Pregătirea pentru studii în străinătate

Tinerii români sunt de părere că studiile urmate în străinătate i-ar ajura mult mai mult decât cele din ţară. Printre facultăţile pe care aceştia şi le doresc sunt multe din Marea Britanie.

HotNews prezenta recent câteva sfaturi pentru cei care intenţionează să aplice la una dintre prestigioasele instituţii de învăţământ britanice.

Dacă sunt importante notele obţinute pe perioada liceului şi rezultatele examenului de Bacalaureat, evident că decizia de a aplica pentru una dintre aceste facultăţi trebuie să fie luată din timp. Pentru a afla concret condiţiile de admitere, prezenţa la prezentările instituţiilor din străinătate la târgurile de specialitate din România este evident foarte importantă.

Mare atenţie la ce spune părintele care a trecut prin această experienţă – “universităţile din Marea Britanie sunt interesate de adolescenţii care au fost implicaţi în activităţi extra şcolare”. Limba străină este din nou indispensabilă.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunităţi de români pe pământ american

Am fost extrem de impresionat de poveştile pe care le-am citit despre viaţa românilor din “cartierul american al marilor inovaţii tehnologice”. Numai în Silicon Valley sunt cel puţin 20.000 de români care contribuie la dezvoltările ce marchează istoric lumea, fie că lucrează în high-tech, domeniul juridic, imobiliar sau educaţie.

“Hollywood-ul pentru antreprenori”, aşa cum îl numeşte tânăra clujeancă Anda Gânscă oferă multe oportunităţi, este loc pentru cei bine pregătiţi şi talentaţi. La 23 de ani, după ce a absolvit Stanford, aceasta a muncit într-o companie rusească, dar a reuşit şi să îşi facă propria afacere.

Tipic continentului american, românii învaţă acolo să fie puternici, învaţă din eşecuri – considerând chiar şi falimentul un picior în fund pentru a merge înainte cu mult mai mult curaj.

Dacă luăm cazul Microsoft, limba română este a doua limbă vorbită în interiorul companiei, acolo lucrând între 400 şi 500 de români, conform estimărilor. Comunitatea românească obţinând o mai mare vizibilitate de la vizita pe care a făcut-o în 2007 Bill Gates în România.

Şi dacă vorbim de vizibilitate, trebuie să amintesc de un alt nume românesc cunoscut în Bay Area – Georgiana Comşa – fondatoarea Silicon Valley PR, o companie de PR care gândeşte strategiile de comunicare ale marilor companii americane.

Dacă un profesor universitar spune că poate obţine în America un salar între 100.000 şi 250.000 de dolari pe an, atunci, evident, decizia de a nu se mai întoarce să muncească în ţară este uşor de luat.

Deşi departe de ţară, falimentarea restaurantelor cu specific românesc ar putea fi o dovadă că românii-americani nu tânjesc prea mult după gastronomia românească.

Dan LUCA / Bruxelles

Cine conduce UE?

Aproape anecdotic, după decernarea premiului Nobel pentru UE, au fost nevoie de câteva zile pentru a se stabili cui să i se înmâneze acesta.

După aproape o săptămână, s-a decis. Trei persoane - Preşedintele José Manuel Barroso, preşedintele Consiliului Herman Van Rompuy şi al Parlamentului, Martin Schulz vor reprezenta Uniunea. Rămâne totuşi o dilemă – cine va susţine discursul de mulţumire şi cui i se vor oferi banii primiţi, care în mod tradiţional au o destinaţie caritabilă.

Este vorba despre un premiu important pentru UE şi cetăţenii săi, de un eveniment istoric, însă, dificultatea stabilirii unui reprezentant unic, poate pune multe semne de întrebare cu privire la soluţionarea unor situaţii mai delicate…

Dan LUCA / Bruxelles

Defect managerial în România

Un recent studiu realizat de Human Synergistics România, arată că ˝stilul de conducere al managementului companiilor din România produce o cultură defensivă, care inhibă iniţiativa, creativitatea şi orientarea spre colaborare şi clienţi˝.

Această atitudine promovată de cei mai mulţi dintre “lideri”, precizează un material Capital, determină printre angajaţi comportamentul convențional (80%), subordonat (75%), de opoziţie (85%) şi competitiv (90%).

