Directori la Comisia Europeanã

Managementul Comisiei Europene s-a îmbogăţit recent cu alţi 3 români. Mare pãcat cã aceştia sunt doar pe poziţie de “Adviser”, nu directori plini, cu "organigramă puternicã sub ei".

Important este însã cã România “muşcã” mai profund din cota de ţarã cuvenitã ca membru UE, dar mai este mult pânã la “absorbţia” completã, preconizatã sã se obţinã la 5 ani dupã aderare.

Dan LUCA / Bruxelles

Europeana - analiză 2010

Cu 14 milioane de cărţi, hărţi şi produse artistice digitalizate, Europeana a depăşit proiectul iniţial. Vicepreşedinta Comisiei Europene, Neelie Kroes face o invitaţie tuturor bibliotecilor şi instituţiilor culturale, de a-şi digitaliza colecţiile, ceea ce ar ajuta mult la dezvoltarea proiectului.

Marea parte a publicaţiilor o constituie materialele vechi. Documentele mai noi întâmpină dificultăţi în digitalizare, intervenind pe multe paliere problema drepturilor de autor. Franţa este cel mai mare furnizor, urmată de Germania, însă pentru o reprezentare echilibrată a patrimoniului cultural european, este indicat ca fiecare stat membru să îşi aducă contribuţia prin publicarea creaţiilor naţionale.

România a furnizat abia 0,17% din materialul bibliotecii digitalizate europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Imagine, reputaţie, brand

Specialiştii susţin importanţa cetăţenilor în sprijinirea brandului creat pentru promovarea ţării, lucru ce nu a prea fost luat în calcul – numărul românilor care au o părere proastă despre ţară şi concetăţeni nefiind de neglijat.

Este important însă a nu se confunda brandul de ţară, cu brandul turistic, deşi la noi s-au făcut greşeli în abordarea ambelor, şi nu mai insist pe discuţiile care au apărut după lansarea brandului turistic la Shanghai.

Dar aşa cum foarte bine sublinia Oana Marinescu, fost direcor general pentru diplomaţia publică în cadrul MAE, consultant în comunicarea strategică, “România poate fi promovată şi fără formule magice, prin diplomaţie publică. Aceasta permite ţintirea şi angajarea în dialog a unor publicuri din străinătate pentru a comunica despre România. Ea nu promovează o etichetă unică, generalizantă, adresată unei audienţe nediferenţiate, precum brandul de ţară, ci o diversitate de elemente, mesaje şi informaţii, ordonate strategic şi adaptate publicurilor vizate”.

Dan LUCA / Bruxelles

Exigenţe minime, pierderi majore

Dureroasă şi supărătoare ideea exprimată de profesorul britanic Tom Gallagher: “UE ar trebui să ştie că România nu e în stare să se modernizeze”, cu ocazia lansării la Bucureşti a volumului său “Deceniul pierdut al României. Mirajul integrării europene după anul 2000”.

În plus, apare din nou o comparaţie cu reuşitele bulgare, mult mai vizibile şi mai apreciate. Însă, vina nu este pusă toată pe umerii României, ci şi pe greşeala UE de a aştepta optimistă ca strategia să funcţioneze peste tot, fără implicare totală.

Concluzia finală pe care o formulează profesorul britanic, este că situaţia economică actuală din România se datorează intereselor oamenilor de afaceri români sau străini, care au profitat de pe urma “slăbiciunilor” sistemului românesc.

Dan LUCA / Bruxelles

Bilanţ: 2010 din punct de vedere…

Aşa cum anticipam la începutul anului, 2010 a fost un an marcat în continuare de efectele crizei economice.


…European

La începutul anului am asistat la alegerea Cabinetului Barroso II, cu mandat până în 2014. E foarte interesantă poziţionarea liderilor principalelor instituţii europene (Buzek – Parlamant, Barroso – Comisie, Van Rompuy – Consiliu). E o percepţie cum că apariţia unui preşedinte fix al Consiliului a consolidat de fapt puterea preşedintelui Comisiei Europene. Acesta, împreună cu liderii naţionali ai Germaniei, Franţei şi Marii Britanii, fac se pare marile jocuri la nivel comunitar.

Nu întâmplător, într-o lume europeană în care actualii lideri sunt de centru-dreapta, stânga europeană încearcă o mobilizare printr-un mecanism nou. Socialiştii europeni vor organiza alegeri primare pentru a desemna candidatul pentru preşedenţia Comisiei Europene în 2014.

Agenda europeană a fost focalizată pe măsurile de redresare economică, de soluţionare a problemelor financiare ale Greciei. Şefii de stat şi de guverne merg mult pe o “integrare economică adâncită”, pentru a permite instituirea unui mecanism permanent de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro.


…Românesc

Deşi nu am avut parte de alegeri anticipate, am parcurs o perioadă nefastă, cu multe “dueluri” dure pe scena politică. Măsurile luate pentru depăşirea crizei financiare au nemulţumit populaţia şi din păcate au avut mai degrabă rezultate negative decât poziţive, ajungându-se în final ca la criză mondială să adăugăm şi efectele unei crize “Made in Romania”.

Felul în care România încheie cel de-al 4-lea an ca şi stat membru UE nu este cel pe care ni-l dorim majoritatea. E mare păcat că imaginea ţării pe plan european se degradează pe zi ce trece. Întotdeauna se poate găsi o soluţie pentru a scoate ţara din criză, cu condiţia să existe o voinţă politică sinceră a tuturor părţilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Transparenţa la nivel comunitar

Subiectul ETI (European Transparency Initiative) evoluează la nivel comunitar. Am scris despre acest subiect mult, ultima dată în iunie 2010.

Într-o recentă dezbatere la care au participat comisarul european Marcos Sefcovic (vicepreşedintele Comisiei Europene) şi europarlamentarul Silvana Koch-Mehrin (vicepreşedintele Parlamentului European), s-a subliniat că există acum o abordare comună a Comisiei şi Parlamentului de a avea un “Transparency register” comun. Din păcate până în prezent Consiliul nu a intrat în acest mecanism. Se aşteaptă ca până în vara lui 2011 să avem aprobarea Parlamentului asupra procedurii finale.

Nu doar lobby-ştii trebuie să dea dovadă de transparenţă în munca pe care o depun, dar şi politicienii trebuie să se supună anumitor reguli, s-a subliniat în dezbatere.

Şi un text-argument din partea unui lobby-ist: “Munca noastră pune în lumină valorile gândirii clienţilor. Prin ceea ce facem îmbogăţim dezbaterea, îi dăm calitate”.

Dan LUCA / Bruxelles

Spre o politică inclusivă

M-a bucurat foarte mult că recent am reuşit să ne vedem la Bruxelles cu Preşedintele Organizaţiei de Femei PSD şi cu cel al Organizatiei de Tineret PSD. Respectul pe care aceştia îl acordă filialei belgiene a PSD-ului denotă că am reuşit să conştientizăm social-democraţia românească despre valorile Diasporei.

Un partid social-democrat are o responsabilitate pentru toţi românii. Dorim să convingem că românii aflaţi departe de ţară se pot implica real în politica românească.

Dan LUCA / Bruxelles

Percepţii. Stereotipuri. Bruxelles.

Foarte interesantă iniţiativa europarlamentarului Mircea Paşcu de a discuta deschis, în incinta Parlamantului European, despre “Percepţii şi stereotipuri în Bruxelles-ul afacerilor europene”.

Am apreciat demersurile MEP Paşcu pe acest palier încă din primăvara aceasta când subliniam că României îi lipsesc demersurile concrete pentru a-şi creşte vizibilitatea. Avem reprezentanţi la nivel comunitar, trebuie însă să nu uităm să ne şi reprezentăm interesele naţionale.

Stereotipurile afectează în principal statele nou-intrate şi est-europene, ceea ce influenţează apariţia discriminării. Să nu uităm chiar că există şi în rândul europarlamentarilor voci virulente, care îndeamnă la ură (şi de multe ori concepute atacurile pe stereotipuri – atac Silvio Berlusconi la Martin Schulz în 2004, sau europarlamentar Nigel Farage la preşedintele Herman van Rompuy). Aceste izbucniri necontrolate trebuie să fie stinse din faşă. Dacă nu, ele crează un impact media şi apoi aceste exemple se “revarsă” către cetăţeni.

Felicit şi viziunea de a implica sectorul privat în acest eveniment. România şi Europa Centrală şi de Est are puterea de a se face vizibilă în capitala comunitară şi prin vocea oamenilor de afaceri.

Dan LUCA / Bruxelles

Polonia şi UE văzute de la Varşovia

Sãptãmâna trecutã am fost timp de două zile la Varşovia pentru a evalua dezvoltările EurActiv în Polonia.

Foarte interesantă prezenţa pe piaţa poloneză a companiilor franţuzeşti, dar şi a celor din Rusia şi China – chinezii văzând chiar în Polonia o “poartă de intrare” pentru ei în Uniunea Europeană.

Aşa cum ziceam şi în mesajul slovac, Polonia doreşte să confirme statutul său de “ţară mare a UE”, alăturându-se Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Spaniei şi Italiei. Pentru aceasta pregăteşte cu mare atenţie Preşedenţia UE, care va debuta pe 1 iulie 2011, imediat după cea a Ungariei. Este un proiect la care se lucrează de 3 ani, iar priorităţile sunt deja inserate în media: economic (bugetul UE pentru 2014-2020 – comisarul polonez are alocat portofoliul bugetului UE şi jocul devine şi mai interesant, politica energetică – proximitatea cu Rusia având o importanţă crucială - şi reforma pieţei interne UE), Partenerialul Estic şi Politica de Securitate şi Apărare a UE.

Am avut senzaţia că motivaţia “Preşedinţia UE” coagulează perfect factorii de decizie polonezi şi într-un fel e păcat că România nu are încă un proiect concret legat de UE pentru a se mobiliza.

Dan LUCA / Bruxelles

Manager sau lider

O foarte bună demarcaţie între cei doi termeni este cea pe care o face profesorul Marian Stas. Aşa cum spune, „cele două cuvinte care traduc cel mai bine diferenţa dintre management şi leadership sunt complexitatea şi schimbarea. Facem management când ne ocupăm de gestionarea şi administrarea complexităţii şi facem leadership atunci când creăm, când generăm un lucru nou sau vrem să transformăm ceva”.

