Viena acasă – Viena în Europa

Viena este un exemplu de oraş care ştie să aibă grijă de zestrea arhitecturală şi profită de fondurile europene alocate pentru conservarea acesteia.

În timp ce, în România, legea care-i obligă pe proprietari să-şi repare faţadele a fost dată abia anul trecut, în Austria statul se ocupă de protecţia monumentelor istorice. În Viena există modalităţi de subvenţionare, reglementate prin legislaţie specifică stabilită încă din 1989.

Nu întâmplãtor vienezii au o reprezentare foarte puternică la Bruxelles, axată pe politicile europene.

Dan LUCA / Bruxelles

România şi Europa cu mai multe viteze

Europa cu mai multe viteze a fost readusă recent în discuţie, odată cu discursul Angelei Merkel pe tema crizei financiare europene.

România, ca stat membru UE, se situează în partea sudică a continentului, dacă este să vorbim de “cele două Europe”, și ar trebui să se preocupe de diminuarea discrepanţelor dintre ţările din Nord și cele din "josul” continentului, este de părere Liliana Popescu.

România nu joacă suficient statutul de stat membru cu drepturi depline. In plus are exemple concrete de state care au adoptat moneda euro și am văzut consecinţele. Ar trebui să se considere acest lucru "un avertisment pentru pregătirea atentă a unei posibile aderări la zona euro".

În acest context, conferenţiara lansează trei întrebări care ar trebui să dea de gândit:”(1) este Uniunea Europeană în faţa unei alegeri între o Europă cu două viteze sau transformarea ei irevocabilă în două Europe? (2) în cazul unei Europe cu două viteze cum își va promova România interesele? (3) în cazul în care se întrevede o transformare irevocabilă în două Europe, care este planul B”? 

Dan LUCA / Bruxelles

Job-ghid în capitala Europei

Deşi piaţa locurilor de muncă în Bruxelles-ul oferă o varietate de opţiuni în funcţie de pregătire şi preferinţele candidaţilor, găsirea unui job în capitala europeană nu este o sarcină uşoară.

Dacă luăm regiunea capitalei belgiene, Actiris-ul oferă consultanţă despre posibilitatea diferitelor naţionalităţi de a munci aici. La nivel mai înalt, administraţiile federale şi regionale au lansat programe de sprijin pentru găsirea unui job în Bruxelles.

Prin trainingul care îl organizez deja de aproape un an în Bruxelles, încerc să ofer informaţii relevante despre toate aceste chestiuni. În luna septembrie îi aştept cu drag pe cei care vor să afle mai multe despre posibilităţile de integrare în acest sistem complex european, care sunt elementele necesare în CV şi care sunt trucurile de care pot profita la interviurile de angajare.

Dan LUCA / Bruxelles

Brand prin Facebook

De la o simplă reţea de socializare care îşi propunea să ajute utilizatorii să îşi găsească prieteni vechi cu care nu au păstrat legătura, acum, „Facebook te ajută să interacţionezi cu audienţa fără intermediari şi îţi oferă conectivitate, interactivitate, accesibilitate, vânzare şi comunitate", spune Loredana Popasav, CEO şi fondator al companie de marketing digital Purple Cat.

Pătrunderea în social media a “Bruxelles-ului” nu mai este o noutate, însă, foarte bine subliniat, “numărul de fani arată audienţa unui brand pe Facebook, dar nu e suficient să ai sute de mii de like-uri ca să ai o comunicare eficientă. „Partea socială a acestui canal, adică rata de interacţiune a audienţei cu brandul, reprezintă cel mai important beneficiu al Facebook sau a oricărui alt canal de Social Media. Dacă ai doar audienţă mare, dar nu şi interacţiune, este similar cu a da reclame la televizor", explică Loredana Popasav.

Indiferent că este vorba de un producător de automobile, de o mare entitate financiară sau de însuşi Parlamentul European, feedback-ul publicului este important pentru stabilirea strategiilor viitoare conform cerinţelor acestuia.

Dan LUCA / Bruxelles

Primii 30 de ani de … internet

Conform unui recent studiu american, tinerii consideră internetul o sursă de a clasifica oamenii, de a face diferenţa între ce este bine şi ce este rău. Astfel, 59% dintre reprezenanţii generaţiei care a crescut odată cu internetul consideră că acesta le “modelează scara de valori”.

