiului…
 

Centrul Vechi. Da, e un loc în care te poţi distra, atracţie turisticã clarã. Parcã totuși tendinţa periferiei de imperiu împinge unele oferte cãtre ceva demn mai mult de Red Light District-ul din Amsterdam... Unii ziceau cã e cerere și comerciaţii vin cu oferte... Poate nu e rãu însã o delimitare a zonelor, cã prea sunt amestecate acum restaurantele cu saloanele de masaj...
 

În rest m-am sãturat de gura taximetriștilor care se plâng de ilfoveni. Cã vin cu Pelicanul sau alte companii, cã nu plãtesc taxe, cã sunt… Chiar nu cred ca e problema clienţilor sã intrãm în dezbateri de administraţie fara sens. Mai ales cã subiectul e permanent… Iar dacã nu vã place preţul, schimbaţi-l, cã nu eu cer 1,39 lei/km. Dar nu vã mai lamentaţi toatã cursa cã devine baladã mioriticã…
 

Terminând într-o notã pozitivã. Potenţial existã pentru București, chiar dacã nu i s-a atribuit titlul de capitalã culturalã europeanã 2021. O propunere de fluidizare a trafului cred cã trebuie gânditã pe soluţia Londrei. Cine dorește sã intre cu 4X4 sau cu jeepul în oraș sã plãteascã. Diferenţiat, în funcţie de volum și emisii de CO2. Normal trebuie sa oferim solutii celor care lasa masinile personale la portile orasului. Cât de drag ne sunt metroul sau șoselele suspendate, haideţi sã fim realiști… Nici dacã închidem pentru 5 ani orașul și avem un million de chinezi la lucru și nu ajungem la aceastã utopie. Trebuie ofertã de autobuse care împânzesc orașul, cu benzi dedicate doar transportului public (inclusiv prietenilor taximetriști).
 

Desigur existã politicieni aleși sã punã in aplicare aceste proiecte, fie cã vor sau nu sã salveze Bucureștiul… Mult succes! Aveţi nevoie pentru binele toturor.
 

Dan Luca / acum chiar în București

 

 

 

sâmbătă, 5 noiembrie 2016

Studii europene. La Bruxelles


Acum câteva zile am fost plãcut surprins sã fiu declarat de cãtre Institutul de Studii Europene (ULB) din Bruxelles drept absolventul lunii noiembrie 2016.

Mã bucur cã am reluat dupã ani buni cooperarea cu instituţia care a contribuit fundamental la formarea mea.

Pe 6 decembrie sunt din nou invitatul Institutului pentru a susţine un curs despre “Non-institutional (private) actors in the making of EU law”. De abia aștept interacţia cu masteranzii!

Dan LUCA / în general la Bruxelles

vineri, 4 noiembrie 2016

Interacţie permanentã cu studenţii din București


A lucra o sãptãmânã de la București, interacţionând cu mediul academic românesc, este un proiect care trezește invidie celor care își desfãșoarã activitatea în rutina zilnicã a Bruxelles-ului european.


Am raspuns și de data aceasta cu mare plãcere invitaţie de a preda cursul “Public Opinion in the EU” masteranzilor de la SNSPA (Masterat Comunicare și Guvernanţã Europeanã). Îi cunoșteam pe studenţi din martie 2016, când le prezentasem cursul de anul I "European Media and the Public Sphere", deci totul a mers natural.
 

Existã un inters real din partea tinerilor români de a cunoaște oportunitãţile dezvoltãrii carierei în afacerile europene. A înţelege în mod practic articularea mecanismului european este o cerinţã obligatorie pentru a penetra piaţa forţei de muncã în acest domeniu. Tendintele actuale, afectate de Brexit sau criza emigranţilor, ridicã întrebãri grele asupra viitorului UE. Existã însã subiecte de actualitate care pot sã creeze nișa necesarã. E crucial a întelege segementul actorilor privaţi în dinamica afacerilor europene, impactul tehnologiei asupra media, rolul real pe care poate sã-l joace România în 2019, anul când ne va reveni onoarea de a deţine Președinţia UE.
 

Ce îi face pe studenţi ca dupã 8 ore de servici sã mai reziste încã 4 ore la curs, 5 zile consecutive? Şi asta pe un palier considerat plictisitor de cãtre presã, afacerile europene. Cu siguranţã subiectele de actualitate abordate, modul de predare, interacţia permanentã, ruperea barierelor dintre profesor și student, produc o emulaţie necesarã exprimãrii libere a ideilor despre teme complexe și aparent neinteresante.
 

Sper sã continui și în anii viitori implicarea academicã pe structura româneascã. E placutã și necesarã, atât pentru mine, cât și pentru studenţi. Pânã atunci pe 6 decembrie sunt din nou invitatul ULB din Bruxelles pentru a susţine un curs despre “Non-institutional (private) actors in the making of EU law”.
 

Dan LUCA / acum la București