Într-adevăr, liderul trebuie să fie persoana capabilă să captiveze oamenii pentru a transpune în fapt o idee, însă cel mai nefericit lucru care ar putea apoi să apară ar fi dependenţa acestora de el şi deci incapacitatea lor de a-şi construi propriul drum. Unul din rolurile de bază ale liderului fiind - să iasă din joc în aşa fel încât jocul să continue şi după plecarea lui.

Încă un lucru interesant pe care îl spune profesorul român: studenţii străini faţă de români ştiu să îşi definească mai bine opţiunile, ştiu să aleagă mai bine, să îşi asume costuri, sunt pro-activi în implicarea în diverse proiecte. Exigentele studenţilor rezultă din cultura societăţii din care fac parte, din educaţie şi comportamentul câştigat în liceu sau în facultate.

Dan LUCA / Bruxelles

Slovacia şi UE văzute de la Bratislava

Sãptãmâna aceasta am fost 24 de ore la Bratislava pentru a evalua stadiul proiectului EurActiv în Slovacia, în noua mea calitate de Director de reţea.

Slovacia a aderat de mai bine de 5 ani la Uniunea Europeană, iar comisarul european Marcos Sefcovic – cu rang de vicepreşedinte al Comisiei Europene – se luptă la greu pentru a avea slovaci în poziţii influente în organigrama instituţiilor europene. Euro este moneda slovacilor acum şi din acest punct de vedere ai impresia că eşti la Bruxelles (şi ca preţuri la restaurante).

Slovacii văd în conceptul Visegrad un important canal de lobby al ţării la nivel comunitar, însă Polonia doreşte o altă poziţionare – cea de “Big 6” – la nivelul Uniunii Europene, vorbind mai mult la trecut de acest concept.

Şi în Slovacia sectorul de afaceri emite semnale cum că autorităţile naţionale nu sunt pregătite pentru a trata dosarele tehnice ale legislaţiei europene, discuţie pe aceeaşi parametri ca şi în România.

Reamintesc că în iulie 2010 mi-am exprimat părerea asupra Serbiei şi UE.

Dan Luca / Bruxelles

România într-o Europă post-criză

Tot în contextul actualei crize mondiale, Vasile Puşcaş subliniază greşeala României de a nu continua procesul de integrare UE după aderarea la UE.

România are nevoie de o economie de piaţă cu adevărat funcţională şi de soluţii reale la problemele cu care se confruntă. E mare păcat că imaginea ţării pe plan european se degradează pe zi ce trece. “Ca efect, asistăm la cel mai mare exod al românilor din ţară. Întotdeauna se poate găsi o soluţie politică pentru a scoate ţara din criză, cu condiţia să existe o voinţă politică sinceră a tuturor părţilor”.

Mai grav este că efectele situaţiei actuale şi decalajele faţă de statele europene redresate, se vor resimţi mult mai puternic în perioadele post-criză, atunci când pretenţiile vor creşte.

Trebuie făcut ceva pentru ţară, pentru români – în centrul preocupărilor să fie cetăţeanul.

Dan LUCA / Bruxelles

4 toxine şi un antidot

Un important eveniment de leadership desfăşurat recent la Bucureşti mi-a atras atenţia. Pornind de la ideea lui Sharma, cele patru toxine letale care distrug o companie sunt bârfa, critica, negativismul şi lamentaţiile, cu antidotul unic entuziasmul.

Speaker-ul canadian îi sfătuia pe toţi cei prezenţi la conferinţă: “Fiţi aşa de buni în ceea ce faceţi încât să-i enervaţi pe ceilalţi”. Privind de pe cealaltă parte a baricadei, nu trebuie uitată importanţa condiţiilor mediului de lucru şi a motivaţiei, sarcini esenţiale pentru orice manager.

Câţiva indicatori pentru a recunoaşte un leader adevărat, nu doar unul care şi-a “comandat” o carte de vizită atractivă: sunt al naibii de buni la ceea ce fac; sunt extraordinar de curioşi; se folosesc în egală măsură de măiestrie şi de tehnică; îi schimbă în bine pe oamenii pe care îi întâlnesc; „aleargă” maratoane, nu sprinturi; corectează şi îmbunătăţesc; privesc şi ascultă cu atenţie egală”.

Dan LUCA / Bruxelles

Socialiştii au decis: primare pentru 2014!

Veşti bune pentru Uniunea Europeană! Veşti bune pentru comunicarea europeană! Un sincer bravo socialiştilor europeni!

La Consiliul Partidului Socialiştilor Europeni de acum câteva zile s-a decis oficial: socialiştii europeni vor organiza alegeri primare pentru a desemna candidatul pentru preşedenţia Comisiei Europene în 2014.

Subliniam acum un an şi jumătate, la câteva zile dupa “europenele” din 2009, că Stânga Europeană trebuie să continue să-şi demonstreze ideologia progresistă şi să-şi stabilească un mecanism politic, nou şi îmbunătăţit, de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar, printr-o campanie internă, cu aproximativ trei ani înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Lansam atunci o iniţiativă în care putini au crezut şi le multumesc acum celor care au dat atenţie acestui proiect.

Recunosc deschis, a contact mult implicarea activiştilor PES la mijlocul acestui an şi modul cum au reuşit să convingă liderii socialişti europeni că aceasta este calea progresului. Recent mi-am expus chiar părerea despre un posibil câstigator al “primarelor”: David Miliband.

Nu exagerez cu nimic când spun sus şi tare, Uniunea Europeană trebuie să îşi schimbe abordarea faţă de cetăţenii săi. Estimam în 2009, în cartea “Dilemele comunicării Uniunii Europene”, o “ruptură” strategică în jurul anului 2011, iar semnalul va veni din partea partidelor politice europene. Vor exista “mişcări doctrinare”, trecând peste fantomaticele “umbrele europene”. Se vor coagula strategii de alegeri cu adevărat europene, în care partidele politice îşi vor alege liderii europeni, la înaltele funcţii, la nivel comunitar.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca - Directorul Retelei EurActiv

De câteva zile am preluat funcţia de Director al Reţelei EurActiv.

Cred mult în proiectul EurActiv şi în obiectivul de a ajuta dezvoltarea sferei publice europene. Prin parteneriatele de franciză pe care le are, EurActiv încearcã respectarea culturii media din ţările unde desfăşoară activitatea, prin delegarea responsabilităţii editoriale în capitalele europene. Este “hibridul” unei “prese a UE”, care poate sã ajute prin mecanismul creat comunicarea europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Alegeri americane - percepţie şi lideri

Alegerile parţiale americane de la începutul lunii noiembrie au stârnit noi dezbateri pe tema preşedintelui Obama şi şansele acestuia de a fi reales. Neavând un lider care candida de data aceasta, campania şi alegerile nu au fost la fel de spectaculoase ca cele din 2008. Forţa democraţilor a fost mult diminuată şi fiindcă nu s-a mers pe o imagine unitară.

Imaginea preşedintelui american s-a înrăutăţit pe parcursul primilor doi ani de mandat, conform sondajelor realizate la ieşirea de la urne, însă rezultatele viitoarelor alegeri nu sunt încă nici pe departe uşor de anticipat. Experienţa avută cu foşti preşedinţi americani demonstrează că politicile pe plan extern şi confruntările doctrinare pe scena politică pot aduce victoria unui candidat.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora. Cercetare. Implicare

Cred că Diaspora românească poate să fie implicată în dezvoltarea cercetării în România şi nu e prima dată când susţin acest lucru.

Apreciez deschiderea instituţiilor româneşti faţă de românii din Bruxelles-ul european şi salut iniţiativa ministrului Funeriu de a discuta direct despre cercetarea românească, cu prilejul recentei sale vizite la Bruxelles.

O interesantă acţiune s-a derulat la Bucureşti pe aceleaşi coordonate şi doresc să îi dau vizibilitate: "Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior din România".

Dan LUCA / Bruxelles

Irlanda - când DA, când NU

Aflată într-o perioadă în care se confruntă cu grave probleme economice, Irlanda cere sprijinul financiar al UE. Să nu uităm faptul că după aderare, Irlanda a fost dezvoltată în special cu bani comunitari.

Şi nu cred că putem uita că am asistat la refuzurile repetate ale irlandezilor la referendumul pentru Tratatul de la Lisabona, care a fost votat cu greu abia la sfârşitul anului trecut.

Interesantă abordarea acestei ţări când e vorba de Uniunea Europeană!

Dan LUCA / Bruxelles

Coborârea din „turnul de fildeş”

Vreau să felicit „binomul” Arhis – Clubul „România-UE” pentru organizarea unui eveniment complex ca abordare. Sesiunea de informare şi dezbaterea „Libera circulaţie şi dreptul la muncă în Uniunea Europeană” a fost foarte utilă pentru românii din Belgia. „Coborârea din turnul de fildeş” a fost deviza celor două organizaţii, reprezentante ale celor două diaspore de Bruxelles.

Falia dintre politicile europene şi românul simplu (chiar dacă vorbim de emigrantul din Bruxelles) a părut mult mai mică în urma schimbului de idei. Europarlamentarul Adina Vălean a exprimat o opinie plină de adevăr: „Mesajele celor care se confruntă cu realităţile dure ale vieţii ne dau argumente pentru a ne lupta pentru ei în forul legislativ european”.

Dan LUCA / Bruxelles

Câţi români sunt în Belgia?

Într-un recent studiu al sociologului Jan Hertogen este prezentată o statistică oficială a românilor înregistraţi în Belgia în luna septembrie 2010.

Belgia are o populaţie de 10.666.866. Extrapolând procentajele oferite observăm că aproximativ 22.200 români sunt înregistraţi în Belgia, 12.600 trăiesc în Regiunea Bruxelles, 6.160 în Flandra şi 3.440 în Valonia.

Interesant de urmărit şi zonele din Bruxelles unde locuiesc mulţi români, statistica la nivelul celor 19 “primării” fiind:

Anderlecht – 1585

Schaerbeek – 1392

Molenbeek-Saint-Jean – 1172

Saint-Josse-ten-Noode – 1171

Saint-Gilles – 633

Etterbeek – 472

Desigur vorbim aici doar de cifrele oficiale. Reamintesc că în 2008 când 16.347 de români erau înregistraţi oficial în Belgia, Ambasada Românie din Belgia avansa o cifră de 40.000 de români care locuiau atunci în Belgia.

Dacă mergem pe aceeaşi proporţie putem aproxima că avem aproximativ 55.000 de români în Belgia în prezent.

