Acurateţe şi autenticitate în mesajul UE

"Acurateţe, autenticitate și interes" a fost sloganul unuia dintre fondatorii relaţiilor publice, Ivy Lee, slogan ce rămâne şi după aproape 100 de ani în picioare.

Deși este nevoie de ani lungi să fie construită, reputația unei entitãți poate fi deteriorată rapid. Acest lucru se poate întâmpla la orice fel de organizații, inclusiv o uniune supranațională ca UE. În ciuda faptului că UE a dat mai mult de 65 de ani de pace în Europa, criza euro a fost, paradoxal, cel mai atractiv subiect pentru mass-media. Oamenii din întreaga lume au început să urmărească știri referitoare la UE din cauza consecințelor crizei euro. Deci, un exerciţiu de comunicare la toate nivelele, cum ziceam acum câţiva ani.

În ultimii ani, UE a cheltuit o mulțime de timp și bani pentru a comunica cu cetățenii săi şi pentru a explica politicile sale, dar mesajele de informare și comunicare erau pline de „jargon” și impactul a fost sărac.

Astfel, prin intermediul blogului său, Stavros Papagianneas, accentuează principalele chestiuni care ar contribui la un PR mai eficient în cazul UE: transparența alegerii liderilor, explicarea procesului de desemnare a preşedintelui Comisiei Europene, lucru esențial pentru democrație; legitimitatea, punerea la punct a unei strategii media şi orientarea către o presă pan-europeană. În plus, pe lângă utilizarea reţelelor sociale pentru comunicare, pe lângă mijloacele tradiţionale, sunt recomandate întâlnirile faţă în faţă a reprezentanţilor UE cu cetăţenii. Ar trebui vizitate toate țările UE și organizate dezbateri în școli, piețe, întâlniri în care să fie atrase atât societatea civilă, cât și organizațiile profesionale, etc. Un sfat important este evitarea inserţiile video virale, periculoase şi interpretabile într-o comunitate cu 24 de limbi.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Norvegia subliniază importanţa rãmânerii Marii Britanii în UE

Apartenenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană este vitală pentru politica externă și de securitate a blocului comunitar, avertiza Vidar Helgesen, ministrul norvegian pentru afaceri europene, într-o vizită la Londra. Continentul se confruntă cu cea mai gravă amenințare la adresa securității sale de la al Doilea Război Mondial pe motivul crizei din Ucraina, potrivit lui Helgesen.

Diplomatul este de părere că ţara sa, membru NATO, a rămas pe dinafară în ceea ce priveşte luarea deciziilor referitoare la securitatea europeană. Dar Norvegia se confruntă cu o dilemă similară în ceea ce privește calitatea sa de membru al Spațiului Economic European. Calitatea de membru a Regatul Unit în SEE a fost una din variantele prezentate de cei care doresc ca Marea Britanie să părăsească Uniunea.

Potrivit Helgesen, deși nu este membră a UE, Norvegia este mult mai puternic integrată în prezent în Uniunea decât Marea Britanie, dar Norvegia este însă "doar consultatã" asupra procesului decizional al UE.

În ultimii ani am publicat mai multe mesajele în care am prezentat opinii privind apartenenţa britanicilor la Uniunea Europeană. Balanţa înclină clar pentru o UE cu Marea Britanie:

Valoarea adăugată a apartenenţei la UE pentru Marea Britanie

Vor britanicii ieșirea Marii Britanii din UE?

Dezbateri privind apartenenţa Marii Britanii la UE – încă un episod...

Ce zice Scoţia despre menţinerea Marii Britanii în UE?

Izolarea Marii Britanii în UE

Japonia pentru o UE cu Marea Britanie

SUA pentru o UE cu Marea Britanie

Dan LUCA / Bruxelles

Invazie de studenţi britanici în UE?

Studenţii din Marea Britanie sunt pentru prima dată în măsură să aplice pentru universități europene, prin UCAS, un canal de aplicare centralizat din Marea Britanie. În prezent, există 30.000 de elevi britanici care studiază în universitățile europene, dar este de așteptat ca numărul acestora să crească constant în următorii ani. Dacă pentru un an de studii în Marea Britanie tinerii trebuie să investească în jur de 9.000 de lire, în Olanda este suficient un buget de 1.500 lire anual.

Prin noul sistem de admitere, tinerii britanici pot aplica la universităţile europene incluse în serviciul UCAS, alături de universitatile britanice. Reprezentanţii UCAS declarau "Includerea unei game mai largi de furnizori de învățământ superior în sistemul UCAS oferă studenților mai multe opțiuni despre unde și ce să studieze". Metoda încurajează mobilitatea educaţională, multiculturalismul şi respectul pentru diversitate.

Studenţii britanici au fost de-a lungul vremii foarte sceptici în a participa la programul european Erasmus. În 2012-2013, însă Marea Britanie a înregistrat o creștere de 7% a numărului studenţilor Erasmus, ajungând la 14.607 de studenți care au studiat în străinătate, record britanic în ultimii 25 de ani.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – eveniment cu cele 6 partide politice europene despre alegerile primare 2019

Recent am luat iniţiativa ca Institutul EurActiv sã organizeze o masă rotundă intitulată: "Ce sistem european de alegeri primare este cel mai potrivit pentru ca cetățenii să se conecteze mai bine cu UE?".