Nume de produse şi servicii de comunicare sau social media precum YouTube, Facebook, iPhone sau smartphone sunt în vocabularul usual şi fac parte indispensabilă din viaţa persoanelor cu vârsta cuprinsă între 19 şi 29 de ani, nu numai când este vorba de americani.

Deşi încă cei mai în vârstă întâmpină dificultăţi în a se adapta la noile tehnologii, a deţine o adresă de email, a efectua tranzacţii de pe laptop sau a face cumpărături online nu mai uimeşte şi nu mai crează la fel de mult scepticism ca acum 10 ani.

Dan LUCA / Bruxelles

Voce belgiană – pro federalism European

Recent, Didier Reynders, Ministrul Afacerilor Externe din Belgia, a declarat că Europa se întreaptă cu maşi mărunţi, dar siguri, spre un model de organizare de tip federal, cu care este total de acord.

În opinia sa primul raport european privind Uniunea Economică şi Monetară, care trebuie să fie întocmit până la sfârşitul anului, este un pas spre o Europă federală. În ceea ce priveşte sistemul de guvernare, pe lângă Parlamentul European, care reprezintă interesele cetăţenilor, Reynders consideră că este nevoie de încă o “cameră”, care să reprezinte statele member. În acest context, Consiliul de Miniştri, care deja există, ar trebui să se transforme treptat în “Camera Statelor“.

Ca şi reprezentat al Belgiei, acesta este de părere că nici unui stat membru nu îi va fi uşor să păstreze un echilibru între guvernarea federală europeană şi cea naţională, însă, crede că cel mai corect ar fi să se recurgă la intervenţia europeană doar în situaţiile în care statele sunt incapabile să atingă obiectivele propuse.

Speranţa belgianului este ca ţara sa să “fie capabilă să participe deplin în această dezbatere europeană majoră, pentru a-şi asigura viitorul într-o nouă Uniune federală”.

Dan LUCA / Bruxelles

Ar putea HR-ul să devină “strateg”?

Foarte bine sesizează Les Hayman o mare greşeală care se comite atunci când se intenţionează schimbarea atutudinii angajaţilor, a culturii organizationale, pentru a asigura un succes mai mare al companiei – “sunt foarte rare situaţiile în care HR-ul este invitat să se implice în demersul care stabileşte dacă strategia este viabilă din punct de vedere uman”.

Problema este că departamentul HR nu primeşte un “statut strategic” în acest proces, deşi ei se află la baza succesului, după cum precizează autorul materialului publicat de Cariere.

Există totuşi şi un motiv întemeiat pentru aceasta, spune Les Hayman, şi anume faptul că “foarte puţini dintre oamenii de resurse umane pe care i-am cunoscut în ultimii 40 de ani cunosc şi înţeleg în profunzime caracteristicile business-ului în care este implicată compania lor, şi chiar şi mai puţini înţeleg business-ul şi piaţa la modul general. Chiar şi atunci când se fac demersuri pentru a-i educa pe oamenii de HR în înţelegerea caracteristicilor unui business, de multe ori acestea se fac doar la un nivel superficial”.

În plus, “foarte puţine strategii de recrutare duc la selectarea unui viitor talent pentru organizaţie, acestea bazându-se fie pe selectarea celor mai buni dintre cei pe care reţeaua de recrutare i-a identificat la un moment dat, fie pe ispitirea profesioniştilor din organizaţiile concurente care ocupă un rol similar celui pe care trebuie să îl acopere HR-ul în propria organizaţie”, şi toate acestea conduc la constituirea unui efectiv de angajaţi de “calitate inferioară”.

Dan LUCA / Bruxelles

România în top UE (energie eolianã)!

În ceea ce priveşte producţia de energie eoliană, după recente analize, România deţine o poziţie fruntaşă în rândul statelor membre din zona centrală şi est-europeană, conform unui raport al Programului pentru conducere durabilă (Programme for Sustainability Leadership) pe lângă Universitatea din Cambridge şi al Centrului regional pentru cercetări în domeniul politicii energetice (REKK) de pe lângă Universitatea Corvinus din Budapesta.