Dan LUCA / Bruxelles

Mari idei pentru România

Recent Forbes a adunat 25 de personalităţi româneşti, care pe principiul think-tank-ului, au fost invitate să “fabrice” câteva idei pentru viitorul României. Dacă privim în istoria ţării, putem remarca faptul că ideea de a-l aduce pe Carol I la tronul României a apărut în cadrul unui grup de reflexie creat în jurul lui I.C. Brătianu.

Dacă principalele idei ale grupului format de Forbes au fost: instalarea monarhiei, descentralizarea pe modelul german, formarea unui fond naţional pentru investiţii în infrastructură, educaţie sau agricultură, acelaşi studiu explică un lucru extrem de interesant - 12 dintre intervievaţi spun că aderarea la UE pe 1 ianuarie 2007 e cel mai important moment din istoria României. E bine să intrăm deci cât mai rapid în logica unui stat membru UE.

Dan LUCA / Bruxelles

România completă

Românii din afara ţării au nevoie de românii din ţară, aşa cum şi România nu este completă dacă nu consideră românii din Diasporă parte a dezvoltării sale. Este principalul mesaj care am dorit sa-l prezint in interviul acordat azi Fãcliei de Cluj.

Dan LUCA / Bruxelles

Angajatorii şi calitatea învãţãmântului

Reprezentanţii Societăţii Academice Române au propus recent implicarea angajatorilor în realizarea curriculumului pentru pregătirea cât mai bună a tinerilor absolvenţi la intrarea în câmpul muncii. Angajatorii acceptă să se implice în ameliorarea calitătii educaţiei, şi asta pentru că sunt nemulţumiţi de pregătirea candidaţilor care aplică la posturile declarate vacante.

De unde rezultă lipsa calităţii învăţământului românesc? Fiecare dintre motivele invocate de părţile implicate ca ar cauza insuficienta pregătire a absolvenţilor sunt adevărate. La situaţia actuală concură într-adevăr lipsa experienţei profesorilor tineri, lipsa de interes a studenţilor pentru informaţiile prezentate la cursuri sau neadaptarea metodei de predare a profesorilor la cerinţele momentului, dar s-a constatat totuşi că cea mai mare problemă rămâne în continuare lipsa alternării pregătirii practice cu cea teoretică.

Practica este elementul indispensabil în formarea aşa-numitelor competenţe-cheie ce au menirea de a oferi suport în soluţionarea problemelor şi proiectelor pe care fiecare angajat le va avea de realizat pe parcursul carierei.

Dan LUCA / Bruxelles

Milioane de români şi miliarde pentru România

În condiţiile în care criza economică din întreaga Europă a influenţat veniturile muncitorilor, deci implicit şi ale românilor care muncesc în afară, scăderea drastică de anul trecut privind remitenţele românilor din străinătate este justificată.

În 2010, conform estimărilor Băncii Mondiale. românii vor trimite oricum în ţară în jur de 4 miliarde şi jumătate dolari. Cu această cifră, România se află pe locul 22 în lume în privinţa remitenţelor, ceea ce nu e tocmai rău, în situaţia în care în ceea ce priveşte numărul cetăţenilor care lucrează în afara graniţelor ocupăm un loc 18 la nivel global.

Dan LUCA / Bruxelles

Împachetarea CV-ului

Cred că ceea ce explicã Irina Vasilachi, tânăra româncă, absolventă a unui master la Universitatea Groningen (Olanda) este corect - "Niciun angajator nu a fost interesat de experienţa academică în sine”.

Mulţi tineri au ajuns la aceeaşi concluzie – experienţa în muncă primează. A nu se uita aici şi voluntariatul, foarte bine apreciat “în afară”.

Dan LUCA / Bruxelles

Criză românească sau criză mondială

Vasile Puşcaş explica recent punctul de vedere referitor la criza din România.

Aşa cum declară, înainte de aderare echipa condusă de domnul Puşcaş a anticipat pentru România o dezvoltare accelerată după aderare, ce ar fi trebuit să rezulte în urma accesării fondurilor europene. A fi mult prea optimist e una, însă a se ajunge până la a fi exemplu negativ pentru publicaţii de talia The Economist este greu de acceptat. “România riscă să se izoleze complet în interiorul UE”.

Ce s-a întâmplat în actualul exerciţiu bugetar a dus la apariţia unei crize morale, a unei crize care prin caracteristicile care o definesc, poate fi numită pe bună dreptate – originală, “made in Romania”.

Dan LUCA / Bruxelles

UE şi tineretul

Acum câteva zile am participat la o dezbatere despre viitorul politicii de tineret la nivel comunitar. Am scris recent pe acest blog despre cum văd eu dezvoltarea şi dinamica pe acest palier.

Se caută încă o “marcă de răsunet” pentru a avea un fel de “Procesul Bologna în politica de tineret”. Este de apreciat însă că în Tratatul de la Lisabona avem în sfârşit o referire la dimensiunea tineret, utilă pentru a urmări baza legală a proiectului.

Un Intergrup Tineret a apărut recent şi în Parlamantul European, iar europarlamantarii doresc să creeze fundamentul ca fiecare tânăr european să beneficieze cel puţin o dată în viaţă de o finanţare europeană, preferabil via unui program de mobilităţi.

Dan LUCA / Bruxelles

TED în afaceri europene

O idee pusă prima dată în practică în 1984, prinde conturi şi în spaţiul românesc de câţiva ani încoace. Deşi şi-a păstrat denumirea (Technology, Entertainment & Design), conceptual conferinţelor TED este: “idei care merită împărtăşite” – o conferinţă la care participă audienţă, dar şi vorbitori cu apartenenţă în diferite domenii ştiinţifice, nu neapărat adiacente.

Această idee de comunicare simplă-prietenoasă, poate să fie extrapolată şi în afaceri europene. Prelegerile la obiect, de maxim 18 minute, ar trebui să ia locul discursurilor lungi, plictisitoare şi încărcate de termini şi exprimări greoaie, care nu reuşesc să capteze interesul şi atenţia audienţei.

Dan LUCA / Bruxelles

“3 Camere” la aceeaşi masă

Acum un an, propuneam asocierea Senat, Camera, Parlament European, pe linie doctrinară, şi mă bucur că se fac paşi în această direcţie.

Odată cu recenta vizită în România a preşedintelui Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Martin Schulz, a avut loc întâlnirea comună a grupurilor parlamentare PSD din cadrul Parlamentului naţional şi a Parlamentului European.

Vizual, imaginea descrisă mai sus este “sintetizată” într-o fotografie publicată pe pagina de profil a preşedintelui Ponta.

E bine să avem cât mai multe astfel de abordări!

Dan LUCA / Bruxelles

Percepţia despre giganţi

Percepţiile ne duc în eroare de multe ori, iar ceea ce pare evident devide îndoielnic dacă studiem cu atenţie problema. De exemplu în lumea constuctorilor de maşini avem o asociaţie foarte puternică – ACEA – cea a constructorilor de maşini şi una mai puţin impozantă – CLEPA – cea a producătorilor de componente pentru constuctorii de maşini (mai mult despre aceste asociaţii în mesajul din aprilie 2008). Ceea ce este interesant de reţinut că 80% din cercetare şi inovare provine din industria de gen “CLEPA” şi nu din cea de gen “ACEA”.

“Giganţii nu se ocupă de inovaţii. Marile corporaţii nu produc mereu sinergii, aşa cum ni se spune. Şi nici nu fac mereu economii la scară mare, şi nici nu sunt mereu eficiente - dovadă că o serie de astfel de companii au trebuit să fie salvate de la prăbuşire de guvernele lor” – idee prezentată într-un interesant articol al revistei „Forbes România”.

Că sunt puternici şi ajutaţi de guvern, graţie unor activităţi de lobby mai mult sau mai puţin transparent, asta e o poveste care circulă de multă vreme. Ceea ce este însă dureros este faptul că cercetarea şi inovarea sunt prea puţin susţinute, şi din păcate tocmai acolo unde se derulează intens, iar corelarea dintre acestea şi aplicarea în producţia industrială se realizează foarte greu, câştigurile financiare fiind puse mereu în faţa celor pe care le-ar putea avea consumatorii.

Totuşi într-o lume în care “noutatea” primează să nu ne mire detronarea marilor corporaţii de către nume de care nu am auzit până acum. Cei mari au crescut tot făcându-şi bine treaba pe anumite nişe. Inflexibilitatea şi incapacitatea de adaptare înseamnă moartea companiilor.

Dan LUCA / Bruxelles

România sociopată?

Excelent recentul material prezentat de Forbes România (mare păcat că se poate vizualiza doar în format print, nu şi online) şi intitulat “Mic tratat de patologie naţională”. Îmi permit să reproduc prima parte a articolului.

Enciclopedia New Columbia susţine că sociopatul este acel ins care face rău intenţionat: “Aceşti indivizi sunt impulsivi, insensibili la nevoile altora, incapabili să anticipeze efectele comportamentelor lor, incapabili să urmeze ţeluri pe termen lung şi incapabili să-şi controleze sentimentele de frustrare”. Acum, cu lista aceasta de incapabilităţi, cu toată definiţia asta în cap, putem, în sfârşit, să susţinem, fără frica de a greşi, că România, ca ţară, este sociopată. România nu are doar câteva simptome ale unui ins sociopat. Le are pe toate, de la prima şi până la ultima.

Partea bună este că unele boli sunt vindecabile. Aşa e şi cu “sociopatia” României.

Ne pasă de România şi de aceea ne interesează starea ei de sănătate. Cred din toată inima că în dreptul României se poate scrie “există potenţial de vindecare”.

Dan LUCA / Bruxelles

Evoluţia presei europene

Despre încercările de îmbunătăţire a comunicării UE, am mai scris mult pe acest blog, dar având în vedere importanţa majoră a acestui subiect va rămâne unul foarte des regăsit în mesajele mele şi de acum înainte.

Specialiştii şi oficialii nu abandonează proiectele în domeniu, fiind intens preocupaţi în acest sens, una dintre consecinţele favorabile ale Tratatului de la Lisabona.

Recenta conferinţă de la Bruxelles a evidenţiat aceeaşi nevoie de a oferi informaţia jurnaliştilor - cei mai în măsură să o prezinte cât mai adecvat şi echidistant publicului. S-a pus din nou accent pe multilingvism, subliniindu-se în acelaşi timp, rolul de neînlocuit al presei regionale şi locale în diseminarea informaţiei europene.