Rezultatele cercetării sunt îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât, se insistă tot mai mult pe promovarea unui alt gen de leadership, şi totuşi fenomenul este prezent atât la nivelul marilor companii, străine sau autohtone, indiferent de mărimea organizaţiei şi de numărul de angajaţ

 

Dan LUCA / Bruxelles

De la Uniunea Fiscală spre cea politică

Evenimentul organizat acum câteva zile la Bruxelles, cu ocazia rebranduirii think-tank-ului Notre Europe, fondat în 1996 de Delors (fostul preşedinte al Comisiei Europene) s-a derulat fără prezenţa acestuia.

Cu toate acestea însă, fondatorul organizaţiei a declarat într-un interviu că în această perioadă decisivă pentru viitorul UE este în favoarea consolidării cooperării, chiar şi cu un buget separat pentru eurozonă. Nu este prima dată când francezul se exprimă cu privire la felul în care se mişcă lucrurile la nivel european.

Delors a adăugat de asemenea că cetăţenii europeni doresc nu doar lideri care să ştie cum să gestioneze criza, ci au nevoie de o “viziune” pentru viitorul Uniunii – a căror elemente, aşa cum sunt de părere şi alţi reprezentanţi europeni, vor trebui stabilite până în primăvara anului viitor. Şi se vorbeşte tot mai mult aici, nu doar de măsuri privind stabilirea bugetelor statelor membre şi Uninea Fiscală, ci şi la Uniunea politică.

Dan LUCA / Bruxelles

Competiţie în sistemul de învăţământ

Sistemul tradiţional de învăţământ, până acum doar în competiţie cu şcolile particulare, mult mai flexibile în modul de pregătire al cursanţilor, are noi “inamici” – universităţile corporatiste.

Acestea au luat naştere ca răspuns la dificultatea companiilor în recrutarea personalului potrivit, constând practic în, aşa cum precizează un amplu material publicat pe această temă de Cariere, în “programe de training, combinate cu coaching, învăţare online, dar şi multă practică”.

Este un fenomen specific continentului american, însă, să nu uităm că tot astfel “a fost recunoscută la nivel de business importanţa educaţiei universitare şi a educaţiei continue, de-a lungul vieţii”, şi la nivel european.

Dan LUCA / Bruxelles

The secret to finding a job in Brussels

Whatever you have accumulated in your years of formal education will not help if what you learn year after year is not worth putting in practice. I give one day trainings on “How to find a job in Brussels” and in parallel I give half day trainings on “Realizing your own business in Europe’s capital”.

The success of the training in educating those who want a job in European affairs leads me to continue doing so. Thus, on November 17, 2012, we scheduled another meeting for people interested in the requirements of a complete CV, in order to find employment.

My guest Anneli PROHASKA, an HR expert with experience in many organizations, NGOs and European federations, has agreed to provide the ‘secret’ to positively influence the selection process: improving the CV and motivation letter, as well as how you should present yourself at a job interview in Euro-Brussels.

Dan LUCA / Brussels

Alegerile şi federalismul

Apropo de alegerile pentru desemnarea liderilor europeni, este interesant de observat cum este ales Preşedintele SUA, o adevărată federaţie de state. Peste ocean se practică un sistem de vot destul de complex – “existând, practic, două voturi: unul popular, în care votează cetăţenii, şi unul al electorilor, în care votează reprezentanţi aleşi pentru a susţine un candidat din fiecare stat”, explică un material HotNews.

Alegerile primare ar apropia mult mai mult cetăţeanul european de liderii aleşi, dar şi construcţia europeană de federalism.  

Dan LUCA / Bruxelles

Piaţa muncii în România

Analiza realizată asupra persoanelor angajate din România, evidenţiază că “rata de ocupare a resurselor de muncă (proporţia persoanelor ocupate în totalul resurselor de muncă) a fost de 59,6%, egală cu anul trecut”, conform INSSE.

Aceeaşi analiză evidenţiază o pondere mare a celor care se pregătesc pentru a intra pe piaţa muncii. Aceştia au nevoie de locuri de muncă în sectoare care aduc “acea valoare adăugată” economiei, dar şi pentru evitarea muncii la negru.

Ca şi domenii de activitate, se pare că angajatorii din Agricultură şi Industrie atrag cei mai mulţi salariaţi la nivel naţional. Interesantă ar fi de realizat o paralelă între numărul absolvenţilor din celelalte domenii şi puterea de absorbţie a pieţei muncii - dezvoltarea colaborării între sectorul privat şi cel academic fiind o problemă europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Clujul - magnet naţional

Dacă în clasamentul european, România nu o duce prea bine la capitolul economic, mă bucură să observ că oraşul natal, Clujul, rămâne în continuare foarte bine clasat la nivel naţional, având o mare putere de atracţie pentru populaţie.