Partea sud-vestică a ţării este cea mai productivă în acest domeniu, având în vedere condiţiile meteorologice şi geografice, în total, pe teritoriul României aflându-se o treime din unităţile eoliene din noile state membre.

Industria eoliană înregistrează în prezent un boom al investiţiilor, iar conform condiţiilor din aceeaşi parte a ţării, acelaşi raport afirmă posibilităţi excelente de valorificare pentru obţinerea de energie solară.

Dan LUCA / Bruxelles

 

“Silicon Valley românesc” în mişcare

Dacă românii s-au orientat în jurul anilor ’90 spre afaceri IT în zona de hardware și software, în ultimii ani, noua generație s-a adaptat noilor cerinţe în domeniu şi s-a îndreptat spre industria rețelelor sociale, adică software și servicii.

Din prima categorie fac parte George Haber sau Sorin Cişmaș, fondand  companiile Compcore (precursorul DVD-ului) și Mobilygen.  Mircea Pașoi și Cristian Strat s-au manifestat după 2010, care, aşa cum precizează şi materialul Forbes, au fondat afacerea Summify (reţele sociale), vândută la începutul anului către Twitter.

Piaţa actuală este caracterizată de investiţiiile dar și tranzacțiile de vânzare mult mai mici, însă profilul antreprenorului rămâne acelaşi – confruntarea cu riscul imposibil de evitat, flexibilitatea şi adaptabilutatea ca şi condiţii esenţiale.

Dan LUCA / Bruxelles

România - participant mediocru la construcţia şi integrarea europeană

După ce a fost prost clasată în toate topurile privind absorbţia și utilizarea fondurilor europene, România poate acum risca excluderea europeană, nu doar marginalizarea sa de către restul statelor membre, avertizează Vasile Pușcaș într-un interviu acordat recent.

"De ani de zile tot transmit mesaje publice despre deficienţele structurale şi politice ale abordării fondurilor europene în România, dar nu am găsit nici ascultători şi, cu atât mai puţin, doritori să remedieze situaţia. Am arătat numeroase categorii de bariere, de la cele structural-sistemice până la natura instituţională şi politică defectuoasă a autorităţilor de management, comunicarea publică, informarea, complicaţiile ghidurilor şi orientărilor programelor operaţionale şi sectoriale, calitatea şi tratamentul resurselor umane, coordonarea şi implementarea, însăşi raportarea la aplicarea politicilor europene în România, dar şi multe altele pe care nu mai are rost să le reiau. Acum suntem faţă în faţă cu realitatea penalităţilor şi chiar ameninţarea dezangajărilor. Mărturisesc că nu am mai întâlnit un caz asemănător în istoria Uniunii Europene, iar această unicitate trezeşte nu doar mirare din partea autorităţilor comunitare, dar şi a statelor membre, investitori străini, instituţii financiare internaţionale şi o imensă nedumerire în rândul cetăţenilor europeni. Cert este că înregistrăm nu numai costuri imense de oportunitate, ci şi costuri financiare imediate care sunt şi vor fi suportate de toate categoriile de cetăţeni ai României. În fapt, ne-am manifestat doar ca participanţi mediocri la construcţia şi integrarea europeană, autoperiferizaţi în Piaţa Internă, candidaţi la acutizarea subdezvoltării (dacă mai e loc!) şi nepăsători faţă de necesităţile şi aspiraţiile cetăţenilor români. Se spune că a greşi este omeneşte (au avut erori şi alte noi state membre, dar le-au remediat în cca. 2-3 ani), însă a persista în greşeală e diabolic. Autorităţile române vor încheia acest exerciţiu bugetar european (2007-2013) doar tânguindu-se că nu au eliminat greşelile, fără a arăta de ce, cum a fost posibil (şi mai ales admisibil!) şi, ceea ce e mai grav, fără a arăta responsabilii. De unde apare îngrijorarea că s-ar putea perpetua astfel de atitudini, în anii care urmează, trimiţându-ne de la periferizare la autoexcludere din procesul integraţionist european", declară fostul Negociator.