În acest sens, şeful Departamentului de Presă şi Comunicare al Comitetului Regiunilor, Christian Gsodam spunea că trebuie găsite căile pentru “descentralizarea media”. Eu propun să mergem chiar departe pe conceptul de “localizarea media”.

Directorul Media al Parlamentului European evidenţiază diferenţa dintre comunicarea acestei instituţii şi cea a Comisiei Europene, şi modul de lucru cu reprezentanţii media: “atunci când sunt tratate subiecte cu implicaţii instituţionale se adresează oricui, dar în cazul problemelor naţionale se axează pe jurnaliştii statului implicat, prezenţi la Bruxelles”.

Părerile jurnaliştilor prezenţi la întâlnire sunt evident împărţite privind subiectul, intervenind în funcţie de ţara de provenienţă elemente specifice culturii, situaţiilor economice, politice şi sociale existente în statul respectiv şi aşteptările de la reprezentanţii UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Filmele şi imaginea UE

Dacă Visul American a fost inventat de filmele hollywoodiene, atunci asta se poate întâmpla şi la nivel european pentru promovarea imaginii UE, idee prezentată de regizorul german Wim Wenders şi serios dezbătută la recenta întâlnire de la Parlamentul European.

Aşa cum am mai spus, într-adevăr UE este prezentată şi văzută ca un conglomerat economic, mult prea tehnic şi birocratic, ceea ce conduce la instalarea euroscepticismului la unii cetăţeni. Este necesară acordarea unei atenţii deosebite părţii emoţionale a Europei, ceea ce ar putea trezi interes, dacă nu pentru afacerile europene, atunci măcar pentru “sufletul” Uniunii.

Sugeram recent şi crearea unei literaturi cu rol în promovarea Europei.

Privind filmele ca metodă de comunicare, Wenders propune accentuarea prezenţei televiziunii şi a filmelor în educaţie, chiar şi la nivel instituţional, acestea lipsind aproape total pe acest palier - comparativ cu producţiile marilor nume din industria cinematografică americană, ce se adresează în primul rând copiilor şi adolescenţilor.

Cu privire la “videoteca” şi “cinemateca” publicată pe internet cei prezenţi la întâlnire au propus schimbarea legislaţiei, astfel încât promovarea şi vizionarea acestor materiale să fie cât mai puţin acuzată de piraterie.

Zestrea culturală a statelor membre influentează mult imaginea UE, aportul naţional de orice fel cântărind greu în crearea acesteia. Tocmai de aceea părerile sunt ca de obicei împărţite.

Vom vedea ce schimbări va aduce întâlnirea miniştrilor europeni ai culturii, de la sfârşitul lunii noiembrie.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora. Potenţial. Investiţie.

Am acordat cu mare placere revistei Glare un interviu despre activitatea PSD din Bruxelles si Belgia. Ii felicit pe colegii de la Iasi pentru intiativa de a “asculta” voci politice din afara tarii.

Am precizat din nou ca e surprinzator ca dupa mai bine de 3 ani de la aderarea la UE nu suntem înca perceputi ca parte a comunitatii, iar greseala este si a noastra. Trebuie avuta o abordare realista, de tara matura, pentru a cladi astfel respectul reciproc. Nu abordarile formale si populiste fluidizeaza un astfel de mecanism.

In ultimii 3 ani am scris mult despre Diaspora romaneasca si despre cum vad eu utilizarea potentialului enorm al romanului din afara. Cu siguranta ca rezultatele se vor arata in timp.

Dan LUCA / Bruxelles

Crearea de locuri de muncă pe model american?

Forbes SUA a făcut o propunere interesantă ce prezintă 4 metode prin care s-ar putea crea locuri de muncă cu investiţii financiare minime.

Reducerea şomajului fără consumarea resurselor bugetare ar fi evident o soluţie de dorit şi în România, aceasta fiind una din problemele specifice perioadei de criză pe care o traversează ţara.

Pe lângă dezvoltarea acţiunilor antreprenoriale, se aminteşte renunţarea la ghidarea după un salar minim impus la nivel naţional. Nu cred ca o astfel de abordare este potrivitã în România.

Cea de-a treia măsură, în ceea ce priveşte investiţiile, ar avea priză în România, dacă luăm în calcul atracţia investitorilor străini pentru forţa de muncă relativ ieftină de pe piaţa românească. Acest lucru mai este valabil însă dacă vine vorba de contribuţiile reţinute angajaţilor din venitul pe care îl realizează.

Dacă primele trei măsuri sunt raportate în special la “bani” şi la schimbarea modului de repartizare a bugetului angajatorilor, ultima, reprezentată de “cointeresarea personalului la profilul companiei”, presupune în primul rând schimbarea mentalităţii manageriale, lucru mult mai greu de realizat într-o perioadă scurtă de timp.

Dan LUCA / Bruxelles

Instituţii globale reformate?

Dacă vorbim despre probleme globale, atunci trebuie să avem neapărat şi structurile pentru dezvoltarea unei diplomaţii multilaterale, să existe norme de drept internaţional, dar şi instituţii mondiale puternice.

ONU este organizaţia care se implică în soluţionarea la nivel global a conflictelor dintre cele mai diverse, este cadrul în care 192 de naţiuni cu probleme specifice îşi pot face vocea auzită.

Având în vedere complexitatea problemelor cu care se confruntă, ONU trebuie să îşi adapteze în permanenţă politicile la realităţile globale ale secolului 21, proces extreme de dificil. Cred că este nevoie de o reformă ONU, similară cu cea la nivel european începând cu anii ’50.

Aminteam recent şi de UE şi ONU cu ocazia discuţiilor care au apărut pe tema obţinerii de către UE a dreptului de vot în cadrul ONU.

Dan LUCA / Bruxelles

Un român în spaţiul (cosmic) european …

În cadrul recentului Congres Planetar, “O planetă, o speranţă şi un viitor comun”, a fost lansată filiala regională a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic – ASE Europe, având ca scop principal pentru perioada următoare cercetarea şi educaţia în domeniul cosmic la nivel european.

Ceea ce doresc însă să subliniez este desemnarea cu unanimitate de voturi a cosmonautului Dumitru Prunariu ca preşedinte al organizaţiei. Am plăcerea de a-l cunoaşte personal pe Dumitru Prunariu - un om extraordinar, care a captivat pentru câţiva ani lumea Bruxelles-ului european, ca şi preşedinte ROST.

Felicitări Dorin!

Dan LUCA / Bruxelles

Clujul anului 2010

Clujul european este visul multor clujeni. Rezultatele studiului realizat de Eurostat în acest an în rândul cetăţenilor arată că aceştia apreciază mai mult Clujul comparativ cu 2006, mai ales în ceea ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona locuinţe la preţuri accesibile, la capitolul cultură sau curăţenie.

În ceea ce priveşte transportul în comun, administraţia şi gestionarea spaţiilor verzi, nu se remarcă modificări majore în răspunsurile cetăţenilor, comparativ cu ultimul studiu.

Dacă probleme precum găsirea unui loc de muncă, sistemul de sănătate sau cel al educaţiei crează nemulţumire la nivel naţional, nu numai în Cluj ci şi în Piatra Neamţ, în ceea ce priveşte capitala României, la acestea se adaugă şi problema poluării.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora vrea să voteze!

Acum câteva zile am participat la o dezbatere în incinta Parlamantului European pe tema votului pentru cetăţenii români din străinătate.

Am reiterat din nou ceea ce cred eu despre acest subiect şi despre modul de promovare al acestei „doctrine a implicării” prin lansarea politică de acum aproape 3 ani. Românii din afară trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi cei din ţară. Nu există două categorii de români, există o singură naţie românească de 25 de milioane de români, chiar dacă 10% au ales să trăiască în afara teritoriului statului român.

Toţi românii din diasporă, indiferent de calificare, trebuie să se simtă respectaţi, ascultaţi, să aibă o demnitate legitimă. Experienţa noastră, a celor din Bruxelles, din Belgia sau din alte zone din afara teritoriului Statului român, poate să aibă un impact pozitiv în politica românească.

Diaspora românească nu constituie o problemă, ea ne ajută să înţelegem mai bine România contemporană. Implicarea politică a diasporei este crucială în dezvoltarea României. Am încercat să conving românul plecat să se implice în politica românească, cu riscul unei frustrări greu de imaginat. Să devină un jucător activ, nu un spectator al politicii din România.

Dreptul de vot este ceva crucial pentru românul din afară. Anularea acestuia ar aduce o percepţie de involuţie a sistemului democratic din România.

Dan LUCA / Bruxelles

Logica de stat membru

Aşa cum declara şeful diplomaţiei, Teodor Baconschi, din păcate, România se confruntă într-adevăr cu un complex de inferioritate, comparativ cu statele membre europene occidentale, această situaţie înhibând acţiunea politică externă românească.

Se face o mare confuzie între “proiectele” pre-aderare şi cele post-aderare, care evident sunt mult mai dificil de realizat, ceea ce se observă cel mai bine atunci când vine vorba de absorbţia fondurilor europene structurale.

La nivel naţional, acţiunile post-aderare trebuie derulate sub forma unui “pact social modern”, cu revizuirea “contractului politic dintre stat şi cetăţeni”.

În plus, aşa cum propuneam acum câteva luni odată cu lansarea ideii unui “Snagov 2”, este nevoie de optimizarea relaţiilor între structurile publice şi private româneşti cu structura comunitară. Mă refer aici la coordonarea lobby-ului românesc, la consolidarea imaginii de ţară şi a prezenţei româneşti în spaţiul european.

Dan LUCA / Bruxelles

De la non-guvernamental la pre-guvernamental

În februarie 2008 când lansam ideea unei filiale de partid politic românesc în afara teritoriului României mulţi au zis că vreau imposibilul. Am considerat atunci că experienţa noastră, a celor din Bruxelles, din Belgia sau din alte zone din afara teritoriului Statului român, poate să aibă un impact pozitiv în politica românească. Aşa am prezentat proiectul nostru Consiliului Naţional PSD din 22 februarie 2008.

Experienţa de 17 ani în sectorul non-guvernamental m-a ajutat mult să găsesc cheile cele mai potrivite pentru a convinge colegii şi prietenii din Belgia că merită să încercăm, să explicăm factorilor decidenţi că merită să avem PSD Bruxelles, PSD Belgia şi PSD Dispora, parte integrantă a Partidului Social Democrat.