Conform rezultatelor Recensământului, migraţia internă, în special dinspre Bucureşti spre Cluj, este la cel mai înalt nivel, oraşul fiind considerat "motorul economic" al regiunii Nord-Vest.

În privinţa vârstei celor care migrează spre Cluj, aşa cum este reprezentat şi în material, ponderea mare a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani, se datorează, nu numai posibilităţilor de angajare, ci şi renumelui oraşului de centru universitar de excelenţă.

Dan LUCA / Bruxelles

România şi euro

Indiferent că suntem sau nu într-o perioadă de campanie electorală, subiectul intrării României în zona euro este unul de interes. Este extrem de important pentru cetăţean de înţeles ce înseamnă eventuala intrare a României în rândul statelor care au adoptat moneda europeană.

Într-un material Contributors, Aura Socol explică ce condiţii trebuie îndeplinite, pune în balanţă câteva avantaje şi dezavantaje ce ar urma să atragă după sine acest eveniment, şi în final care este situaţia în care se află România în prezent – “România are capacitatea de a indeplini în viitorul apropiat criteriile nominale cerute de Eurozone”, spune aceasta în final.

Românii au exemplele statelor “deficitare” din zona euro, şi mă întreb ce ar răspunde unui eventual referendum organizat pe această temă?

Dan LUCA / Bruxelles

De la MBA la ONG

Nu este neapărat o consecinţă a crizei, ci poate mai degrabă această orientare a absolvenţilor de MBA-uri spre ONG-uri şi alte genuri de organizaţii este rezultatul evoluţiei activităţilor pe care acestea le desfăşoară şi a cerinţelor ce trebuie să se regăsească în CV-ul “angajaţilor”.

Iar dacă nu doar salariul contează, aşa cum spunea recent Jeff Muzzerall, directorul centrului de comunicare corporatistă din cadrul Rotman School of Management al Universității din Toronto, parafrazându-i pe masteranzi: „Dacă tot nu fac bani mulți, măcar să aduc o contribuție în societate și să am parte de o experiență semnificativă”.

Şi un alt element apărut în această perioadă de schimbări, nu mai puţin important, este orientarea instituţiilor de învăţământ spre regândirea curriculei în aşa fel încât cursanţii să fie pregatiţi pentru cerinţele actuale ale recrutanţilor.

Deci, iată că asistăm la un sistem complex, în care, în primă fază pregătirea practică în cadrul ONG-urilor ajută la intrarea pe piaţa muncii, iar reversul, tot mai mulţi absolvenţi se “întorc” apoi, mult mai pregătiţi după finalizarea studiilor şi contribuie la dezvoltarea companiilor. 

Dan LUCA / Bruxelles

Nordicii în topul statelor europene

Alături de Elveţia, şi Norvegia are o economie “ce se comportă” bine în ciuda crizei europene, conform bugetului naţional prezentat recent.

Exploatarea hidrocarburilor contribuie semnificativ la creşterea PIB-ului. După cum scrie Evenimentul Zilei, “Norvegia bagă toţi banii din petrol în fondul de pensii”. În altă ordine de idei, norvegienii sunt printre cei mai fericiţi locuitori de pe planetă.

Deşi în afara UE, Norvegia are relaţii bune cu Uniunea Europeană. Recent, cu ocazia obţinerii premiului Nobel pentru Pace, premierul Norvegiei a felicitat UE, precizând în continuare că subiectul aderării la UE, “nu este de actualitate”.

Dan LUCA / Bruxelles

Academic: Comunicare interculturală de la Cluj

Sincer vorbind îmi place să ţin cursuri academice atât la Bruxelles, cât şi în România. Recent, timp de câteva zile, am fost în oraşul meu natal, Cluj-Napoca, pentru a preda un curs despre "Comunicare interculturală" la masterul "Managementul Riscului în Relaţiile Internaţionale" de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (din cadrul UBB).

O discuţie foarte plăcută, în care am prezentat teme precum Sfera Publică şi Uniunea Europeană, Identitatea şi valorile europene, Politica de comunicare a UE, Harta Bruxelles-ului european, Presa Europeană, Lobby de ţară la Bruxelles.

Studenţi foarte deschişi şi plini de curaj, dornici să înţeleagă mai bine posibilităţi de dezvoltare într-un mediu intercultural precum cel al Bruxelles-ului european.

O adevărată plăcere!