Nu de "ingredient minune" avem nevoie, spune Pușcaș, ci "de un management adecvat al politicilor europene şi al afacerilor europene în ţara noastră, de politici publice interne care să creeze bunuri comune şi şanse pentru investiţii şi bunuri private. Soluţiile sunt în Bucureşti şi localităţile României şi nu doar la Bruxelles sau în alte state membre ale Uniunii Europene. Avem nevoie de europenitate la noi acasă, nu doar în aşa-zisa politică externă. Şi mai e nevoie de voinţa reală de a ne comporta ca un veritabil stat membru al construcţiei europene. Văicărelile şi defetismul politicienilor şi administratorilor de la noi ascund alte intenţii, dar în nici un caz servirea interesului cetăţenilor. Aderarea la Uniunea Europeană ar fi trebuit să accelereze dezvoltarea şi modernizarea economico-socială a întregii societăţi româneşti, conform unor strategii şi programe coerente şi realiste. Dar, cum spunea, recent, un jurnalist scoţian, România nu funcţionează deoarece e întoarsă cu susul în jos. Aşa că ceea ce e necesar să facem şi pentru cazul fondurilor europene nu e mare filosofie ori "minune", ci, pur şi simplu, să repunem ţara pe traseul normalităţii şi adevăratei europenităţi. Elita locală a trădat aspiraţiile enorme ale cetăţenilor români legate de aderarea la Uniunea Europeană, iar după acest experiment ruşinos şi costisitor, din ultimii ani, ar fi cazul să revină la solul sănătos care a adus-o pe lume, să se dedice redresării şi reconstrucţiei României europene".

Dan LUCA / Bruxelles

Potenţial clujean. Sprijin european

UBB a anunţat recent că a câştigat până acum 81 de proiecte finanţate din fonduri structurale, care însumează peste 682 de milioane de lei, contribuţia Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj fiind de aproape 5 milioane de lei.

Clujul are un potenţial enorm, şi mă bucur că există interes pentru dezvoltarea acestuia. “Clujul are toate şansele să fie un centru de excelenţă prin Universităţi, să aibă o politică şi pe lângă universităţi”, spunea Vasile Puşcaş la întâlnirea pe care am avut-o anul trecut la UBB.

Dan LUCA / Bruxelles

Europa federală şi criza

Recent Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Garcia-Margallo, a dezbătut ideea organizării Europei pe sistemul federal, ca soluţie de redresare economică. A fost subliniată cu aceeaşi ocazie şi necesitatea constituirii unei instituţii financiare europene, care să aibă deciziile comunitare şi controlul suprem, însă a insistat şi pe absenţa unui "guvern economic, care să fi fost în măsură să reducă diferenţele dintre ţările care formează Zona Euro".

Dan LUCA / Bruxelles

Ghidul Românului în Belgia – ediţia 2012

Cu ocazia aniversării a 10 ani de existenţă a comunităţii on-line Rombel aceasta lansează "Ghidul Românului în Belgia", care pune la dispoziţia românilor rezidenţi sau aflaţi temporar în Belgia, informaţii utile şi sfaturi practice despre stabilirea în Belgia, legislaţie (dreptul de muncă, de rezidenţă, cetăţenie, sistemul social, medical, etc..), posibilităţi de afaceri şi de muncă în Belgia, cât şi o listă cu adrese, link-uri şi telefoane utile.

Ediţia din 2012 vine în completarea celei publicate în 2009 de românii din Belgia care îşi doreau încă de pe atunci să vină în sprijinul compatrioţilor care lansau întrebările pe forumul organizaţiei.

Felicitări pentru noul proiect!

La Mulţi Ani Rombel!

Dan LUCA / Bruxelles

Angajatul multinaţionalelor vs. angajat în start-up

Dacă în cazul companiilor multinaţionale, profilul angajaţilor este “prescris” de compania-mamă, în cazul unui business de start, pe lângă recrutarea în funcţie de specificul tehnic al poziţiilor, specialiştii recomandă ca “dinamismul, forţa, curajul, tenacitatea cu care trebuie să acţioneze o companie la început de drum sunt doar câteva dintre caracteristicile care se transpun în competenţele ce se vor adăuga la profilul viitorilor angajaţi”.

Capacitatea fondatorilor de a permite angajaţilor “libertatea de a veni cu idei inovative”, va fi un atuu pentru companie. “Profilul persoanei doritoare de a lucra într-un start-up este mai aproape de profilul unui antreprenor, unii dintre ei pot fi chiar antreprenori în devenire, iar munca într-o astfel de companie nu constituie decât un pas înainte spre acest obiectiv”, spune Laura Pissea, autoarea matrialului din Cariere.