S-a muncit mult şi rezultatele au venit. Pe 15 octombrie 2010 a avut loc la Bucureşti Conferinţa de constituire a PSD Diaspora. În acest context, Congresul Extraordinar PSD din 16 octombrie a votat ca PSD Diaspora să primească un statut egal şi obligaţii asemănătoare cu cele ale organizaţiilor PSD din ţară. Văd ca o responsabilitate şi alegerea mea ca vicepreşedinte al noii structuri create - PSD Diaspora.

Vreau să mulţumesc pe această cale tuturor celor care au crezut în proiectul propus.

Împreună putem face lucruri minunate pentru români!

Dan LUCA / Bruxelles

Oana. Oana Lungescu.

Mă bucur enorm că Oana Lungescu va prelua în curând responsabilitatea de purtător de cuvânt NATO.

Încă din 1997 când am cunoscut-o pe Oana (cu prilejul unui interviu pe care mi l-a luat în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Studenţilor Europeni) mi-a lăsat impresia unui profesionist desăvârşit.

Sfaturile sale au fost de bun augur şi în anii de început ai Clubului « România-UE » Bruxelles. Îi multumesc şi pe această cale.

BBC-ul este o marcă, iar noi, românii din Bruxelles ne-am lăudat cu Oana ca făcând parte din această echipă.

Mult succes Oana în noua aventură!

Dan LUCA / Bruxelles

Starea naţiunii şi puterea

“Starea naţiunii” prinde contur şi la nivelul Uniunii Europene. La recenta întâlnire de la Strasbourg a eurodeputaţilor, Preşedintele Comisiei Europene a structurat o dezbatere pe modelul american: prezentarea de 40 de minute a Preşedintelui, urmată de 2 ore de întrebări şi răspunsuri.

S-a propus alcătuirea pe viitor a unui buget comunitar pe 10 ani, spre deosebire de şapte cum este în prezent, cu o analiză la jumătatea acestei perioade. Preşedintele Barroso sugerează că “Bugetul UE nu este pentru Bruxelles”, ci pentru oamenii reprezentaţi aici, fiecare cu nevoile lor.

Este îmbucurător faptul că nu s-a uitat nici de tânăra generaţie. Se doreşte o mai mare implicare în ceea ce priveşte cercetarea, amintindu-se chiar şi de studenţii Erasmus.

Dan LUCA / Bruxelles

Liderul şi motivaţia echipei

Deşi sună descurajator, aşa cum spune Cătălin Zaharia, unul dintre pionierii coaching-ului de NLP („programare neurolingvistică") în România, într-adevăr “în 2010 păstrăm tiparele de gândire din 2007, iar în 2007 gândeam încă după tiparele din 2002”. Nevoia schimbării mentalităţii leaderilor este o chestiune urgentă, care balansează poate prea mult încă între filozofie şi realitate.

Printre principiile pe care orice coach le propune se regăseşte şi trasarea precisă a scopurilor ce trebuie atinse, a căilor ce trebuie abordate, a timpului de realizare, dar mai ales, transpunerea şi analizarea stării şi a sentimentelor în momentul în care ţelurile au fost atinse deja, ceea ce motivează cu adevărat depunerea efortului pentru atingerea obiectivelor. Lucru perfect valabil, indiferent că vine vorba de dezvoltare personală sau că vorbim de motivare la nivelul echipei.

O metodă practică pentru îmbunătăţirea rezultatelor echipei, şi un prim pas spre a oferi oamenilor o motivaţie, este abordarea de tipul “leadershipului prin întrebări”, în opoziţie cu cel tip “comandă şi control”.

Dan LUCA / Bruxelles

Am alergat semi-marathon-ul de la Bruxelles!

Sunt foarte fericit fiindcă ieri (10-10-10) am reuşit să parcurg cei peste 21 Km ai semi-marathon-ului de la Bruxelles. După operaţia de menisc de anul trecut nu mai credeam că voi mai putea face sport, aşa că savurez din plin această victorie personală.

Am prins din nou gustul pentru mişcare, chiar dacã sunt departe de forma fizică pe care o aveam când jucam handbal de performanţă la Cluj.

Şi ce legătură are acest subiect cu comunicarea europeană? Nu prea are, doar la modul « minte sănătoasă în corp sănătos » !

Dan LUCA / Bruxelles

Propuneri pentru europarlamentarele din 2014

Europarlamentarul britanic Andrew Duff propune apelarea la o listă suplimentară de candidaţi pentru alegerile europene din 2014, şi anume una “transnaţională”. Noua formulă ar oferi astfel alegătorilor două voturi, unul pentru a desemna candidatul naţional, iar celălalt pentru a alege candidatul european.

Aplicarea noului proiect ar încuraja exact ceea ce sugeram în propunerile ce se regăsesc în ultimele mesaje - listele europene pot găzdui lideri proaspăt ieşiţi din alegerile primare de la partidele europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Neutralitatea webului

Recent gigantul Google a fost acuzat de încălcarea uneia dintre cele mai importante legi ale Internetului, principiul neutralităţii, conform căruia toată lumea are acces egal la informaţie.

Numărul în creştere al celor care au acces la informaţia online face ca treptat Internetul să devină sursa principală de informaţie pentru numeroşi cetăţeni şi chiar pentru factorii de decizie. Ce găsim pe “primul ecran” după o căutare pe Google devine punct de reper al informaţiei pe acel sector. Nu este întâmplător să avem noi dezbateri, inimaginabile acum câţiva ani, despre neutralitatea webului.

Tehnologia are un impact politic, şi nu doar când ne referim la ce se întâmplă în China. Discuţia este aprinsă în Statele Unite şi va “evolua” mult, mai rapid decât estimează specialiştii.

Iar dacă acum vorbim în special de bariere tehnologice, cred că în curând se vor dezvolta şi ştiinţe care vor evalua conţinutul paginilor de web, analizând cât de echidistant este ceea ce este accesibil online.

Dan LUCA / Bruxelles

Românii din Belgia despre România

Sub forma unui chestionar am încercat să înţelegem mai bine cum se relaţionează românii din Belgia cu România. Rezultatele au fost prezentate printr-un eveniment organizat în incinta Parlamentului European.

Rezultatele confirmă cele prezentate încă din 2008: Există un potenţial de colaborare între românii din afara ţării şi partidele politice, iar deschiderea de filiale de partid în afara României poate ajuta la o mai bună comunicare pe acest palier. Românii din Belgia, precum şi toţi românii din Diasporă, sunt dispuşi la implicare, ei aşteaptă semnale reale, politice, pentru a ajuta România.

Vreau să-i mulţumesc Corinei Creţu pentru găzduirea evenimentului şi pentru implicarea în acest proiect.

Dan LUCA / Bruxelles

La 10 ani după Sorbona

Conceputul Europa 2020 este încă o noutate la nivel instituţional, prin lansarea proiectului “Europa pentru 2020”, ca şi continuare a Agendei Lisabona.

Acum 10 ani moderam panelul «Resurse pentru viitorul UE», prima manifestare politică trans-europeană, materializată prin Congresul Newropeans 2000, de la Paris, congres la care a participat şi preşedintele Românie, Emil Constantinescu, dar şi cel al Franţei, Jacques Chirac. Şi atunci 2020 era practic subiectul principal…

Încă de atunci se trasau principalele măsuri pentru următorii 20 de ani, pe teme de mare interes european, toate pentru fundamentarea unui viitor mult mai democratic pentru cetăţenii UE. Cetăţeanul rămâne pilonul principal în jurul căruia trebuie definitivată construcţia europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

David Miliband – President of the European Commission in 2014

It was a pleasure for me to look at the recent dispute around the seat of chair of the British labor party. A real campaign and a congress in Manchester, full of suspense. David Miliband lost the Labor leadership elections by just over 1%. It was very clear for me that after these results David will leave Ed to set up his team and to arrange the party for the upcoming British elections.

From a European point of view David inspires as a real politician, with big potential to become the President of European Commission in 2014. But the EU and the election system needs to change in order to get politicians like David involved at a European level.

In November 2009, UK foreign secretary David Miliband ruled himself out as a candidate for the new EU 'top job' of High Representative for Foreign Policy. This resulted in Catherine Ashton taking on the position (she is from the same party as David). He wanted at the time to lead the Labor party with in mind the possibility to become the next British PM. He clearly preferred a campaign over a comfortable seat in Brussels. Many analysts will see this as a political suicide, but I do not agree.

David can do more for Britain and for Europe. Now is the time for Europe’s political leaders to start to think about the European elections in 2014. We need to have European leaders who can campaign for two or three years, similar to the American model.

The key of my proposed mechanism is open elections of a representative for the Left as a candidate for the President of the European Commission. The selection phase should be very easy, clear and transparent. The decisive line is empowerment of the members, the activists. Their choice is the most important here. If too many bodies of the Socialists come together to "elect" the leader, this is not good.

In each of the 27 countries there need to be primary elections in 2013, and each country would have a winner who takes the number of the country´s votes. A more complicated election formula will be demotivating for the members.

In my opinion, David Miliband is one of the possible candidates for such an “exercise” and for sure a lot of Socialists would like to see him in the position of the President of the EC in 2014.

Have we spotted a European “Obama” in the political arena?

Dan LUCA / Bruxelles

Grupul operativ de presă

Parlamentul European doreşte ca presa să comunice mai bine despre UE, cam asta rezultă din dezbaterea pe marginea unui raport prezentat acum câteva zile. Toate acestea mergând pe linia iniţiativelor de corelare a intereselor UE şi a proiectelor europene cu interesele cetăţenilor, pe păstrarea transparenţei şi îmbunătăţirea democraţiei. Scopul declarat al acestor demersuri fiind tocmai crearea sferei publice europene.

Raportul este salutat de EBU (European Broadcasting Union) şi API (International Press Association), asta mai ales că UE a “poziţionat” rolul jurnaliştilor în diseminarea informaţiei europene către cetăţeni, chiar dacă se insistă din ce în ce mai mult pe utilizarea noilor media.

Totuşi, Recomandare 20 poate naşte discuţii: Parlamentul European “subliniază necesitatea creării unui grup de corespondenti din rândul jurnaliştilor specializaţi şi acreditaţi la Bruxelles, al căror rol ar fi prezentarea într-un mod mai instructiv a actualităţii din UE, garantând, totodată, independenţa editorială. Obiectivul acestui „grup operativ” ar fi furnizarea de informaţii în mod complet, transparent şi accesibil publicului din UE”.

