Avem nevoie de corporaţii în definirea proiectului european?

Înca de acum 11 ani prezentam metodologia racordãrii multinaţionalelor la spaţiul legislativ al Bruxelles-ului european. E normal şi benefic ca sectorul de afaceri sã interacţioneze cu decidenţii politico-administrativi… Transparenţa acestui process este necesarã şi s-au fãcut paşi concreţi prin introducerea registrului european.

Scopul acestui mesaj este însã altul, în a prezenta un unghi diferit, mai ales cã în 6 luni avem alegeri europene cruciale pentru viitorul UE. Corporaţiile au un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi mai apoi lansarea monedei comune euro s-a realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat prin 2003-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Şi mulţi zic cã de fapt  startul crizei instituţionale europene a fost anul de graţie 2005.

Brexitul forţeazã o dezbatere asupra viitorului proiect european. Discutãm tot mai mult despre bugetul euro, securitatea frontierelor europene, extinderea Uniunii Europene şi chiar reforma instituţiilor europene. Ne îndreptãm spre un nou Tratat European? Desigur necesar, dar imposibil de imaginat în actualul context politic european.

Ce putem face din punct de vedere al conectãrii sectorului de afaceri cu proiectul european? Deşi nu trebuie sã confundãm proiectul definirii UE pentru anul 2040 cu alegerile europene de anul viitor, câteva conexiuni sunt necesare. Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european în campania electoralã de anul viitor. La nivel de corporaţii Comisia Europeanã, în special, este vãzutã ca o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

Prea puţin în momentul de faţã se observã o strategie macro concretã de reindustrializare la nivel european. Concurenţa cu celelelte puteri economice conduce la reevaluarea proiectul campionilor industriali europeni, dar în acelaşi timp avutã mare grijã în a nu strivi IMM-urile. Europa trebuie sã aibã o capacitate industrialã puternicã, nu poate deveni doar un continent de servicii…

Desigur corporaţiile pot sã îşi recalibreze mesajul în urmãtoarele luni, cu accent pe cetãţeni. Dacã vorbim de cetãţeni atragem atenţia politicienilor... E vorba de banala traducere a jargonului… Câteva exemple:

Ø  Militãm pentru o Europa competitivã din punct de vedere economic = dorim sã creãm mai multe locuri de muncã în UE,

Ø  Tindem spre o economie circulară cu emisii scăzute de carbon = pentru cetãţeni avem nevoie de un mediu înconjurãtor mai bun.

Dan LUCA / Bruxelles

Policymakers seek CEOs input for Future of EU

The shaping of the FUTURE OF EU starts now. Brexit becomes reality next March, paving the way for a rebalancing of power within the EU. Leaders will decide Europe's future path at the FUTURE OF EU Summit (Sibiu, Romania) in May 2019. This will be the last meeting of EU leaders before the European Parliament elections.

In less than 6 months, the EU’s direction and policy priorities for the next 30 years will be decided: how to harness globalisation; how to deepen the economic union and the social dimension of Europe; how to shape the future of our climate and energy policies; how to create a European defence Union and how to streamline EU decision-making.

The EU is calling for corporate vision! Corporations have the power and capacity to provide solutions to policymakers. By creating jobs, boosting innovation and enabling socio-economic development, the industry's contribution is fundamental to ensure that economic opportunities will grow in the future.

This is the Momentum to communicate your vision and shape the FUTURE of your business in the EU.

Dan LUCA / Brussels

Mimarea nereuşitã a alegerilor primare europene

Acum câteva sãptãmâni pronosticam posibilii câştigãtori ai alegerilor primare pentru EPP şi PES. Mai rapid şi mai clar decât credeam, previziunea s-a adeverit, Manfred Weber l-a învins uşor, la Congres, pe Alexander Stubb, iar indirect Angela Merkel a arãtat cine este “tãtic” în EPP şi UE. Frans Timmermans a câştigat prin neprezentarea adversarului… socialiştii neaşteptând congresul PES din decembrie 2018 pentru a “alege”.