Mă bucur că cele 6 mari partide politice europene, Partidul Popular European, Partidul Socialiștilor Europeni, Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul Stângii Europene și Partidul Verde European, au acceptat să participe la dezbaterea care va avea loc joi, 28 mai, unde să îşi prezinte viziunea privind modul de desfăşurare a primarelor din UE în 2019.

Sistemul Spitzenkandidate şi alegerea noului președinte al Comisiei Europene a confirmat că aceste inovații contează, fiind un pas înainte pentru democrația europeană. Mă preocupă de mulţi ani subiectul alegerilor europene şi cel al conexiunii cu cetăţenii. Am urmărit cu interes principalele evenimente în care cetăţenii europeni au avut ocazia să îşi manifeste opinia – referendumuri, alegeri, chiar implicându-mă personal în trasarea mecanismul alegerilor primare din 2014.

Cu lecţiile învăţate în 2014 şi campaniile încă proaspete în minte oamenilor, acesta este momentul perfect pentru a începe discuțiile în cadrul și între partidele politice europene cu privire la modul în care am putea îmbunătăți sistemul de alegerile europene din 2019.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – prezentare la Euroconference 2015 de la Bruxelles

Sunt bucuros să răspund invitaţiei de a participa ca şi panelist la Euroconference 2015, eveniment organizat la Bruxelles de Kellen Europe, nume cu rezonanţă în lumea afacerilor europene.

Mă interesează mult comunicarea federaţiilor europene şi poziţionarea în Bruxelles-ul european, conştient fiind de importanţa prezenţei în proximitatea factorilor de decizie, pentru susţinerea intereselor.

Este o muncă interesantă, deloc uşoară, principala provocare pentru asociaţiile europene fiind găsirea consensului între membrii acesteia, pe de o parte, care împart piaţa “de business” între ei şi asociaţiile naţionale, care manifestă culturi diferite, pe de altă parte. Puterea asociaţiilor creşte odată cu creşterea rolului de influenţă la nivelul politicilor UE. Adevărata prezenţă la Bruxelles şi protejarea membrilor de măsurile nefavorabile ale instituţiilor reprezintă cheia spre a dobândi cu adevărat un plus de valoare.

Aştept cu mare interes Euroconference 2015, ce va avea loc în 2 aprilie 2015, mai ales că particip la eveniment anual, încă din 2001. Anul acesta, voi fi prezent din nou, ca în 2009, în calitate de vorbitor.

Dan LUCA / Bruxelles

Funcţionarii publici trebuie sã interacţioneze prin social media

În doar câțiva ani, Guvernul Marii Britanii (ţară recunoscută pentru atenţia deosebită pe care o acordă mediului online - piraterie şi licenţe, securitate, etc.) a reuști să revoluționeze modul în care comunică online, lansând un singur domeniu guvernamental, GOV.UK și transformând modul în care rețelele sociale sunt utilizate pentru comunicarea de știri și informații despre activitatea Cabinetului.

Alte guverne din Europa, inclusiv cel din România, privesc cu interes utilizarea eficientă a social media pentru comunicarea mesajelor guvernamentale către categorii diferite tipuri de public, atât intern cât și extern și sunt dornice să învețe. În plus, Parlamentul European, ca şi instituţie, şi eurodeputaţii, în mod individual, sunt de activi în ultima perioadă pe reţelele sociale.

Anthony Simon, Directorul Departamentului de Comunicare Digitală pentru Guvernul Marii Britanii și Cabinetul Primului Ministru, a fost deschis în a împărtăși ideile sale cu privire la provocările și beneficiile mediului digital pentru administrația publică în general, precum și cu privire la povestea de succes a guvernului britanic. “Am făcut mai mult pentru a încuraja funcționarii noștri publici să utilizeze rețelele sociale pentru a interacționa cu publicul. Nu mai putem fi văzuți doar ca birocrați fără chip; avem nevoie să ascultăm, să contribuim și să interacționăm cu oamenii pe care îi servim”.

Câteva elemente interesante cu care Executivul britanic încearcă să se remarce pe reţelele sociale: inserţia de grafice și fotografii, conştientizarea în rândul funcţionarilor publici a beneficiilor, dar şi a riscurilor acestui mod de comunicare. Noutatea în comunicarea digitală îşi ia rolul şi de a “influența agenda zilnică a știrilor tradiționale. Multe anunțuri făcute acum sunt transmise mai întâi pe canalele digitale. De exemplu, când Primul Ministru anunță noi miniștri, anunțurile sunt acum realizate prin intermediul contului @Number10gov. Acesta ajunge la aproape 3 milioane de utilizatori, față de doar un grup restrâns de părți interesate”, spunea Simon.

Având ca inspiraţie modelul britanic , în toamna trecută a fost lansată şi în România reţeaua dedicată comunicatorilor din instituțiile publice românești, întâlniri în cadrul cărora se dezbat provocările utilizării canalelor digitale în strategia de comunicare a instituţiei.

Dan LUCA / Bruxelles

Un nume care mi-a marcat tinereţea la Cluj: Donath

Am locuit vreo 20 de ani pe strada Donath, în cartierul Grigorescu din Cluj. Apreciez foarte mult recentul material din Adevarul despre istoria acestui nume.