Dan LUCA / Bruxelles

Cine poate învinge în primarele europene?

La recenta întâlnire a filialelor partidelor social-democrate şi socialiste din capitala comunitară am abordat foarte deschis necesitatea alegerilor primare care să preceadă alegerile europene din 2014.

Sunt încă multe de clarificat, dar ideea de bază este că trebuie să schimbăm ceva în organizarea alegerilor europene, e nevoie de transparenţă pentru a reconecta cetăţenii la proiectul european.

Câteva gânduri pe această temă le-am prezentat în materialul SIMULARE ŞI IMPACT: Alegerile primare în UE (ţinta – alegerile europene din 2014). Este o simulare a campaniei pentru alegerile europene. Am estimat cine sunt posibilii lideri socialişti care ar avea potenţial de reuşită.

Este interesant de urmărit însă şi impactul asupra activiştilor de stânga prin implicarea în astfel de campanii, impact asupra presei naţionale, impact asupra cetăţenilor, impact asupra instituţiilor europene şi cum se poziţionează stânga europeană după astfel de campanie.

Cred că încă este fezabil un calendar de implementare pe care îl sugerasem într-un mesaj recent.

Dan LUCA / Bruxelles

Oscarurile comunicării în Europa

Recent am participat la gala EACA Euro Effies 2010, un fel de festivitate de decernare a “Oscarurilor în Comunicare” la nivel european. O experienţă foarte interesantă şi plăcută.

Şi de data aceasta, ca şi la acordarea premiilor CARE, România nu a avut o reprezentare vizibilă, firmele din Olanda, Germania şi Marea Britanie câştigând majoritatea premiilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Aniversare la puterea 2.0.

Dacă EurActiv se poziţionează ca portalul de afaceri europene, axat în prezent în special pe Web 1.0, ceea ce încearcă BlogActiv de trei ani este o proiecţie în lumea Web 2.0 a afacerilor europene.

Ca urmare a conexiunii tot mai puternice a afacerilor europene cu Web 2.0, ceea ce se comunică prin bloguri pe teme europene devine încet la fel de important ca ceea ce se transmite printr-un raport de ştiri, doar cã în blogostefă se oferă în plus posibilitatea dezbaterii pe subiectele publicate.

La trei ani de la lansarea Blogactiv.eu, iniţiatorii acestui proiect îşi reînnoiesc invitaţia către toţi cei care au ceva de spus pe teme de interes european. Toţi aceştia fiind chemaţi să se alăture celor care scriu deja pe această platformă, 9 dintre ei, ocupând locuri importante în topul celor mai influenţi 40 de bloggeri europeni, conform studiului realizat de Waggener Edstrom.

Experienţa scrierii unui blog în afaceri europene o testez de mai bine de 3 ani şi e un mod ideal de a comunica cu cei interesaţi de acest subiect.

Dan LUCA / Bruxelles

Impactul alegerilor primare asupra instituţiilor europene

Uniunea Europeană are un sistem complex de luare a deciziei care este greu de înţeles şi există lipsă de interes pentru această construcţie din partea sistemele educaţionale naţionale. Factorii de decizie naţionali au tendinţa să acuze UE când este nevoie să fie introduse măsuri nepopulare şi să îşi adjudece meritele pentru deciziile populare.

UE reprezintă “adăugarea” unui judecător în luarea deciziilor în faţa statelor membre. Numeroase studii au subliniat rolul oficialilor nealeşi în procesul de luare a deciziilor. O problemă frecvent discutată este sistemul complex al “comitologiei“, prezentat adesea ca fiind un caz extrem de reversiune al circuitului puterii. Uniunea a fost caracterizată ca o entitate pe mai multe nivele şi policentrică - o guvernare policentrică. Diversitatea culturală se adaugă la acestea. Este cât se poate de clar că UE nu a produs o identitate colectivă până în prezent.

Uniunea Europeană se joacă de-a puterea, iar comunicarea sa, puţin confuză, oscilează între “cucerirea puterii” şi “exercitarea puterii”. Alegerile pentru Parlamentul European sunt văzute ca fiind o opţiune secundară în rândul alegătorilor. Politicile trebuie individualizate şi neapărat personificate pentru a avea succes, toate celelalte lucruri fiind imparţiale.

Brandul “Parlamentul European” este mai puternic decât IBM sau HP, dar totuşi e dificil în a convinge “consumatorii”. Unii spuneau că se pune accentul prea mult pe “mecanism” şi prea puţin pe “produsul finit”. Un “consumator” este interesat de maşina pe care o cumpără, nu de procesul tehnologic al producerii autovehicolului.

Votul direct de care vorbea recent şi Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, ar fi cea mai importantă măsură prin care să se amelioreze deficitul de legitimitate şi să se rezolve o problemă de democraţie europeană. Vizibilitatea şi notorietatea liderilor comunitari ar creşte semnificativ, impusă de crearea unui nou mecanism de selecţie a acestora, mult mai benefic şi pentru cetăţenii europeni.

E imperativ ca grupările politice europene să-şi numească proprii lideri pentru a-şi conduce campaniile chiar dacă nu avem practic un electorat pan-european. Acest lucru va pune la un loc feţe şi nume, prin programe politice.

E nevoie de “ruptură” strategică în jurul anului 2011, iar semnalul trebuie să vină din partea partidelor politice europene, nu din partea instituţiilor europene. Se simte nevoia unor “mişcări doctrinare”, trecând peste fantomaticele “umbrele europene”. Se vor coagula strategii de alegeri cu adevărat europene, în care partidele politice îşi vor alege democratic şi vizibil liderii europeni, la înaltele funcţii, la nivel comunitar.

Europa are nevoie de un proiect politic puternic, cetăţenii o cer, chiar dacă există încă voci care încearcă să perturbe această direcţie.

Alegerile primare dau mult mai multă vizibilitate instituţiilor europene, majoritatea dezbaterilor fiind axate pe rolul Parlamentului European şi a Comisiei Europene în a răspunde cerinţelor cetăţenilor UE într-o lume tot mai complexă.

Visul instituţiilor europene poate deveni de asemenea realitate prin organizarea alegerilor primare: dezbateri pe teme europene, reflectate pe prima pagină a cotidianelor şi ore întregi de emisiuni televizate pentru mediatizarea liderilor europeni.

Dan LUCA / Bruxelles

Poziţionare şi branding în afacerile europene

În ultimii 10 ani am studiat evoluţia grupurilor de interese din Bruxelles-ul european, strategia lor de comunicare, dar şi relaţionarea lor cu entităţile româneşti.

S-a mers pentru mult timp doar pe poziţionarea grupurilor în afaceri europene din Bruxelles, fără a da o prea mare importanţă brandului utilizat. Mulţi îşi amintesc încă acronimul UNICE, care „acoperea” patronatul european, şi nu au trecut mai mult de 7 ani de când avem BUSINESSEUROPE ca interfaţă a sectorului de afaceri cu instituţiile europene şi actorii europeni. La fel s-a întâmplat cu Berarii Europei (Brewers of Europe), o asociaţie fondată în 1958, care până acum vreo 8 ani purta numele CBMC (Confédération des brasseurs du marché commun).

Având în vedere dinamica legislativă comunitară, complexitatea deciziilor din sfera europeană şi „jungla” entităţilor reprezentate în Bruxelles, estimez o coagulare a multor grupuri de interese existente sub branduri mult mai clare, accesibile ca înţelegere nu doar specialiştilor europeni, dar şi publicului larg.

Dan LUCA / Bruxelles

Pot crea reţelele sociale branduri?

Comunicarea organizaţiilor prin utilizarea reţelelor sociale este un subiect la modă. Cu toate avantajele pe care le oferă însă, nu ne putem hazarda în a apela la acestea fără o analiză a fiecărei situaţii în parte.

Comunicarea în reţelele sociale depinde foarte mult de tipul de organizaţie şi de categoriile de public-ţintă. „Reţelele sociale pot ajuta la creşterea nivelului de awareness al unei organizaţii, la crearea unor comunităţi în jurul unui brand, la interacţiunea cu o anumită categorie de public-ţintă”, remarca Rareş Petrişor. Însă, asta nu înseamnă neapărat că eforturile de comunicare se pot traduce automat în creşterea vânzărilor sau obţinerea de voturi.

Comunicarea personalizată este tendinţa actuală, remarca Cristi Cretzan de la Grayling România, referindu-se în special la atractivitatea utilizării reţelelor sociale. Însă acest tip de comunicare, mai spune el, nu se va putea susţine. „Vom reveni la elementele de bază: brandurile puternice, susţinute de oameni care, dacă vor şti să comunice simplu şi deschis, vor avea câştig de cauză”.

Dan LUCA / Bruxelles

Impact alegerilor primare asupra cetăţenilor

Alegerile pentru Parlamentul European sunt văzute ca fiind o opţiune secundară în rândul alegătorilor. De ce oare această percepţie, când Parlamentul European creşte ca putere şi influenţă?

Nu cetăţenii sunt problema când vorbim despre alegerile europene. 43% a fost rata de participare în 2009, vreo 45% în 2004 şi tot aşa. Şi ne mai întrebăm care e legitimitatea instituţiilor europene în actuala formulă de alegeri? Iar dacă vom continua în aceeaşi formulă garantez că în 2014 nici măcar 40% nu se vor prezenta la vot.

Specialiştii au început să admită faptul că succesul integrării europene impune mai mult decât implementarea unor instituţii eficiente şi armonizarea politicilor la nivel naţional cu cel european. E nevoie în egală măsură de respectarea principiilor democraţiei la nivel comunitar. Uniunea Europeană speră să îmbunătăţească participarea cetăţenilor pentru crearea unei democraţii supranaţionale, participarea activă a populaţiei fiind un factor cheie în acest mecanism. Dar cum?