Dacã tot suntem la subiectul alegerilor primare europene sã menţionãm, tehnic, cã şi Grupul ECR l-a ales sau nominalizat pe cehul Jan Zahradil candidat pentru presedinţia viitoarei Comisii Europene. Jan cicã reprezintã noua Europã, una axatã pe viziunea conservatorilor britanici…

Fiasco… acesta este cuvântul pentru alegerile primare europene derulate şi nici nu vreau sã mai aştept Consiliul Verzilor de la Berlin (sfârşit de noiembrie) sau ceva adunare internã a ALDE din februarie 2019. Acum vreo 10 ani eram sideraţi de alegerile primare americane şi de notorietatea câştigatã de Obama, iar în 2014, dupã precedantele alegeri europene, aplaudam deschis curajul partidelor europene de a se arunca în comunicarea directã cu cetãţenii... Nu greşesc cu nimic când afirm cã alegerile primare europene au dezamãgit deja. Mãcar prodedura de Spitzenkandidaten sã salveze aparenţele...

Urmariţi şi subiectul bugetului euro. Prinde contur proiectul... chiar dacã mulţi îmi ziceau în primavarã cã nu se poate aşa ceva.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – cooperare academicã cu 13 universităţi europene

Săptămâna aceasta am fost invitat pentru a prezenta un curs despre European Primary Elections & EU Media studenţilor de la Masterul în Ştiinte Politice de la Universitatea din Anvers (Belgia). Majoritatea studenţi flamanzi (pus o austriacã si o surinamezã), dar foarte ancoraţi în realitatea contemporană, cu potenţial real pentru a aborda şi piaţa afacerilor europene.

Derulez o muncã academicã intensã care mã ajutã enorm sã fiu la curent cu dezvoltãrile contemporane legate de comunicarea europeanã şi chiar sã public cãrţi despre acest subiect.

În ultimii 10 ani am colaborat cu 13 universitãţi din 4 ţãri:

Ø  5 universitãţi din Bruxelles: VUB, ULB, IHECS, UBI şi Vesalius,

Ø  Prestigioasa universitate din Leuven - KU Leuven,

Ø  Recenta colaborare cu Universitatea din Anvers,

Ø  Am reuşit să îndrum studenţi şi să le vorbesc despre tainele Bruxelles-ului european atât în Italia, la Gorizia, cât şi în Bucureşti (SNSPA, IBR) şi Cluj (UBB).

Ø  Am acceptat cu plãcere sã fiu coordonator al tezelor de dizertaţie masteranzilor de la universitãţi din Berlin, Bucureşti şi Iaşi.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – autor de cărţi despre UE şi România (publicate acum și online)

2019 – Mapping the Influencers in EU Policies

2016 - Bruxelles european. Context românesc

2013 - European Union: Views from Brussels

2009 - Dilemele comunicării Uniunii Europene

2007 - Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles

2003 - România văzută de la Bruxelles

În 2003 lansam cartea „România văzută de la Bruxelles”, menţionând atunci că a fost o conjunctură favorabilă, ca eu să trăiesc în Bruxelles-ul european începând cu momentul Tratatului de la Amsterdam (1997) şi ajungând la cel al extinderii Uniunii Europene.

Ca o continuare, în 2007, am publicat online cartea „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles”, o culegere care cuprinde 10 ani de corespondenţe pentru presa clujeană.

În 2009, împreună cu 50 de români, am decis să scriem o carte despre comunicarea Uniunii Europene. Printr-un exerciţiu colectiv, am încercat emiterea unor semnale despre ce e bun şi ce e rău în construcţia comunitară, o percepţie a cetăţeanului simplu. Toate acestea sunt cuprinse în “Dilemele comunicării Uniunii Europene”.

La finalul anului 2013 am reușit publicarea primei mele cãrţi în limba englezã, "European Union: Views from Brussels". Materialul cuprins în aceastã carte este o reflectare a ideilor care au fost publicate pe blog în perioada 2009-2013. Masa criticã editorialã este prezentatã cronologic, existând totuși o segmentare pe anumite teme abordate: EU Actors & EU Citizens, Future EU, EU Communication, Romania in the EU, Management & Business, EU Education şi Technology & Media. Conţinutul cãrtii se poate vizualiza acum integral și online.

Pe 30 martie 2016, am încheiat un proiect gigant, acela de a publica o carte scrisã în perioada 2011 - 2016.  Am intitulat-o simbolic “Bruxelles european. Context românesc”. Este o culegere care cuprinde 6 capitole, urmărind teme de actualitate precum: Piaţa forţei de muncă și afacerile din Bruxelles-ul european, Eficienţa României în Uniunea Europeană, Tehnicile de comunicare UE, Europa cetăţenilor, Educaţia europeană şi Diaspora românească. Cuprinsul cãrţii se poate accesa acum online.   