“La poalele dealului Hoia, celebru în toată lumea pentru pădurea sa despre care se spune că e bântuită, şerpuieşte o stradă numită Tăietura Turcului. Aceasta se intersectează cu o alta numită Donath. Despre trecutul celor două străzi, cu denumiri mai aparte în Cluj, se vorbeşte într-o legendă în care un cioban ar fi zădărnicit planurile turcilor şi ar fi salvat oraşul. El a fost comparat de istorici cu eroul grecesc de la Marathon”. Puteţi citi legenda ciobanului care a scăpat Clujul de turci, în material publicat de Adevărul.

Astăzi, clujenii au şi un concurs care le aminteşte de gestul eroic al ciobanului. Se numeşte „Fugi cu Donath!“ şi este prima cursă cu obstacole organizată în România. 

Este interesant să ne cunoaştem istoria locală, pentru a avea putere în Europa. Cred în ceea ce sugera Nicolae Iorga – “Un popor care nu îşi cunoaşte istoria, este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”. Cine nu îşi cunoaşte trecutul, nu poate avea un viitor!

Mă gândesc că s-ar putea introduce în şcolile primare chiar materii opţionale în care elevii să afle aceste “picanterii” din istoria locală. Sunt convins că aceste lucruri i-ar face mândri de rădăcinile pe care le au.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în cartea “România noului val”

Felicit iniţiatorii proiectului “România noului val” şi efortul de a reuni 77 de opinii ale românilor despre evoluţia ţãrii noastre, în contextul dezvoltărilor tehnologice, culturale, economice şi sociale contemporane.

Mă bucur să pot exprima de la Bruxelles modul în care văd eu conexiunea României cu dinamica europeană şi ce posibilităţi avem la dispoziţie pentru o bună poziţionare. Mă simt totodată onorat să mă alătur unui colectiv atât de prestigios.

Sper ca ideile prezentate să aibă impact în viaţa ţării, contribuind la creşterea calităţii vieţii românilor, pentru o Românie reală şi curajoasă! Aceasta trebuie să fie “România noului val”!

Dan LUCA / Bruxelles

How much does the Spanish government wants Greece to succeed?

Greece and the threat of exclusion from the euro zone is one of the most discussed topics recently. When it comes to unemployment, which reached high levels both in Greece and in Spain, the European institutions are in touch with national governments, helping to find solutions. For example, Greece managed to get a total of 26 billion euros through bilateral loans from Spain, even though the country itself is in crisis. The sum is “what we spend in a year on unemployment benefits in a country where the unemployment rate is 23%. In addition, Spain was forced to borrow at interest rates higher than those Greece currently pays”, said Luis de Guindos, Spain's Minister of Economy, in a recent press conference.

It's interesting to see what happens now at the political level in both countries. After a "historical victory" for Syriza after the January elections in Greece, its counter-part in Spain, the anti-liberal party Podemos, has recently managed to gather 100,000 people in the center of Madrid, demanding an end to austerity measures in Spain. Podemos ("we can" in Spanish) is an ally of the new Prime Minister Alexis Tsipras.

Looking forward to the elections in Spain in November 2015, there already are predictions that the victory will be for Podemos. Recently Podemos reached 26% in the polls, scoring better than the opposition party to the Prime Minister, who would get only 20% of voters. Votes in Spain will be further boosted for Podemos, however, if the policy of the new Greek government will succeed.

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Occidentul Românesc – ″Diaspora românească este o vitamină, nu un parazit!″

Pe 1 martie 2015, Occidentul Românesc intră în anul 5 de existență. Cu acest prilej am primit invitaţia de a pregăti un eseu legat de valoarea românilor din Diapora şi importanţa conexiunii acestora cu România.

Puteţi citi mai jos materialul pentru ediţia de sărbătoare a publicaţiei, apărut deja online, joi, 19 februarie:

.............

În primul rând vreau să felicit echipa Occidentul Românesc şi pe toţi aceia care au contribuit cu materiale în paginile publicaţiei în aceşti patru ani de existenţă. Mă bucur că am ocazia să mă număr printre cei care cred în românii din Diaspora şi să mă implic real în relaţionarea acestora cu ţara.

Trăiesc în Belgia de aproape 18 ani, iar în perioada februarie 2008 - martie 2014 am condus filiala de la Bruxelles a unui partid politic românesc. De altfel, chiar am înfiinţat această entitate, o premieră în politica românească, inspirat şi sprijinit de socialiştii francezi şi laburiştii britanici din Bruxelles-ul european.

Am întâlnit sute de oameni entuziaşti şi hotărâţi care vor să facă mai mult, mult mai mult decât să vorbească fără folos. Sunt oameni care luptă pentru ideile în care cred, chiar şi de dincolo de graniţele ţării. În afara României se doreşte o implicare şi o responsabilizare în dosarele în care se poate aduce valoarea adăugată. Românii plecaţi au capacitatea de a ajuta ţara, aşa cum au făcut-o şi la începutul secolului al XX-lea, când diaspora românească a jucat un rol crucial în crearea statului român modern.

Diaspora românească nu constituie o problemă, ea ne ajută să înţelegem mai bine România contemporană. Nu avem dreptul să fim nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă pe scena politică, fără să încercăm să schimbăm ceva, să ne facem auziţi.