Uniunea Europeană a reuşit cu siguranţă să atragă anumiţi oameni şi să îi convingă de faptul că merită să investească timp şi energie pentru a înţelege complicatele mecanisme ce stau la baza funcţionării ei. UE are “fanii” săi. Dar cât de prezentă în conştiinţa oamenilor obişnuiţi este Uniunea Europeană dacă ne deplasăm în afara cartierului european? Cine mai este interesat de UE când avansăm pe străzile Bruxelles-ului şi dacă mergem de acolo mai departe în toate cele 27 de state membre? Cine mai ştie ce structură au instituţiile europene şi cu ce se ocupă fiecare? Uniunea Europeană are acum aproape 500 de milioane de locuitori, dintre care cei într-adevăr informaţi în legătură cu felul în care funcţionează sunt doar o picătură într-un ocean. UE are fanii săi, dar cum rămâne cu cetăţenii săi?

Relaţia UE-cetăţeni pare a fi într-o stare de somnolenţă, animată din când în când de câte un referendum, adesea cu rezultate negative. Cetăţenii îşi amintesc de Uniune atunci când sunt nemulţumiţi, iar UE îşi aminteşte de cetăţeni atunci când aceştia îi resping proiectele. Specialiştii explică acest fapt prin prisma unui concept destul de cunoscut în zilele noastre: lipsa comunicării. Să fie doar asta?

Organizarea alegerilor primare ar putea schimba percepţia cetăţenilor despre construcţia europeană. Alegerile europene ar avea cel puţin feţe umane, necesare în demonizarea unui sistem opac.

Dacă am avea alegerile primare, pregătite cu 2-3 ani înainte de alegerile europene, activiştii locali ar putea înţelege mai devreme importanţa confruntărilor europene, ar putea convinge şi pe alţii că implicarea în astfel de acţiuni are relevanţă pentru ei. S-ar realiza o masă critică de dezbateri, utile pentru decriptarea mesajelor. Presa s-ar mobiliza mult în mediatizarea unor astfel de dezbateri.

De câţiva ani, Obama a devenit idolul politicienilor, brandul politic cel mai cunoscut, chiar şi în Uniunea Europeană. Preşedintele american are merite deosebite, dar şi un sistem care l-a “inventat”. Obama este un produs al sistemului american, aşa cum vom avea alţi lideri americani aleşi cel puţin o dată la 8 ani. Alegerile primare i-au dat posibilitatea liderului american în a se afirma, nu o campanie de două luni, survenită după nominalizarea de către Partidul Democrat ca şi candidat oficial la funcţia supremă în Stat.

Dacă legitimitatea este dobândită prin vot, iar Preşedintele Comisiei nu îşi face campanie pentru a câştiga titlul, atunci schimbarea metodei este încă o chestiune ce ar trebuie avută în vedere.

Să nu uităm de asemenea că membrii Parlamentului European sunt aleşi mai degrabă din listele preliminare naţionale şi regionale decât din mandate directe.

Democraţia va fi cu adevărat instaurată numai atunci când se vor oferi reforme democratice autentice, care vor face în final comunicarea despre Europa un exerciţiu mai uşor.

Dan LUCA / Bruxelles

Borna 2020 pentru UE şi România

Mă bucur să observ că există o dezbatere şi în mediul românesc despre strategia Europa 2020, chiar dacă aceasta prinde contur mai mult în cercurile de la Bruxelles.

2020 este acum borna instituţională şi e plăcut să îmi reamintesc iniţiativele neguvernamentale la care am participat în anii ’90 pe acest subiect.

Dan LUCA / Bruxelles

Job la Bruxelles

În recentul interviu publicat în Adevărul povesteam despre oportunităţile capitalei comunitare, iar la ceas de criză orice informaţii despre locuri de muncă şi idei de afaceri sunt binevenite.

Vreau însă să clarific câteva noţiuni. Consider cu tărie că există două pieţe a forţelor de muncă în Bruxelles, care din cauza suprapunerii geografice creează confuzie. Există un Bruxelles-Belgia şi mai există un Bruxelles-UE, cu oportunităţi caracteristice.

Dacă sunteţi interesaţi de job-uri în Bruxelles am lansat câteva recomandări încă de la începutul acestui an.

Chiar dacă în România puţini mai cred că expertiza pe anumite sectoare contează, consider că există oportunităţi pentru cei care au cunoştinţe despre mecanismul comunitar. Este paradoxal, dar pentru românii care doresc să activeze în acest domeniu oportunităţile contemporane sunt mai prezente în Bruxelles, decât la Bucureşti sau – cu siguranţă – la Cluj.

Iar ca şi tendinţe întrevăd o dublare a numărului de români din Bruxelles-ul european în următorii 5 ani, prezenţă datorată cotei României în instituţiile europene, dar şi unei „penetrări” a Secretariatelor grupurilor de interese de către români.

Dan LUCA / Bruxelles

Popularitatea comunicării digitale

Comunicarea digitală nu mai este o noutate, nici când e vorba de simple relaţii interpersonale, dar nici când e vorba de afaceri europene.

“În cazul comunicării UE, apariţia noilor technologii de comunicare nu a fost doar rezultatul unui progres ştiinţific, ci şi expresia unor strategii politice de a implica cetăţenii, de a-i apropia de o realitate care părea complicată, ba chiar ascunsă şi slujită de birocraţi bogaţi. În plus, dorinţa de conectivitate şi instinctul de comunicare atât de evidente în cultura contemporană, au potenţat demistificarea administraţiei din Bruxelles”, scria clujeanca Anda Ghiran, care acum lucrează în domeniul comunicării la Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunicare UE cu accent pe preşedinte

Deşi are de îndeplinit sarcini în mai multe domenii ale politicilor europene, Viviane Reading îşi ţine promisiunea şi se implică vizibil în demersurile pentru îmbunătăţirea comunicării europene.

Recent, chiar a propus o nouă strategie pentru aducerea în prim-plan a Preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Comisia Europeană reprezintă “Guvernul UE”, deci comunicarea trebuie să se axeze pe imaginea Preşedintelui.

Noua strategie înseamnă un pas spre “personalizarea” instituţiilor europene şi spre găsirea răspunsului la vechea întrebare – “Cine prezintă Starea Naţiunii în UE?”

Dan LUCA / Bruxelles

Impactul primarelor europene asupra presei naţionale

Recent am prezentat impactul primarelor europene asupra activiştilor de Stânga, iar acum îmi îndrept atenţia asupra unui sector foarte dificil de abordat, prin definiţie, de cãtre structurile comunitare: presa.

Afacerile europeane sunt prin definiţie plictisitoare şi neinteresante pentru privitori şi ascultători. Rolul mass media în societăţile democratice este însă foarte important, este mijloc de informare pentru cetăţeni, crează opinia publică şi susţinerea publică. Mass media este recunoscută ca fiind forum pentru discuţiile socio-politice şi a conflictelor, ea poate în acelaşi timp să susţină sau să distrugă integrarea socială.

Media joacă un rol important în europenizarea sferei publice, dar acoperirea temelor ştirilor este legată de sursele de informare şi de evenimentele care generează ştiri, neglijând politicile europene.

Organizaţiile media naţionale dedică mai curând resurse limitate pentru infrastructura de la Bruxelles, iar „corespondenţii de la Bruxelles” înfruntă competiţia acerbă cu „corespondenţii din străinătate”.

În concordanţă cu punctul de vedere predominant asupra rolului pe care îl are media în comunicarea politică europenizată, media pune în evidenţă, în general, probleme dintr-o pură perspectivă naţională. Media ar tinde să neglijeze dimensiunea europeană şi să trateze, de preferabil, problemele în termeni naţionali.

Dacă am avea un sistem electoral bazat pe alegerile primare europene, presa naţională ar reflecta cu mult mai multă atenţie subiectul alegerilor europene, cu mult timp înainte de data scrutinului. Este mult mai uşor de acoperit mediatic numele celor care intră în campania electorală, dezbaterile din fiecare ţară şi – bineînţeles – rezultatele primarelor din cele 27 de ţări.

Să zicem – un exerciţiu imaginar - că 3 candidaţi pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene (Tony Blair, Jose Luis Zapatero şi Alfred Gusenbauer) ajung să deruleze o campanie electorală pentru a atrage voturile membrilor de Stânga din România. Cu săptămâni înainte de data alegerilor primare din România vom asista la editoriale, interviuri şi ştiri proaspete despre candidaţii respectivi. Cotidianele vor avea pe primele pagini titluri precum „Tony Blair în campanie în România” sau „Zapatero vrea voturile PSD-iştilor”. Dezbaterile televizate vor invada şi ele ecranele românilor, prezentând cu lux de amănunt programul european al candidaţilor şi încercând să sugereze teme de discuţie atractive pentru România. Iar subiectele de campanie vor avea substanţă europeană, căci având un candidat european (care nu e cel mai probabil din ţara ta) subiectele vor converge către tematice europene, detaşate de rutina subiectelor locale şi naţionale. Şi astfel visul Uniunii Europene devine realitate: dezbateri pe teme europene, reflectate pe prima pagină a cotidianelor şi ore întregi de emisiuni televizate pentru mediatizarea liderilor europeni.

Iar dezbaterile din „campania românească” se vor mediatiza – normal, nu cu aceeaşi intensitate – şi în celelalte 26 de ţări europene, interesate desigur de opiniile candidaţilor şi - desigur - de scorul alegerilor.

Iar dacă multiplicăm cu 27 astfel de campanii putem afirma fără reţinere că primarele sunt o mină de aur pentru mediatizarea alergerilor europene, a Parlamentului European în particular şi a Uniunii Europene în general.

Dan LUCA / Bruxelles

La 3 ani de blog…

Numărul cititorilor blogului Casei Europei s-a dublat în ultimul an, ajungând la peste 35.000 de cititori acum.

Este pentru mine un indicator clar că demersul început acum trei ani de a prezenta subiecte interesante, atrage persoane interesate de fenomenul afacerilor europene, “povestite” din capitala comunitară.

Mesajul care mi s-a părut cel mai interesant, scris în ultimele 12 luni:
Snagov 2 pentru integrarea României în UE

Mulţumesc vechilor prieteni, noilor admiratori şi viitorilor cititori!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca – interviu în Adevãrul despre Bruxelles

Câteva opinii despre Bruxelles-ul european le-am prezentat într-un interviu publicat în Adevãrul.

Vi-l recomand din toatã inima.

Dan LUCA / Bruxelles

UE la ONU

În prezent Uniunea Europeană este observator fără drept de vot în cadrul ONU, dar se vorbeşte acum despre acordarea unui statut special, care ar da dreptul şefului diplomaţiei europene să reprezinte “vocea europenă” în cadrul procesului de luare a deciziilor.