Persoanele flexibile, cu iniţiativă şi un grad de independenţă peste medie, care nu au nevoie permanent de trasarea unei direcţii, sunt cele mai potrivite pentru succesul unui start-up. Acestea nu au nevoie decât să ştie clar obiectivele companiei şi au capacitatea de “a găsi calea către atingerea acestora chiar fără a ştii o metodă clasică, sau a avea o procedură clară”. „Un start-up are nevoie de REZOLVATORI!”

Cerinţele tehnice fiind îndeplinite, reţeta reuşitei mai are nevoie evident, în plus, doar de optimism şi gândire pozitivă. Toate pornesc însă de la nivelele superioare ale organigramei şi trebuie să fie reflectate în cultura orgaizaţională a companiei.

Dan LUCA / Bruxelles

Aur pentru Facebook

Dacă recent s-au încheiat Jocurile Olimpice, făcând o analogie, conform unui studiu realizat de curând, Facebook este campion în rândul reţelelor sociale după numărului utilizatorilor zilnici.

Cu 600 de milioane de utilizatori, câştigătorul surclasează Google+, care are 75 de milioane, iar medalia de bronz i-ar reveni reţelei chinezeşti QZone. Twitter se poate lăuda cu un trafic zilnic de 35 de milioane, în timp ce Linkedin nu reuşeşte să aibă decât 7 milioane de utilizatori pe zi.

Ca şi concluzie generală, nume mai vechi din domeniu înregistrează scăderi semnificative în ceea ce priveşte fidelitatea utilizatorilor, deşi la apariţie erau extrem de puternice.

Dan LUCA / Bruxelles

Groenlanda în UE?

Groenlanda ar putea deveni membru UE, ca stat independent de Danemarca, aşa cum precizează un recent material al EurActiv. Datorită resurselor naturale de care beneficiază este foarte căutată de investitori.

Deocamdată guvernul danez se ocupă de afacerile externe, apărare, poliţie, justiţie, dar şi de politica financiară a insulei. În prezent, Groenlanda nu este parte a Uniunii Europene, părăsind în 1985 predecesorul UE, Comunitatea Europeană, fiind astfel singurul teritoriu pierdut de UE până acum.

După retragerea din ’85, ca urmare a disputelor pe tema pescuitului, vă daţi seama de amploarea unei viitoare implicări europene privind exploatarea minereurilor naturale.

Dan LUCA / Bruxelles

Socio-tehnologia

Un material apărut recent în Adevărul, sublinia problemele pe care le întâmpină vârstnicii, dar nu numai, atunci când trebuie să folosească noua tehnologie pentru a putea comunica, realiza operaţiuni financiare sau pur şi simplu pentru a nu fi izolaţi din punct de vedere social.

Dacă a avea şi a utiliza un telefon mobil nu mai este ceva ‘exotic’, pentru multe persoane de vârsta a treia trimiterea de SMS, utilizarea internetului şi a laptopurilor rămâne ceva, cel puţin ciudat şi greu de înţeles.

Nu numai în viaţa personală apar probleme din cauza dificultăţii în adoptarea noilor tehnologii. A utiliza noile mijloace comunicaţionale şi tehnologice este pentru mulţi un criteriu pentru a rămâne sau a obţine un post.

Important este însă un alt element evidenţiat aici - preocuparea companiilor producătoare, care pe lângă produsele inovative, lansează pe piaţă şi variante simple, mai uşor de utilizat, adaptate segmentului de piaţă mai în vârstă.

Dan LUCA / Bruxelles

Turist în Transilvania (reportaj de vacanţă)

Anul acesta am decis cu famila să ne petrecem vacanţa de vară în România. A fost o experienţă reuşită şi o recomand şi altor români care trăiesc în Diaspora. Combinaţia a fost perfectă, am revăzut familia din România, dar am reuşit să fiu şi “turist în ţara mea”. Am vizitat oraşele mari precum Clujul, Timişoara, Sibiul, dar şi puncte turistice precum cetăţile din Sighişoara, Hunedoara, Biertan, Cisnădie, Cisnădioara şi Salina de la Turda.