Dan LUCA / Bruxelles

Pregătire românească, specializare americană

Claudia Silaghi, director la Romanian Education Foundation, realiza recent un interesnt interviu cu Adrian Ilie, cercetătorul român din cadrul University of North Carolina.

Evident, nici admiterea la o instituţie de învăţământ de prestigiu din străinătate nu este simplă, nici a te întreţine şi a te descurca printre străini, cu culturi şi mentalităţi diferite nu este uşor, dar cu toate acestea, românul îi încurajează pe tineri să îşi urmeze visele, şi să aplice, dacă sunt “buni”.

Poate şi studenţii de acum consideră încă, aşa ca şi Adrian Ilie, “În România la ASE am făcut cursuri foarte utile pentru mine. Dar în acelaşi timp programa mă obliga să fac şi cursuri care ulterior s-au dovedit a fi inutile. Nu ştiu cum e acum, dar pe atunci mulţi profesori veneau la curs şi dictau, iar noi scriam. Ca să obţin note bune, la unele din cursuri trebuia doar să tocesc”. Comparativ, “pe de altă parte, în SUA totul e la un alt nivel. Se pune accent mai mult pe practică, pe tehnologie, şi se învaţă pe tot parcursul anului, nu doar în sesiunea de examene. Aici am învăţat şi ce e cercetarea”, mai spune el.

Şi Ilie împărtăşeşte convingerea că migraţia talentelor spre exterior este o pierdere pentru ţară – “Eu personal aş putea fi considerat o pierdere pentru România. Dar încă lucrez cu români, am colaboratori şi proiecte finanţate de aici şi implementate în România. În cercetare lucrez doar cu americani, dar în afacere am reuşit să implic şi români. Eu sper ca pe viitor să pot fi în măsură să angajez cât mai mulţi colaboratori români permanenţi. Practic, eu cred că pe termen lung nu vorbim de o pierdere. Sigur, ideal ar fi ca o parte din românii plecaţi să se întoarcă acasă şi să pună mână de la mână ca să facă ceva concret”.

Mă bucur că v-am mai putut prezenta încă un român, care, deşi realizat în Diaspora, nu a uitat de unde a pornit.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA - În studioul Radio Cluj despre Premiul Nobel şi UE

Cu ocazia vizitei recente de la Cluj, am avut plăcerea să revin în studioul Radio Cluj, de această dată fizic, nu doar prin intermediul telefonului.

Tema: premiul Nobel pentru Pace, obţinut de Uniunea Europeanã a marcat paginile publicaţiilor din ultimele zile. UE nu traversează o perioadă uşoară, care se adaugă celor şase decenii în care s-a urmărit “promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa", după cum a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.

Pacea este una dintre realizările UE, ca urmare a scopului propus la fondarea comunităţii. Prosperitatea, o altă valoare, a venit ca un produs secundar al primei. Solidaritatea a contribuit la dezvoltarea Uniunii Europene, iar acum, în perioade de cumpănă, va fi aceeaşi care va infuenţa viitorul construcţiei europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Liquid Democracy

An interesting article on “liquid democracy” was published earlier this year. It explained that one of the political parties in Germany uses an online tool to engage the citizen in the decision making process, consequently activating a liquid democracy system.

Any member using the tool can submit a policy proposal, after which others can amend and revise it. Members also have the possibility to put up counter proposals. In the following weeks people can vote for their favorite proposal.

The voting process is the most interesting part in this process: each member has one vote, but that vote can be given to a so-called ‘representative’. You decide if he/she can use your vote on anything, or just on certain topics or proposals you think are important. You can take your vote back at any moment – holding your ‘representative’ accountable at all times.

This, according to the article, is liquid democracy: a form of democracy that combines direct democracy and representative democracy. You can at any time decide where you want to be – to engage in the decision-making process yourself, or to have somebody else to represent you.

There are limitations as well, for some topics it is just not only a matter of voting for a proposal on the online tool – decisions can also be made at conferences, by an elected group of people, etc. But liquid democracy has also already seen slight success in Germany regarding the EU Data Protection Directive. The most voted proposal was put forward in the Berlin parliament, and although it wasn’t directly successful, an amended proposal was indeed accepted.

Dan LUCA / Brussels

Despre limitarea implicãrii la britanici

După toate demersurile şi deciziile luate în ultimele luni de liderii europeni pentru ieşirea din criza, aşa cum concluzionează The Guardian, “Marea Britanie şi restul Uniunii Europene se îndreaptă în direcţii total diferite”.

