A fost o reală plăcere să lucrez cu ziaristul Marco Badea în ultimele douã săptămâni pentru a realiza o investigație media despre ceva tehnic, european, dar foarte util pentru România. Articolul este acum publicat de către EURACTIV România.
--
Piața sucurilor proaspete se dezvoltă, iar racordarea la
o asociație de profil europeană le-ar da producătorilor români instrumente
suplimentare de a-și depăși nișa, mai ales că, spun ei, „nu avem un brand
puternic care să meargă la export”.
Context
Au apărut în ultimii ani sucuri precum cel de turmeric
sau guarana, dar și smoothie-uri de chia sau cânepă. Supriza vine din avansul
sucurilor obținute din legume, simple sau mixuri și mai ales din mixuri de
fructe și legume.
Sucurile proaspete refrigerate ocupă o nișă îngustă în
piața băuturilor non-alcoolice din România, deoarece se adresează unui public
în formare, cu venituri medii și peste, dar cu o evidentă tendință de lărgire,
pe măsură ce tot mai mulți consumatori se gândesc să adopte și să investească într-un
stil de viață sănătos. Aceste sucuri sunt amplasate în magazine în raioanele cu
temperaturi scăzute, astfel încât să fie ferite de pericolul alterării,
deoarece termenul de valabilitate este foarte scurt.
În ciuda semnalelor de creștere în acest segment, la
nivel național, segmentul rămâne îngust.
Integrarea producției cu procesarea
Mai mulți producători de sucuri de fructe din România au
spus că o mare problemă constă în faptul că nu dețin procesarea și că trebuie
să apeleze la firme specializate, care nu le pot onora întotdeauna comenzile.
Un reprezentat al Balmora Green Energy, care cultivă și
valorifică fructele de aronia pe 34 de hectare în Giurgiu, susține că nu a
reușit să între pe piața europeană din două motive: pe de o parte, nu dispune și
de producție pentru a-și consolida businessul, iar pe de altă parte din cauză
că nu a fost informat că există o Asociație Europeană a Sucurilor de Fructe.
O sursă din cadrul Clubului Fermierilor Români a spus că
problema despre care vorbesc producătorii de fructe este generată de faptul că
liniile de procesare sunt foarte scumpe, ceea ce îi oprește pe producători să
își dezvolte afacerea. Cu toate acestea, mai spune sursa din interiorul
Clubului Fermierilor Români, sunt puțini fermierii români care nu înțeleg cât
de important este să dețină atât producția, cât și procesarea.
Soluția ar fi demararea unor scheme de finanțare, care să
le ofere producătorilor de fructe oportunitatea de a crește cantitatea de suc
pe care îl pot obține din ceea ce cultivă, adaugă reprezentantul Clubului
Fermierilor Români.
„Nu avem un brand puternic care să meargă la export”
Un reprezentat al Merita Bio Ecologic a spus că dispune
de 20 de hectare de mere și se ocupă atât de cultivare, cât și de procesare.
Firma sa are nevoie și de alți procesatori, pentru a-și valorifica surplusul de
producție. Sursele din industrie au mai precizat că „din țară nu prea facem
export de fructe” și că „nu avem un brand puternic care să meargă la export”.
Dacă industria ar deveni mai coagulată, ar putea profita de oportunitățile de
dezvoltare a segmentului, întrucât există materii prime ieftine în România.
Un tânăr antreprenor din Iași a lansat producția de sucuri și siropuri naturale, destinate în principal sectorului HoReCa și vrea acum să creeze un brand cunoscut la nivel național, nu doar local. Business-ul a pornit de la o cultură de lavandă pe un mic teren primit moștenire de la bunici, iar ulterior, după două eșecuri în atragerea de finanțare, Cristian Ioniță și-a vândut apartamentul pentru a construi o hală de producție și, cu fonduri de la BT Mic, a cumpărat și utilajele. Primul sirop produs a fost de lavandă, al doilea de lămâie, pentru ca în prezent afacerea de familie să pună pe piață o gamă variată de arome, sub brandurile Thego (sucuri) și Gustos (siropuri). Exemple notabile mai sunt și în alte părți.
În 2021, Victor Dumitru Căruceriu a deschis
la Onești, în județul Bacău, prin intermediul programului Start-Up Nation, o
fabrică de sucuri naturale. Având în vedere că în multe dintre livezile
românești calitatea fructelor este departe de ceea ce piața cere și comparând
cu produsele similare care se importă, această oportunitate ar putea reprezenta
o reală șansă pentru pomicultorii noștri. Ideea lor este că, dacă merele pentru
industrie se vând la niște prețuri derizorii, singură șansă de câștig stă în
producerea sucului.
Ministerul Agriculturii a precizat că nu există o
asociație doar pentru sucuri naturale în România, subliniind însă că din
Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) fac parte și câțiva
producători de sucuri naturale.
Wouter Lox, secretar general al Asociației Europene a
Sucurilor de Fructe (AIJN), spune într-un interviu recent că una dintre
probleme ar putea fi versatilitatea calității de membru.
"În multe sectoare, companiile își revizuiesc
obiectivele strategice sau domeniul de activitate. Aceste revizuiri
interferează uneori cu menținerea apartenenței la anumite asociații sectoriale.
În plus, consolidările companiilor din sector poate duce nu numai la cotizații
reduse, ci și la o remodelare a mediului competitiv pentru membri. O asociație
depinde de dorința membrilor și a companiilor de a oferi o perspectivă
sectorială globală pentru a colabora în comun”, a declarat Lox.
Pentru a derula afaceri de succes pe segmentul producerii
de sucuri naturale în România este nevoie de consolidarea unei asociații
românești a producătorilor autohtoni. Această organizație trebuie să fie
inclusivă și să dezvolte o capacitate administrativã pentru a se conecta cu
toți producătorii din România, dar și de a interacționa structurat cu
Ministerul Agriculturii. Concomitent, e nevoie ca asociația românească să
devină un membru deplin al asociației europene AIJN, pentru a se cupla la
dezvoltările și oportunitățile pieței unice europene.
Desigur, putem vorbi chiar de o posibilă schemă de
sprijin a asociației din București, prin lansarea unui program guvernamental de
dezvoltare a resursei umane calificate, cu expetiză în politicile sectoriale.
Dan LUCA / Bruxelles
