Fãrã doar și
poate 2017 a început bine pentru Europa. Dupa un an 2016 dezolant, alegerile
din martie din Olanda l-au izolat pe Geert Wilders, iar primul tur al prezidenţialelor
din Franta a adus victoria centristului Emmanuel Macron. Urmeazã un tur doi
deosebit de complex, având în vedere scorul istoric reușit de reprezentanta
Frontului Naţional. Marine Le Pen este mult mai puternicã decât “surpriza” Jean-Marie
Le Pen de acum 15 ani. Apelurile de "regrupare în jurul democraţiei"
sau "barajul contra Frontului National" sperãm sã aducã victoria
normalitãţii în douã sãptãmâni.
Alegerile din Franţa
au pulverizat cele douã partide tradiţionale din Franţa, care de zeci de ani își
împart scena politicã. Paradoxal, dar alegerile primare organizate de ambele
partide, nu au adus succesul contat. Un candidat (dorit) unic al Stângii care
nu obţine nici mãcar 7% e ceva de neimaginat. Benoît Hamon a forţat o stânga radicalâ,
dar se pare cã o Stangã extremistã/comunistã,
ca ce a lui Jean-Luc Mélenchon a fost mult mai convingãtoare, în special în rândul
tinerilor.
Europa a urmãrit
cu respiraţia tãiatã alegerile din Franţa. Totuși, candidatul Bruxelles-ului
este în finalã, cu șanse mari de a cuceri Palatul Elysée. La un pas de avea în
finalã doi anti-europeni (extrema dreaptã și extrema stângã), Uniunea Europeanã
nu își permite acum pași greșiţi. Dacã Macron nu reușeste cu adevãrat sã
"livreze" feţe noi în legislativul din iunie, sã își aducã o contribuţie
de calibrul Germaniei la construcţia Europei, iar Franţa intrã din nou într-un
vârtej nefavorabil economic, cu siguranţa cã Marine Le Pen va câștiga Președenţia
Franţei în 2022.
Dan LUCA / Bruxelles