Explicaţia logică? – consensul stabilit iniţial între cele 11 state se poate “transforma într-o majoritate la nivelul celor 27 de ţări membre UE. Marea Britanie nu face parte nici din acest grup. Printre cele 11 state se numără Germania şi Franţa, cele două vechi state mari, plus Italia, Spania şi Polonia – care sunt, după Marea Britanie, cele mai mari state europene. Pe scurt, izolarea Marii Britanii devine din ce în ce mai constantă”.

Toate acestea confirma teoria lui George Freidman: “Marea Britanie nu s-a baricadat în afara Europei (decât în cazuri extreme), ci şi-a limitat implicarea. Geografia i-a permis acest lucru”.

Dan LUCA / Bruxelles

Democraţia lichidă

Recent se observă o nouă tendinţă pe scena politică, ce se manifestă în principal în Germania, reprezentantă de ascensiunea unor ˝partide atipice˝. Partidul Piraţilor, născut dintr-o combinaţie între democraţia directă şi cea indirectă, a ajuns să fie a treia putere politică. ˝Piraţii˝ au apărut din nevoia cetăţenilor de mai multă transparenţă, sătui fiind de figurile politice actuale.

Democraţia lichidă sau ˝Liquid feedback˝ presupune manifestarea directă pe o platformă online. Un alt principiu caracteristic este posibilitatea oscilării pe o scală între democraţia directă şi cea reprezentativă, în funcţie de preferinţele fiecărui membru al partidului, la un moment dat.

Germania nu este singurul stat european în care partidele extremiste câştigă tot mai mult teren, şi explicaţia numărului mare de alegători nu se bazează pe creşterea numărului de adepţi ai noilor ideologii, ci mai degrabă pe o revoltă a acestora în a vota vechile partide care i-au dezamăgit.

Dan LUCA / Bruxelles

PSD Belgia susţine iniţiativa TSD Diaspora

     TSD Diaspora a prezentat acum câteva zile la Parlamentul European, rezultatele studiului “Cine sunt tinerii români din Diaspora şi cum văd ei România?”.

“Este pentru prima dată când tinerii social-democraţi români din Diaspora îşi adună forţele şi produc o astfel de acţiune. România la care visăm are nevoie şi de noi, de experienţa noastră, de expertiză, de proiecte îndrăzneţe care să schimbe imaginea ei în străinătate. Ne dorim şi avem potenţialul să modelăm o Românie mai bună, mai europeană şi mai profesionistă”, ne explica Anda Ghiran, iniţiatorul şi coordonatorul studiului.

Aşa cum am precizat susţin implicarea românilor din Diaspora şi mai ales a tinerilor în dezvoltarea României – “Recent, am propus Programul Guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană” care sa dezvolte capacitatea administraţiei româneşti de a interveni pe politicile sectoriale europene, atât la nivelul ministerelor, cât şi la nivelul Prefecturilor. Este un exemplu concret prin care putem absorbi în România tineri pregătiţi la nivel mondial. Mai mult decât atât, pentru rezolvarea problemele cu care se confruntă tinerii români din Diaspora, aşa cum au fost subliniate în studiul TSD Diaspora, credem că este oportună transformarea Ministerului Afacerilor Externe în Ministerul Afacerilor Externe şi al Diasporei”.

PSD Belgia a susţinut aceastã iniţiativă pe toată durata celor 18 luni de proiect, până la prezentarea rezultatelor de acum câteva zile şi va continua sã ajute de la Bruxelles proiectul TSD Diaspora.

Numai laude celor implicaţi! Felicitări Anda!!!

Dan LUCA / Bruxelles

 

De ce nu ar funcţiona o Europă federală?

Filosoful francez André Glucksmann consideră că “la ora actuală evoluţia (Europei) este extrem de tulbure”. Trecând dintr-o criză în alta, aşa cum crede omul de ştiinţă, federalismul nu este soluţia - “Naţiunile europene nu sunt la fel, acesta fiind motivul pentru care ele nu pot fi îmbinate. Nu este comunitatea ceea ce le uneşte, ci un model social. Există o civilizaţie europeană şi un mod occidental de gândire”.

Totuşi, cu toate diferenţele pe care le caracterizează, tot el afirma în interviul preluat de Foreign Policy, toate conflictele europene “au condus la o înţelegere – comună tuturor naţiunilor – a democraţiei, care constituie un subiect central, civilizator, al Europei”.