Politica europeană a României are de asemenea nevoie de românii din Diaspora. Se pot consolida adevărate Consilii Consultative ale diasporei, cu o presă care să deservească comunităţile româneşti. Contribuţiile se vor simţi treptat, atât în îmbunătăţirea imaginii României, cât şi în dezvoltarea turismului din ţara noastră.

Nu este firesc să ne amintim de milioanele de români de dincolo de graniţele ţării doar în campaniile electorale. Deşi am decis acum un an să nu mai deţin funcţii politice de conducere, susţin în continuare conectarea reală a Diasporei la România. România a descoperit în 2004 că are două milioane de compatrioţi care trăiesc în afara teritoriului Statului român, în 2009 s-a convins că aceștia pot decide un vot pentru alegerea președintelui, iar în 2014 că românii din afară au influenţat 33% din românii din ţară cum să-și voteze președintele.

Această gândire bipolară, a două Românii, este problema. Globalizarea a ajuns și la români, vrem, nu vrem, iar guvernaţii trebuie să găsească soluţii inclusive pentru dezvoltarea ţării împreună cu Diaspora, nu împotriva ei. Soluţiile sunt uşor de identificat dacă suntem deschiși și tratăm realist oportunitatea Diasporei pentru România contemporană.

La mulţi ani, “Occidentului românesc”! Continuaţi pentru a arăta că Diaspora românească este vitamina României, atât de necesară vitalizării ţării noastre!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – Interviu pentru Făclia – “Responsabilizarea politică nu implică doar câştigarea următoarelor alegeri”

Mulţumesc Ziarului Făclia pentru că mi-a oferit ocazia să mă adresez din nou clujenilor. De această dată am răspuns la întrebări legate de pregatirea pentru preşedenţia românească a UE din 2019, implicarea reală a diasporei în dezvoltarea ţării, reforma sistemului electoral, precum şi despre poziţionarea României contextual reindustrializării Europei.

Puteţi citi mai jos interviul integral, publicat miercuri, 18 februarie:

…………………….

Făclia: Se vorbeşte mult despre potenţialul nevalorificat al României la nivel european. Ce soluţii practice există pentru recalibrarea ţării noastre la eficienţa europeană?
Dan Luca: Împreună cu instituţiile româneşti, lumea academică, dar şi românii din Bruxelles, coordonez un plan de eficientizare a relaţiei României în UE. În perspectiva Preşedenţiei româneşti a UE din 2019, dar nu numai, insist pe crearea unei scheme de creştere a influenţei României în politicile sectoriale. Este necesară în primul rînd crearea unor noi poziţii în adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), găsind persoane responsabile în a fluidiza relaţia România–UE. 2015 este momentul potrivit pentru a creiona temele româneşti pentru a le promova în cadrul Preşedenţiei UE din 2019. În luna martie 2015, urmează să ne întîlnim la Bucureşti pentru a veni cu răspunsuri concrete la întrebarea: Cum poate creşte influenţa românească în politicile europene?

Făclia: Aţi condus în perioada februarie 2008 – martie 2014 filiala de la Bruxelles a unui partid politic românesc. A fost o veritabilă inovaţie politică. După acest mandat deţineţi experienţă practică în conectarea diasporei cu ţara. Este important votul românului din Diaspora pentru dezvoltarea României?

Dan Luca: Nu doar problema votului trebuie discutată, ci şi conectarea reală a Diasporei la România. România a descoperit în 2004 că are două milioane de compatrioţi care trăiesc în afara teritoriului Statului român, în 2009 s-a convins că aceştia pot decide un vot pentru alegerea preşedintelui, iar în 2014 că românii din afară au influenţat 33% din românii din ţară cum să-şi voteze preşedintele. Această gîndire bipolară, a două Românii, este problema. Globalizarea a ajuns şi la români, vrem, nu vrem, iar guvernaţii trebuie să găsească soluţii inclusive pentru dezvoltarea ţării împreună cu Diaspora, nu împotriva ei. Soluţiile sînt uşor de identificat dacă sîntem deschişi şi tratăm realist oportunitatea Diasporei pentru România contemporană.

Făclia: Cum vedeţi discuţiile privind o reformă a sistemului electoral?
Dan Luca: Mă bucur că există o dezbatere la nivelul sistemului politic românesc despre sistemul alegerilor naţionale şi locale. Dezbaterea trebuie extinsă rapid şi la nivelul alegerilor europene. Trebuie să ne rupem de trecut, în care “lista fixă” este propunerea pentru electorat. Conform reglementărilor europene, pentru alegerile europarlamentare e obligatoriu sistemul cu liste, iar cele 28 de ţări membre aleg să combine sau nu lista cu votul preferenţial. Dacă avem un sistem cu “liste deschise”, cetăţeanul poate să voteze o listă, dar şi un candidat anume de pe acea listă. Prin această procedură nu mai există siguranţa pentru primii pe listă că vor intra în Parlamentul European.