 

Câteva impresii la cald:

-          E foarte bine că încep să fie operaţionale porţiuni de autostrăzi în Transilvania, precum Gilău – Câmpia Turzii, centura Sibiului sau Timişoara – Arad.  Din punct de vedere al infrastructurii rutiere România arată precum un şantier, imagine asemănătoare cu cea a Spaniei la începutul anilor ‘90.

-          Centrul Clujului arată mult mai bine, mai primitor pentru turişti. La deschiderea anului universitar clujean din 1995 lansam provocarea închiderii totale a centrului Clujului şi mă bucur că măcar parţial acest lucru s-a realizat.

-          Ocna Sibiului s-a dezvolat foarte bine în ultimii doi-trei ani. Îmi aduc aminte de imaginea prăfuită a staţiunii de acum 10 ani. Amenajările făcute acum, spaţiile de cazare noi, facilităţile, încep să concureze la statutul de “Litoralul Ardelenilor”.

-          Sighişoara e fantastică şi mă bucur că tot mai mulţi turişti străini, dar şi români, vizitează cetatea.

-          Îmi amintesc Timişoara încă din anii ‘80 şi mi-a făcut mare plăcere să revăd acest oraş. Este incontestabil un loc care trebuie vizitat pentru cei care iubesc relaxarea şi liniştea.

 

Câteva picanterii din sejurul transilvan:

-          Cabana la care am stat în Gilău (lângă Cluj) este de vreo 20 de ani proprietatea unei familii de olandezi. Management perfect, aşa cum era de aşteptat. Majoritatea turiştilor sunt olandezi şi de aceea conducerea le sugerează compatrioţilor: “Purtaţi-vă bine cu personalul, nici nu ştiţi ce greu este să găsim persoane de încredere”.

-          Ca şi buget, dacă suteţi obişnuiţi cu preţurile la cazare şi restaurante din Italia şi Franţa, e un raport cu România de 1 la 3, dar acesta tinde spre 1 la 2. Deci, în loc să faceţi o vacanţă de o săptămână în Portugalia puteţi petrece 3 săptămâni în România.

-          Fiind plecat din România de 15 ani am avut multe complimente de genul “Vorbiţi foarte bine româneşte, am avut cazaţi aici români plecaţi de vreo 5 ani în Spania şi cu greu reuşeam să comunicăm”.

Dan LUCA / Bruxelles

George Friedman despre “Următorii 100 de ani”

Analistul american George Friedman vorbeşte în noua sa carte despre evoluţia economică şi politică a statelor lumii în următoarele decenii. Dacă în ceea ce priveşte SUA acesta consideră că va rămâne o mare putere, în capacitatea Chinei de a-şi continua dezvoltarea autorul este mult mai sceptic.

În privinţa Europei, preconizările sunt legate de ascensiunea Turciei şi Poloniei, care într-adevăr a avut o prestaţie excelentă în ultimii ani.

România intră şi ea în discuţie, ca aliată a Poloniei, Ungariei şi Slovaciei, alianţă care, conform analistului va înainta spre Est, ca şi consecinţă a conflictului militar cu ruşii, împotriva cărora Polonia este susţinută de americani.

Ca şi susţinător al construcţiei europene, nu m-aş grăbi să insist pe rupturi şi alianţe militare orientate spre şi dinspre statele membre, însă la cât de fragilă este scena comunitară acum. S-ar putea ca evenimentele descrise în paginile acestei noi lucrări să nu surprindă foarte tare.

Dan LUCA / Bruxelles

Ce vrea Marea Britanie de la UE?

Recent, David Lidington, Ministrul britanic pentru Afaceri Europene, preciza rolul pe care îl are Uniunea Europeanã pentru ţara sa: “Arhitectura europeană este suportul colaborării cu partenerii noștri cei mai apropiaţi, pe probleme transfrontaliere precum schimbările climatice, dezvoltarea internațională, migraţia şi activităţile infracţionale. Mai mult, ne permite să avem o voce mai puternică pentru a promova în întreaga lume valorile democraţiei, piaţa liberă şi drepturile omului”.

România trebuie să îşi joace rolul de stat membru, afectat de reglementările UE şi să participe activ la influenţarea deciziilor europene pe toate palierele.

Dan LUCA / Bruxelles