Glucksmann vorbeşte despre “o alianţă europeană în domeniul energiei” care ar putea salva Uniunea de eventuale viitoare conflicte. “În schimb, Germania a hotărât să pornească de una singură în tranziţia către o energie regenerabilă, ignorând parteneriatul european. Fiecare negociază în mod individual cu Rusia pentru petrol și gaze, Germania a semnat un contract pentru construirea  unei conducte de petrol în Marea Baltică în ciuda opoziției Poloniei și Ucrainei, iar Italia este implicată în South Stream, proiectul de construire a unui gazoduct care să traverseze Marea Neagră”, încheie acesta, argumentându-şi părerea.

Dan LUCA / Bruxelles

AEGEE - un brand de Bruxelles

In aprilie 1997 candidatura mea pentru Comitetul Director al AEGEE-Europe a fost votatã favorabil de cãtre Adunarea Generalã a celor aproximativ 1.000 de delegaţi, veniţi din 250 centre universitare. Ca mandat european, m-am implicat în special în dezvoltarea imaginii asociaţiei la Bruxelles.

Era de datoria mea ca AEGEE să îşi facă auzită vocea în capitala europeană. Pe lângă înnoirea bazei de date cu contactele jurnaliştilor, în special din presa europeană (European Voice, Agence Europe, Uniting Europe, Europolitique, BBC, La Libre Belgique), instituţii europene şi organizaţii neguvernamentale, am organizat o conferinţă de presã la sediul AEGEE pentru a atrage atenţia media asupra programelor educaţionale europene. Una dintre preocupările mele era păstrarea relaţiei cu “veteranii AEGEE”, care deja la vremea aceea ocupau poziţii importante în domeniul afacerilor europene.

Eforturile depuse, în cei doi ani de Birou Executiv, au fost răsplăte prin succesul AEGEE. Îmi place să cred că AEGEE este azi ceea ce este şi datorită echipei din 1997-1999, din care am făcut cu mândrie parte.

Dan LUCA / Bruxelles

Dinamismul nevoilor umane

Dacă ar fi să facem o analogie între noul nivel introdus în piramida lui Maslow, atunci ar trebui să mai adăugăm încă o treaptă în vârful “piramidei nevoilor europene”, despre care scriam cu ceva timp în urmă.

“Oamenii au nevoie să contribuie la reuşita altora, la dezvoltarea unei comunităţi bazate pe interese comune”.

Românul, ca cetăţean european, nu putem afirma că este pe deplin “împlinit”, având în vedere situaţia ţării pe scena europeană. “Iniţial, teoria spunea că oamenii îşi îndeplinesc mai întâi nevoile de bază şi abia apoi pe celelalte, dar practica demonstrează că pentru oameni diferiţi, în contexte diferite, unele nevoi superioare (din vârful piramidei) pot fi mai importante decât unele nevoi inferioare (de la baza piramidei)”.

Dan LUCA / Bruxelles

În Belgia: românii nu sunt laşi!

De atâtea ori am auzit expresii de genul: ″românii nu ştiu ce drepturi au″, ″românii se complac cu situaţia” sau “românii îşi merită soarta”.

Să vă dau un exemplu concret pe care l-am trăit de câteva luni. Codruţa ne-a mobilizat pentru a ataca politic situaţia muncitoarelor care sunt exploatate în abatorul din Bruxelles. A pregătit un dosar beton din punct de vedere al legislaţiei, a comunicat perfect cu grupul exploatat şi a realizat o acţiune strategică de impact maxim. Iar acum câteva zile a explodat totul. Un articol în principalul cotidian flamand a fost scânteia, a urmat toată presa scrisă, televiziuni şi radiouri din Belgia. S-a sesizat apoi şi presa din România, apreciind mărturiile Codruţei. Iar acum se pare că managerii abatorului sunt în curs de regularizare a situaţiei româncelor.

A fost interesant să urmărim şi reacţiile unor compatrioţi, care au început cu săgetuţe tipice dâmboviţene de genul: ″de ce un partid din România se amestecă în alte ţări ?″ sau ″din nou ne facem de râs ca ţară″. Îmi permit să răspund la astfel de polemici. Noi, la Bruxelles şi în Belgia, chiar credem că putem ajuta prin activitate politică românii. Ne implicăm de aproape 5 ani şi dorim să fim conectaţi la ce simte poporul. Venim cu idei precum centrele sociale, urmărim la sânge dosarul cu ridicarea restricţiilor de muncă pentru românii din Belgia, ne zbatem să vedem cum se pot face mai uşor cursuri de limbă şi civilizaţie românescă pentru copiii români.