Făclia: Dacă este vorba despre o decizie importantă pentru Uniunea Europeană şi statele vecine, Berlinul este prezent. Acum, Guvernul german intenţionează informatizarea industriei prelucrătoare şi promovează aşa-zisa “Smart Factory”. Cum se vede de la Bruxelles România, în contextul dezvoltărilor actuale în acest sector?
Dan Luca: Da, va fi interesant de urmărit în 2015 cum va juca Germania în această piesă a reindustrializării Europei, în formula propusă de cancelarul Merkel – «Industry 4.0», avînd, “culmea”, şi un joker – comisarul european pentru economie digitală. Responsabilizarea politică nu implică doar cîştigarea următoarelor alegeri, ci de fapt conceperea politicilor publice necesare îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor, şi pentru a pregăti ţara pentru următorii ani. Nu ar strica, deci, lansarea unui masterplan în România pe acest subiect, sau măcar o dezbatere pe subiectul ?România şi Industry 4.0? la televiziunile atît de dragi românilor. Chiar dacă România este “blocată” de scandaluri politice interne, UE nu stă pe loc. Important este să ne corelăm activitatea cu agenda europeană. Şi asta cît mai rapid!

Dan LUCA / Bruxelles

UE - cât de „puternic” este Spitzenkandidaten?

Un studiu post-electoral publicat de Parlamentul European prezintă rezultate mixte ca efect al sistemului Spitzenkandidaten, 63% dintre respondenți declarând că alegerilor primare în alegerea președintelui Comisiei reprezintă un "progres democratic" pentru UE.

Sondajul de opinie realizat este unul de conștientizare, fiind aplicat între lunile noiembrie și decembrie 2014. Studiul a constatat că 58% dintre respondenți au auzit despre Parlamentul European recent, cu 11 puncte procentuale mai mult, comparativ cu un sondaj realizat în iunie 2013.

Totuşi, cât a crescut vizibilitatea şi notorietatea Parlamentului European de la ultimele europarlamentare? Dacă punem în balanţă rezultatul acestui studiu şi rezultatul unui studiu realizat în 2009, după alegeri, când nu am avut nici Spitzenkandidaten, nici  dezbateri televizate, când însă sondajul a fost realizat imediat după alegeri, în iunie-iulie, procentul celor care au auzit de Parlamentul European a fost mult mai mare (67%).

Cetăţenii sunt mai puţin mulţumiţi pentru faptul că ţara lor este membră a Uniunii Europene, doar 54% văd aceasta ca fiind un lucru bun, în vreme ce răspunsul din 2009 69% dintre respondenţi erau mulţumiţi cu aderarea. Aceeaşi tendinţă de scădere sa înregistrat şi în cazul prezenţei la vot.

Un sondaj realizat de ECR în zilele imediat după alegerile de anul trecut în 15 țări a constatat că doar 8,2% dintre respondenți au putut să numească candidatul PPE, Jean-Claude Juncker. Aproximativ jumătate din respondenți nu au putut să recunoască numele niciunuia dintre candidații grupurilor din alegeri. Doar 9% dintre cei intervievati au putut să numească un grup politic european.

Până la viitoarele alegeri, în 2019, vom asista la din ce în ce mai multe dezbateri pe această temă, părerile fiind foarte împărţite, atât în Parlament, cât şi în Consiliul European.

Dan LUCA / Bruxelles

Curs academic despre Bruxelles-ul european

Pentru al 3-lea an consecutiv, am fost astãzi invitatul KULeuven din Belgia pentru a prezenta masteranzilor un curs despre implicarea sectorului privat în dinamica legislaţiei europene.

Chiar dacã majoritatea studenţilor nu au urmat facultãţi cu profil “afaceri europene”, interesul pentru a înţelege ″piaţa celor 100.000 de oameni″ care îşi desfãşoarã activitatea în Bruxelles-ul european a fost uriaş.

Mã bucur foarte mult când tinerii, în cazul de faţã belgienii, au o abordare foarte pragmaticã asupra ofertei de locuri de muncã prezentã în capitala Europei.

Voi continua şi pe viitor sã prezint astfel de noţiuni celor interesaţi. Urmatoarea escalã: Bucureşti – SNSPA – martie 2015!

Dan LUCA / Bruxelles

Comisia Europeanã cere României sã aibã mai mulţi studenţi

Parcă m-a trecut un fior la citirea titlului unei recente ştiri – “Numărul studenţilor din România a scăzut la jumătate”. De ce? Analiza publicată de Adevărul explică acest fenomen.

“Doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar 2012/2013, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani. Sociologii explică situaţia prin faptul că anul şcolar 2008/2009 este ultimul care a prins generaţiile născute înainte de 1990. După Revoluţie,  natalitatea s-a prăbuşit la jumătate şi a continuat să scadă până când, în 2013, a atins cel mai mic nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial”. Apoi, numărul studenţilor este influenţat de promovabilitatea bacalaureatului, rata abandonului şcolar. Ies din sistem şi tinerii care, fie singuri, fie împreună cu familiile lor, iau decizia de a părăsi ţara, sau rămân acasă, dar considerã că nu au nevoie de studii superioare.

Lipsa locurilor de muncă în concordanţă cu pregătirea, salariile indecente, sunt problemele care descurajează, şi sunt de altfel şi problemele care apar în toate ţările europene cu rate ridicate ale şomajului. Diplomele obţinute în România pe bandă rulantă, ajung să fie un mit. “Doar 21,8% din tinerii aflaţi în categoria de vârstă 30-34 de ani au absolvit o formă de învăţământ superior, faţă de media europeană - 35,8%. În aceste condiţii, Comisia Europeană cere ţării noastre să ridice acest nivel până la 26% în următorii cinci ani, iar la nivelul întregii Uniuni Europene, până la 40%. Mai mult, România înregistrează şi o rată importantă a părăsirii timpurii a studiilor pentru grupa de vârstă 18-24 de ani”.