După negocierile purtate, în urma unui vot pozitiv, Catherine Ashton ar putea lua cuvântul la următoarea întâlnire a ONU, însă doar în cadrul Adunării Generale, nu şi în Consiliul de Securitate. Acelaşi rezultat, pe lângă faptul că ar cauza o pierdere a influenţei pentru Franţa şi Marea Britanie, ar putea genera decizia altor organizaţii, de genul Ligii Arabe sau Uniunii Africane, de a solicita acest statut.

“Părţile implicate” sunt rezervate în privinţa răspunsului la aceasta problemă, însă UE doreşte mult să aibă un impact tot mai mare la nivel mondial, iar “upgrade”-ul de reprezentare la ONU este pe o direcţie strategică.

Să nu uităm însă că şi ONU dă importanţă Uniunii, lucru perfect vizibil şi când e vorba de reprezentarea pe care o are în Bruxelles-ul european.

Dan LUCA / Bruxelles

Tehnologia în următorii 10 ani

Zeci de mii de cercetători şi oameni de afaceri doresc să descopere tehnologia viitorului. De vreo 15 ani trăim revoluţia digitală, adusă de Internet şi calculatorul personal, şi ne întrebăm ce urmează?

Nu sunt nici cercetător în domeniul tehnologiei, nici măcar un businessman, dar risc să îmi dau cu părerea despre tendinţele următorilor 10 ani. Aşa cum zicea şi Kai Falkenberg, într-un material publicat recent în Forbes, suntem în prezent scufundaţi într-un ocean de informaţii. “Teoria cum că, cu cât mai multe informaţii, cu atât mai bine, este greşită pentru că se bazează pe o neînţelegere a psihologiei de luare a deciziei”, zicea prof. Carl E. Schneider.

Majoritatea oamenilor nu strâng o mare cantitate de informaţii pentru a încerca apoi să o analizeze. În schimb, iau decizii complicate reducându-şi atenţia la câţiva factori uşor de înţeles. Pentru a lua hotărâri mai bune, oamenii au nevoie de ceva în plus, nu doar de fapte – au nevoie de expertiză. Expertiza le permite să pună întâmplările în context şi să-şi simplifice alegerile.

Dacă e să transpun această teorie pe plaja tehnologică, în ultimii ani am fost invadaţi – în sensul bun al cuvântului – de facilităţi tehnologice pe care le utilizăm la muncă sau în privat. Nu mai trecem pe la agenţii de voiaj să ne rezervăm bilete de avion sau vacanţe, totul îl rezolvăm conectându-ne la Intenet şi plătind cu cardul. Nu mai trebuie să fugim pentru a vedea serialul preferat la TV, televiziunea digitală ne permite acum să înregistrăm programele favorite. Şi exemplele pot continua la nesfârşit.

Ceea ce cred că se va schimba mult în viitor este sustenabilitatea unor tehnologii şi interfaţa de utilizare. Desigur generaţiile care vin sunt crescute în cultura telefonului mobil şi a Internetului, dar cred că încă modularitatea alegerii trebuie dezvoltată. Plătim sute de euro pentru programe soft şi utilizăm doar 5% din facilităţile achiziţionate. Vreau să salut ideea Microsoft de a realiza ediţii precum Home and Student, cu mai puţine facilităţi, dar cu preţul adaptat la bugetul sectorului vizat.

Tehnologia va avea o dezvoltare pe două direcţii, cea “de lux”, în care facilităţile sunt la mare preţ. Web 3.0 e de urmărit, şi aici nu vorbim doar de calculator şi telefoane mobile. Geamuri care prezintă informaţii despre prognoza meteo sau frigidere care furnizează detalii tehnice despre alimente vor face deliciul multora.

În acelaşi timp palierul “de masă” trebuie dezvoltat. Tehnologie ieftină şi sustenabilă, uşor de manevrat, cu miliarde de utilizatori. Aşa văd eu următorii 10 ani.

Dan LUCA / Bruxelles

România, stat eşuat?

Dacă am scris recent despre statele falimentare, ating acum un subiect şi mai delicat legat de “statele eşuate”. Foreign Policy prezintă Indexul acestora, realizat pe criterii precum: “exodul creierelor sclipitoare”, serviciilor proaste oferite, încălcarea drepturilor omului, toate pe fondul declinului economic.

Dacă în capul listei sunt ţări precum Somalia, Yemen, Irak sau Afganistan, între cele 177 de state analizate, România se află undeva “la limită”, e drept, fără probleme grave la capitolul refugiaţi, guvernare nelegitimă sau mişcări interne care să genereze plecarea masivă a elitelor.

Pe lângă cele 15 state aflate în stare “critică”, întâlnim ţări aflate “în pericol”: Moldova, China, Algeria, Egipt.

Pe plan european, în afară de România şi Bulgaria – state “la limita”, celelalte membre UE sunt considerate "stabile" sau "foarte stabile".

Dan LUCA / Bruxelles

Impactul primarelor europene asupra activiştilor de Stânga

Discuţia despre posibile alegeri primare la nivel european începe să prindă contur. Cred că este interesant să realizăm o simulare asupra impactului pe care l-ar avea un astfel de mecanism asupra anumitor sectoare.

M-am gândit să analizez pentru început impactul asupra activiştilor de Stânga.

Îmi amintesc cu mare plăcere lansarea candidaţilor PSD pentru alegerile europene din 2009. Atunci, la Piteşti, într-o sală plină de activişti social-democraţi din România, preşedintele PSD ne-a explicat că datorită activiştilor şi „campaniei la bază” voturile vor veni către PSD şi PSD-ul va avea reprezentanţi în Parlamentul European. Iar ce mi-a atras atenţia a fost mesajul: „Nu uitaţi de cei care au lucrat la campania voastră după ce sunteţi aleşi. Datorită lor sunteţi la Bruxelles şi Strasbourg.”

Un partid politic nu poate exista fără activişti, iar rolul lor este vital în orice campanie electorală. E nevoie ca marea masă a membrilor de partid să înţeleagă importanţa fiecărei campanii şi rolul aleşilor în forurile legislative locale, regionale, naţionale sau europene.

Dacă este să mă refer la campania pentru europene, activistul social-democrat, desigur cu excepţii, a reuşit cu greu să se calibreze la o acţiune de 2-3 luni, premergătore datei de 7 iunie 2009, în care o mână de oameni erau trimişi la Bruxelles, pe bani grei, să le reprezinte interesele. Opacitatea mecanismului european, complexitatea unei organizaţii precum Uniunea Europeană, face ca omul simplu să nu reuşească să se identifice în mod real cu marile slogane europene. Iar cu expresii de genul „dacă socialiştii câştigă alegerile la nivel european vom avea influenţă în alegerea comisarilor europeni” nu rezolvăm nimic. Chiar de multe ori are un efect de bumerang.

Activistul la bază doreşte implicarea, dar vrea să fie tratat cu respect. Jocurile de culise sunt importante în politică, dar competiţiile politice deschise, alegerile, sunt cele care aduc sarea şi piperul oricărei dezbateri.

Dacă am avea alegerile primare, pregătite cu 2-3 ani înainte de alegerile europene, activiştii locali ar putea înţelege mai devreme importanţa confruntărilor europene, ar putea convinge şi pe alţii că implicarea în astfel de acţiuni are relevanţă pentru ei.

Un candidat la o funcţie publică este mult mai deschis în campania electorală, şi de ce nu, pentru obţinerea nominalizării social-democraţilor români (şi implicit acordării – să zicem – a celor 14 voturi pe care România le are în Consiliu) candidaţi precum Tony Blair sau José Luis Rodrigues Zapatero, ar încerca să convingă PSD-iştii din Bucureşti, Iaşi sau Cluj?

Dan LUCA / Bruxelles

Migraţie în ambele sensuri

Fenomenul migraţiei a existat mereu şi în ciuda restricţiilor de tot felul lumea a circulat, trecând frontiere, adaptându-se stilurilor de viaţă din alte ţări. Contextul crizei pe care o trăim a condus la schimbări de direcţie în fluxul mobilităţilor. Astfel, “muncitorii” din statele aflate în recesiune caută oportunităţi pentru a emigra spre ţări cu o situaţie economică mai bună.

Polonia, ţara europeană cel mai puţin afectată de criza economică, devine astfel gazdă a emigranţilor din statele care până acum erau foarte atractive pentru forţa de muncă, datorită dezvoltării lor economice.

Din Germania se întorc tinerii turci spre ţara de origine a părinţilor, asta pentru că, la pregătirea profesională pe care au dobândit-o, sunt mult mai bine cotaţi pe piaţa muncii locale.

Irlandezii plecaţi s-au reîntors de ani buni, dar mulţi pleacă din nou acum. Ce să mai vorbim de greci, care sunt loviţi masiv de actuala criză şi care îşi caută norocul în ţări mai prietenoase.

Un studiu interesant pe care l-am prezentat în 2008 despre Diaspora românească este încă de mare actualitate. Vom asista în viitor la o revenire masivă a românilor plecaţi în ţară?

Dan LUCA / Bruxelles

Vizibilitatea comunicatelor de presă în UE

De ani buni mă preocupă subiectul surselor de informare despre în Uniunea Europeană. De vreo 3 ani chiar predau cursuri masteranzilor care conţin şi explicaţii despre acest subiect.

În urmă cu un an, EurActiv lansa un nou serviciu, prin care jurnaliştii, dar nu numai, puteau identifica direct şi gratuit comunicatele de presă emise de intituţiile europene, federaţiile industriale, organizaţii neguvernamentale şi alte “entităţi” interesate de dinamica legislativă comunitară. O adevărată oportunitate dacă ne gândim la volumul de informaţie europeană diseminat şi la complexitatea acesteia. Avantajele constau în special prin vizualizarea comunicatelor de presă într-o manieră centralizată, solidă, accesând o sursă de încredere.

Un serviciu mult îmbunătăţit stă acum la dispoziţia “consumatorilor de informaţie europenă”. Motoarele de căutare sunt optimizate pentru a găsi comunicate de presă pe subiectele politicilor sectoriale, de la sursa dorită, în intervalul definit de timp, sau toate 3 în acelaşi timp.

Press Release Service dispune acum şi de un sistem automatic de alertă. Comunicatele de presă sunt publicate online şi cei care doresc se pot înregistra pentru a recepţiona un email cu un scurt rezumat al conţinutului publicat şi un link cãtre textul complet.

Dan LUCA / Bruxelles