Pentru primavãra anului 2019 pregãtesc o nouã carte, intitulatã Mapping the Influencers in EU Policies.

Dan LUCA / Bruxelles

Helping the EU Project succeed – input is needed from European corporations

European Political Context 

In less than a year, European Parliament elections will lead to the next European Commission. Following the polarising trend in global politics, the debate is mainly conducted between pro-Europeans and anti-Europeans. The ever growing gap between decision-makers and citizens could have disastrous consequences for the European project, impacting the single market, economy and jobs. The private sector has been speaking out after the Brexit vote, warning politicians of the dangers. Similarly, the private sector has an important role to play and might be Europe’s last resort in raising awareness and communicating the negative impact that anti-European forces would have.

2019 European Elections – worst possible scenario?

Following constant criticism of the European project (with few people openly defending it), we risk having an anti-European movement in the next European Parliament. With a possible anti-European majority, everything will be blocked, halting the European engine ….possibly forever.

European corporations can help the EU!

We need a clearly-defined, forward-looking European project that gains momentum with the 2019 elections. EURACTIV recommends that corporations communicate their European vision via their own 2019 Manifestos or other campaign-focused documents. Building arguments for a strong future EU and communicating them from the beginning of 2019, will help companies engage with the new Parliament whilst also helping the European project.

Dan LUCA / Brussels

Câteva idei pentru dezvoltarea Clujului turistic...

E foarte plãcut sã petreci câteva zile cu familia la Cluj. Zona Someş – Parcul Babeş este excelent amenajatã acum, iar o alergare de dimineaţã te energizeazã.

Clujul este un oras care pulseazã a tinereţe, iar lucruri noi apar la fiecare pas. Tradiţionalul magazin Central are acum pe acoperiş o terasã superbã (Klausen Burger) de pe care se poate admira panorama urbei, dar şi bea o bere bunã, de producţie proprie, ceva de genul Brussels Beer Project…

Descoper în Cluj activitãţi interesante, precum bowling-ul din clãdirea halei alimentare sau – ceva special, dar de încercat – Escape Room.

Câteva recomandãri acum pentru ca oraşul sã treacã la “next level” din punct de vedere turistic:

Ø  Sunt cel puţin 3 sãli de spectacole care sunt utilizate prea puţin şi mã refer în special la clãdirea Teatrului Naţional, Filarmonica şi Casa de Culturã a Studenţilor. Trebuie sã fie dinamicã, mai ales în timpul sãptãmânii, nu doar în week end. Cel puţin 10 spectacole pe sãptãmânã, dar atenţie la repertoriu. Create show-uri muzicale, preferabil în limba englezã, de aproximativ douã ore. E nevoie de un marketing puternic, în aşa fel încât sã avem turişti care vin special de la Budapesta sau Viena pentru astfel de distracţii. Broadway la Cluj? În fiecare zi?

Ø  Douã sãli de sport incredibile, mândria oraşului. Din nou prea puţin utilizate şi nu ma refer la marile evenimente, gen echipa naţionalã de handbal, Campionat European de gimnasticã sau Halep la Cluj. Trebuie sã avem în fiecare zi o ofertã, în jur de ora 16:00. 3 sporturi pot face minuni, baschetul, voleiul şi handbalul, fiecare cu o echipã de fete şi una de bãieţi. Cu o programare atentã, o investiţie în calitate, cu un marketing puternic, putem avea 500 de spectatori în fiecare zi…

Ø  Aeroportul e bun, dar serviciile sunt puţin depãşite. Stãm vreo 500 de oameni la Plecãri şi nu e decât o dugheanã cu ceva marunţişuri. Cel puţin 5 restaurante se pot deschide în acel loc…

Mã bucur de Cluj şi aşa cum ştiţi, din când în când, am prezentat idei de dezvoltare:

2008 – Clujul, infrastructura şi parlamentarii europeni

2011 – Clujenii vãzuţi de la Bruxelles

2014 – Turismul clujean trebuie “europenizat”

2014 – La Cluj, intervenţie la prezentarea bugetului oraşului

2014 – Ce se întâmplã la Cluj este un beneficiu pentru întreaga regiune

2016 – Crãciun plãcut la “acasã din România”

Dan LUCA / clujean la Bruxelles