În paralel sunt de apreciat ascensiunea şi interesul pentru şcolile profesionale şi postliceale, unde se pune accent pe pregătirea practică a absolvenţilor, însă, e păcat să nu ne pregătim tinerii la nivel înalt.

Dan LUCA / Bruxelles

Romanians believe in “PROJECT ROMANIA”

Earlier this year, a new IRES study revealed that 52% of Romanians believe that the country is going in the right direction, and well over half of the people surveyed believe that a project involving the whole country should be initiated by the President. In addition, over 90% of them indicate that now would a good time to launch such a project.

The study states that we are in a "moment where Romanians' optimism about the direction the country is going, is at one of the highest levels since 1997. This trend is maintained even following the presidential election in November 2014. 77% of respondents are confident and very optimistic about the situation in Romania in 25 years".

Industrial development is indicated by more than two thirds of respondents as the main pillar to drive economic growth in Romania, while the service sector is mentioned by 21% of respondents.

Romanians feel a potential for improving the national health system as well as the education sector, their living standards and the infrastructure, which is good. However, "on the other hand there are things such as purchasing power, life expectancy, the state of the environment, Romania's position in international competition and energy", which is extremely important dimensions of society as well.

In all I was glad to see that two thirds of Romanians believe that Romania can become a country with influence in the world in the future, and that 75% claims that Romania may become influential in Europe, for it is necessary to establish the appropriate team.

Dan LUCA / Brussels

2015 - Mai este Polonia un exemplu european?

După ce în anii anteriori s-a afirmat ca exemplu la nivel european pentru statele vest-europene, în 2014 Polonia şi-a confirmat rolul în rândul lideilor politicii externe a Uniunii Europene. Conflictul ruso-ucraineană a lovit interesele Varșoviei greu, iar Polonia a fost pusã în scaunul șoferului diplomației UE, aproape în mod implicit. Cu toate acestea, pe măsură ce criza a persistat și a evoluat, a arătat, de asemenea, limitele potentialului de leadership Poloniei. Aceste constrângeri au devenit deosebit de vizibile în relațiile Poloniei cu Germania și statele de la Vișegrad, scria think tank-ul internaţional ECFR.

Conflictul cu Rusia a slăbit semnificativ securitatea Poloniei - percepția publică în Polonia este că țara nu a fost sub o astfel de amenințare din 1991. Şi iată că în aceste zile s-a negociat un nou armistiţiu în Ucraina, la întâlnirea reprezentanţilor așa-numitul Cvartet Normandia, din care fac parte preşedintele rus Vladimir Putin, președintele ucrainian Petro Poroșenko, cancelarul Merkel şi şeful de stat francez, Hollande. Analişii consideră că, marginalizarea Poloniei în cadrul negocierilor UE-Rusia-Ucraina a fost un pas înapoi dureros pentru diplomația de la Varşovia. Apropo de baletul de a ştii să fi când mare când mic, în cazul Poloniei, se verifică din nou, de data aceasta din nevoia de restabilire a siguranţei în politica de securitate a determinat schimbare Poloniei înapoi la atlanticism. Apropierea polonezo-franceză a fost una dintre cele mai remarcabile evoluții în politica externă poloneză în 2013, dar după criza din Ucraina, Polonia a ajuns să creadă că numai Statele Unite ar putea oferi sprijin real în politica de securitate.

Ca răspuns la incertitudinile geopolitice din est, guvernul polonez a luat de asemenea inițiativa în domeniul politicii energetice. Vă amintiţi, în aprilie 2014, Donald Tusk a schițat ideea de "a readuce proiectului european la rădăcinile sale", când Comunitatea Europeană s-a bazat pe integrarea industriilor de oțel și cărbune. El a sugerat astfel modelul uniunii bancare nou înființate pentru sectorul energetic. Ideea este de a crea un singur organism european, sau cel puțin la nivel european și regulamente obligatorii pentru negocierea contractelor de gaz pentru întreaga Europă cu furnizorii externi (cum ar fi Gazprom). Deși răspunsul nu a fost întotdeauna pozitiv, propunerea a devenit un punct de referință important în discuția despre următorii pași pentru integrarea politicii energetice a UE.

Schimbarea de guvern din toamna anului 2014 şi plecarea prim-ministrului Tusk și ministrului de externe Sikorski – ambii implicaţi în politica externă poloneză din ultimii șapte ani - a ridicat întrebări cu privire la aspirațiile și capacitățile Varșovia în calitate de lider al politicii externe a UE. Indiferent de problemele de personal, diplomația poloneză se confruntă cu provocări importante, fără îndoială, aşa cum comenta Piotr Buras. Cel mai important, aceasta trebuie să vină cu o atitudine mai proactivă și idei noi pentru vecinătatea estică a UE, pentru revenirea la rolul de elaborare a politicii, mai degrabă decât pentru a-i conduce pe alții.

Totuşi, Polonia are încă un lider important în fruntea instituţiilor europene, fostul premier, Donald Tusk este Preşedintele Consiliului.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “Cât de mult doreşte guvernul spaniol succesul Greciei?“

Duminică, 15 februarie, Ziarul Financiar publica opinia mea vis-a-vis de ascensiunea partidelor politice “aliate doctrinar” ale Syrizei, cu efect aproape imediat asupra Spaniei.