Părem ridicoli în România politică cu astfel de acţiuni? Celor care luptă alături de noi nu le promitem nici colegii favorabile la alegeri, nici posturi de directori la ″descentralizate″, nici contracte de firme cu Statul după ce suntem la putere. Le promitem că se pot implica într-un proiect politic în care putem să ajutăm oamenii şi asta este mai mult decât 100 de funcţii publice sau milioane de euro! Este ceva de la inimă la inimă! De la om la om! Noi chiar credem – în naivitatea noastră? – ca muncitoarea din abatorul Anderlecht, mamă a 5 copii, care lucrează zilnic 12 ore, are nevoie de cineva să-i faciliteze legătura cu un sindicat pentru a-i apăra drepturile. Noi chiar credem că tânărul român, venit la studii în Belgia – are nevoie de un sfat pentru a încerca să reuşească în Belgia.

Noi credem că un partid politic este ceva pentru oameni sau dacă nu, este NIMIC ! Încă o dată felicitări Codruţa! Ne-ai arătat din nou că noi, românii, nu suntem laşi!

Dan LUCA / Bruxelles

Să nu uităm să ne trăim viaţa!

Sunt bine-venite astfel de articole, de genul celui publicat recent de Cariere, care îşi propun să atragă atenţia cititorilor asupra faptului că epoca în care trăim ne face de multe ori să uităm să profităm de ceea ce este cu adevărat important în viaţă.

Nu sunt deloc adeptul conceptului de viaţă conform căruia trebuie să te complaci într-o situaţie mediocră, fără să lupţi pentru a obţine mai mult, însă viteza în care se mişcă lucrurile şi preocupările curente distrag atenţia de la ˝realitatea completă˝. 

Astfel, e bine să nu uităm cele 8 sfaturi transmise de Dragos Nicolae, printre care acela de a încerca ˝să înțelegem mai bine puterea prezentului˝, ˝diferenţa între a ne confrunta cu înfrângerea și a fi învins˝, să recunoaştem ceea ce deja s-a produs şi să avem tăria de a o lua de la capăt, şi foarte adevărat, este o mare greşeală să încerci să te integrezi acolo unde simţi că nu îţi este locul.

Să nu uităm nici ceea ce foarte frumos spunea autorul, ˝nu întotdeauna ne putem alege muzica, dar mereu putem alege felul în care dansăm˝.

Dan LUCA / Bruxelles

Presidents using Web 2.0? Let’s be serious!

I recently read a study about elections – specifically about the US elections 2008 (Obama) and the French elections in 2012 (Hollande), and how candidates are using social media. The question struck me then: do the candidates still maintain their lines of communication with the citizens after a victory in the elections?

Let’s take a realistic look at the issue. During the campaign the party leader or candidate is quite accessible: he/she is for example very active on Facebook, everyone can contact him/her via their personal email (yahoo, gmail, etc), call on their mobile phone at every hour of every day, each event is ‘accompanied’ by twitter, comments are directly written by the candidate, etc.

Can you imagine that it is possible for the president or prime-minister to maintain such a pace? Is it really realistic to believe that they reply to their emails that same day? Can we even ask them to write non-stop on Facebook? Is it possible for them to answer every call on their mobile phone?

It’s a big dilemma and I remember what happened the night Obama got elected as president of the world’s most powerful state. He sent messages using social media to those people who believed in him, who fought side by side with him on a daily basis during the campaign, who helped fundraising – resulting in 750 million dollars. But Obama was quickly warned by the presidential security team that things don’t work that way. “You are the President now, and we must think of your safety. We need to control all equipment and messages with codes, therefore allowing you to be safe, etc.”

And now I wonder how Web 2.0 can really be used by a president or prime-minister. Please do not mix personal messages, responses and comments with phrases like “my team is dealing with this”, or “a consultancy firm is doing everything”. I mean, how realistic is it to ask the president, not his team or his system, to be on Web 2.0?

Dan LUCA / Brussels

Kohl vorbeşte despre Europa

Fostul cancelarul german Hermut Kohl, după o lungă absenţă, şi-a expus recent părerea cu privire la felul în care este gestionată criza din zona euro. Conform acestuia, Europa nu mai poate să ajungă din nou la razboi. “Avem nevoie să intensificăm unificarea Europei. Să utilizăm pozitiv timpul pe care îl avem”, spunea Kohl.