Puteţi citi mai jos textul integral:

...............

Victoria Syriza din Grecia are un impact la nivel european şi aici nu mă refer doar la relaţionarea Grecia-UE, ci în special la ţările unde există 'hibride Syriza' active, în special în ţările sudice: Spania, Portugalia şi Italia. Să nu uităm că avem în momentul de faţă 52 de eurodepuţati din 13 ţări UE în grupul din Parlamentul European (Stânga Radicală) din care face parte şi Syriza. Alexis Tsipras a fost deja un simbol european anul trecut, el fiind nominalizarea partidului politic european din care face parte (Party of the European Left) ca şi candidat la Preşedenţia Comisiei Europene, în alegerile primare care au precedat alegerile europene din mai 2014.

Cazul Greciei şi ameninţările de excludere din zona euro a fost unul dintre cele mai comentate, iar când vine vorba de şomaj, aflat la cote alarmante atât în Grecia, cât şi în Italia sau Spania, instituţiile europene şi-au luat rolul de a se implica alături de administraţiile naţionale în găsirea unor soluţii. De exemplu, prin intermediul creditelor bilaterale, Spania, însăşi în criză, a oferit un împrumut de 26 de miliarde de euro. Suma "reprezintã aproximativ ceea ce noi cheltuim într-un an pentru alocaţiile de şomaj, într-o ţara unde rata şomajului este de 23%. În plus, Spania a fost nevoită să se împrumute la dobânzi net superioare celor pe care i le plăteşte în prezent Grecia”, reamintea Luis de Guindos, ministrul spaniol al Economiei, într-o recentă conferinţă de presă.

E interesant însă să vedem ce se întâmplă şi la nivel politic în cele două ţări. După "o victorie istorică" pentru Syriza în urma alegerilor din ianuarie din Grecia, ceea ce reprezintă "un mesaj pentru Europa", după cum declara purtătorul de cuvânt al formaţiuni stângi, Panos Skourletis, stânga radicală are mari şanse să preia puterea şi în Spania. Partidul antiliberal Podemos, a reuşit recent să adune 100.000 de oameni în centru Madridului, cerând să se pună capăt măsurilor de austeritate în Spania. Podemos (“Noi putem”) este un aliat doctrinar al noului prim-ministru Alexis Tsipras.

Alegerile din noiembrie 2015 din Spania prezic deja victoria Podemos. Recent Podemos a atins 26% în sondaje, spre deosebire de partidul primului ministru, care ar urma să fie votat de doar 20% dintre alegători. Electoratul din Spania va fi şi mai mult impulsionat însă, în cazul în care politica viitoare a noului guvern grec se va bucura de succes.

Interesant şi cum structura europeanã se implicã în alegerile din Spania. În septembrie 2015 liderii Partidului Popular European vor avea congresul european PPE la Madrid, simbolic, pentru a arãta Europei cã liderii sunt alãturi de echipa Mariano Rajoy. Sã fiu sincer nu ştiu dacã aceastã manifestare de forţã nu va fi un bumerang pentru actuala guvernare spaniolã, aducând la câteva zile de alegeri lideri precum Angela Merkel sau Jean-Claude Juncker pentru a explica soluţii pentru viitorul continentului…

Dan LUCA / Bruxelles

Foşti comisari europeni atacã comunicarea UE

Foștii comisari europeni, Connie Hedegaard și Siim Kallas, precizau în evenimentul pe care l-am organizat la sfârşitul lunii trecute, că UE ar trebui să încurajeze un mediu de afaceri mai bun pentru o mass-media pan-europeană și să sprijine dezvoltarea de noi tehnologii în acest sector.

În recenta discuție a fost criticată de asemenea strategia de comunicare a executivului UE. Cei doi ex-comisari salută propunerile pentru o strategie media a UE și susţin măsurile care să scape sectorul de reglementări împovărătoare.

Connie Hedegaard spunea că afacerile europene au nevoie de "acoperire mass-media puternică pentru a obține mai mulți cetățeni implicați". "Acoperirea de la Bruxelles trebuie să fie mai bine integrată în dezbaterile naționale, trebuie să se scape de ideea că Bruxelles-ul reprezintă "cealată parte", ceea ce este o mare provocare", a declarat fostul comisar danez.

Siim Kallas crede că este nevoie de o strategie pentru a reduce decalajul dintre opinia publică la nivelul UE și cea la nivel de stat membru. "Există o prăpastie între percepțiile la cele două nivele și conectarea acestor două spații". Adevărata problemă se află la abordarea șefilor de stat și de guvern, care spun un lucru la reuniunile Consiliului și un alt lucru publicului lor național, "creând un Bruxelles mitic", a adăugat Kallas, de altfel o idee pe care personal am încercat să o transmit celor care reprezintă interesele naţionale în capitala Europei.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Acum, soluţii pentru România în contextul european

Pe 19 martie 2015, voi avea plăcerea de a participa la Bucureşti la conferinţa-dezbatere ″Cum poate creşte influenţa românească în politicile europene?″.