Conform materialului Euractiv, dacă analizăm abordările total diferite a celor doi lideri germani privind UE, păreri ce dau naştere la dispute politice naţionale, totuşi mulţi sunt de părere că aceste evenimente pot marca startul unui “rebranding” al Angelei Merkel, ca fiind un "nemaipomenit european", aşa cum cancelarul încearcă să îşi construiască discursul politic.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Occidentul Românesc – “Belgia – campania electorală pe strada mea”

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile locale organizate pe 14 octombrie în Belgia. Mă bucur că românii pot candida pentru posturile de consilieri la “Comunele” capitalei belgiene.

Despre acest subiect am scris mai multe într-un recent material publicat de Occidentul Românesc.

.............

În această toamnă, pe 14 octombrie 2012, se organizează alegeri locale în Belgia. Atât femei cât şi bărbaţi, indiferent de naţionalitate, toţi locuitorii contribuie la construirea unui viitor durabil pentru cartierele în care îşi au reşedinţa. Cei aproximativ 55.000 de români din Belgia sunt un potenţial electoral fantastic pentru o ţară precum Belgia, iar prin activitatea lor pot demonstra că merită implicarea în comunitatea locală din ţara de adopţie. Ce fel de alegeri sunt în Belgia pe 14 octombrie 2012? Se aleg practic primarii şi consilierii la “Comune”. Hai să explic ce e această structură pentru acei români care nu locuiesc în Belgia. Dacă luăm Bruxelles-ul, şi facem abstracţie de tot ce este administraţie europeană, observăm că există un “decupaj” de 19 structuri, numite “comune”. Dacă forţăm puţin terminologia comuna bruxelleză este precum sectorul din Bucureşti. Deci avem alegeri la “sectoare” în Bruxelles!  Încă din februarie 2008 ne-am implicat politic, alături de românii din Belgia şi din Bruxelles, iar rezultatele se văd acum. Avem o relaţie foarte bună cu cele două partide socialiste din Belgia (cel de limba franceză şi cel de limba flamană/olandeză) şi munca a dat roade: am reuşit să ne impunem candidaţii romani pe listele socialiste belgiene pentru scrutinul local.

În premieră avem români care candidează pentru a obţine mandate de consilieri la “Comune”.  Mult succes Gabi Mara la Saint Josse (Bruxelles)! Baftă George Mantea la Auderghem (Bruxelles)! Putere de convingere Răzvan Lizo la Molenbeek-Saint-Jean (Bruxelles)! Ai tot sprijinul nostru Mariana Polatos la Wemmel!  Făcând o comparaţie, alegerile sunt «Jocurile Olimpice ale partidelor police». În primul rând este important să doreşti să ajungi la Jocurile Olimpice (să intri în politică), să reuşeşti să faci parte din echipa ţării tale la JO (să intri pe lista electorală) şi apoi să reuşeşti să cîştigi o medalie (să fii ales de către electorat).  În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor. Românii din Diaspora sunt un liant între ţara de inserţie, pe de o parte, şi compatrioţii plecaţi din ţară pe de altă parte, şi România. Acest drept este o oportunitate enormă de a se face remarcaţi, de a spune ceea ce au de spus, iar prin acţiunile lor vor putea contribui la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României şi la dezvoltarea unor relaţii bilaterale fructuoase.

Dan LUCA / Bruxelles

La Varşovia - mai multă integrare europeanã!

Criza economică din Europa a cauzat o criză de încredere în UE, aşa cum se concluziona şi în urma întâlnirii de la Varşovia, cu câteva zile în urmă.

Cei 11 miniştri participanţi la întâlnire au subliniat, încă o dată, faptul ca alegerile din 2014 pentru Parlamentul European trebuie să desemneze reprezentanţi cu vizibilitate, candidaţii de pe listele electorale ale partidelor politice naţionale şi alegerea directă a Preşedintelui.

Ideea transmisă a fost similară cu cea prezentată de Barroso în discursul său deja celebru. Şi alte teme, discutate anterior au fost readuse în discuţie, printre care şi existenţa unei a doua camere a Parlamentului pentru a oferi mai multă legitimitate instituţiei europene. În acelaşi timp, grupul “celor 11” a propus o mai mare implicare din partea parlamentelor naţionale în luarea deciziilor europene.

Dorinţa exprimată de participanţii la întâlnirea din Polonia este de a crea o Uniune puternică, un mare jucător global, indiferent că este vorba de o comunitate de 28 de state membre, sau mai multe.

Dan LUCA / Bruxelles