Evenimentul este o continuare a dezbaterii “Care este influenţa românească în Bruxelles-ul european?”, derulată în luna decembrie 2014, în incinta Parlamentului European de la Bruxelles. Concluziile acesteia au fost reflectate într-un articolul din Foreign Policy România. 

Este imperativă implicarea de la Bruxelles pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru România în contextual european. Ca Directorul al Institutului EurActiv din Bruxelles voi avea onoarea de a deschide dezbaterea cu prezentarea propunerii programului guvernamental  “Experţi pentru o Românie europeană″.

Insist pe crearea unei scheme de creştere a influenţei României în politicile europene, pentru că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate. Este necesară în primul rînd crearea unor noi poziţii în adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), persoane responsabile în a fluidiza relaţia România–UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Referendum britanic costã miliarde de lire sterline!

Reprezentanţii băncilor avertizau recent că decizia premierului britanic de a organiza un referendum privind apartenenţa ţării sale la UE va costa miliarde de lire sterline Marea Britanie, provocând o incertitudine economică sporită, ce duce la o reducere considerabilă a investițiilor.

ING a subliniat incertitudinea în cei doi ani de funcționare de până la un eventual referendum.

Mai multe opinii privind acest subiect, exprimate de diferiţi actori, au fost mediatizate în ultimele lunii:

Mai multă susţinere pentru referendumul lui Cameron?

Impactul referendumului din Scoţia asupra viitorului Marii Britanii

Ce zice Scoţia despre menţinerea Marii Britanii în UE?

Laburiştii britanici despre referendumul privind apartenenţa la UE

Mult discutata “ieşire” britanică...

Japonia pentru o UE cu Marea Britanie

SUA pentru o UE cu Marea Britanie

Dan LUCA / Bruxelles

Când este obligatoriu Registrul lobby-iștilor din Bruxelles?

Noul registru de transparență a intrat în vigoare pe 27 ianuarie 2015, fiind comun pentru toţi lobbyiştii, atât pentru cei care îşi susţin interesele în Parlamentul European, cât și pentru cei care doresc să participle la reuniuni, intergrupuri și audieri în Comisie.

Vicepreședinta Parlamentului European, Sylvie Guillaume explica particularitățile acestui registru, încă neobligatoriu. Dânsa a subliniat de asemenea că există o cerință puternică și din partea cetățenilor în acest sens, dar pentru obligativitate fiind însă necesară decizia în unanimitate în cadrul Consiliului. Guillaume a declarat că  nu se renunță la obiectivul de a face registrul obligatoriu, dar pentru creşterea credibilităţii din partea cetăţenilor datele declarate de grupurile de lobby trebuie verificate.

Deocamdată s-a decis restricţionarea accesului pentru organizaţiile non-înregistrate, precum şi facilitarea accesului la informaţie pentru lobby-iștii înregistraţi, cărora li se permite să participle la evenimentele organizate în cadrul instituţiilor europene și să aibă acces la audierile publice.

În paralel cu dezbaterile de la Bruxelles am văzut că şi în România se vizează reglementarea lobbyului, o sarcină deloc uşoară. “Guvernul susţine reglementarea şi Parlamentul va fi parte a dialogului cu actorii interesaţi pentru a promova o lege acceptată de aceştia”, declara Preşedintele Camerei Deputaţilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Noua Agenţie în România pentru implementarea Garanţiei pentru Tineret

Fiind vorba despre un subiect de importanţă majoră în multe dintre statele membre UE, am încercat prin intervenţiile mele pe blog actualizarea permanentă privind Garanţia pentru Tineret.

În acest context, cu implementare deficitarã, Comisia Europeană anunţa că îşi propune să aloce mai devreme 1 miliard euro din fondul Inițiativei pentru Tineri, pentru a stimula ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Asta înseamnă că statele eligibile ar putea primi prima treime din bani imediat după adoptarea programelor operaţionale, evident sub atenta supraveghere şi monitorizare a Comisiei.

"Prezenta propunere a comisarului Thyssen este un bun exemplu de măsuri foarte concrete și practice de combatere mai eficientă a șomajului în rândul tinerilor. Aceasta este ceea ce cetățenii europeni așteaptă de la noi", a declarat Manfred Weber, deputat european, președinte al Partidului (PPE) Grupul Popular European în Parlamentul European.

La rândul său, Johanna Nyman, preşedinte al Forumului European al Tineretului, aprecia că “mingea este acum în terenul statelor membre să sprijine această propunere și să se asigure că această finanțare ajunge la tineri. Statele membre sunt cele care au de luat măsuri pentru a asigura locuri de muncă de calitate pentru tineri și scheme potrivite pentru ca tinerii să ocupe aceste locuri de muncă. Este marele moment în care tinerii sunt scoşi din criza care i-a înghițit atât de mult timp!", arătându-se mult mai optimistă comparativ cu declaraţiile de la începutul anului.

În România, Guvernul propunea acum câteva zile înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Antreprenoriat şi Implementarea Programelor pentru Tineri. “Noua instituţie ar urma să preia gestionarea celor două componente din viitorul Program Operaţional Capital Uman destinate tinerilor care nu sunt angajaţi, nici în educaţie sau training (NEET) şi va avea rolul de "administrator de grant global" pentru aceste linii de finanţare care însumează peste 600 milioane de euro în următorii 7 ani”, preciza HotNews.

Dan LUCA / Bruxelles