Ce ați făcut în 2020, domnule Luca ?

 

Nu voi avea nici o problemã să îmi amintesc toată viață anul 2020. Trecând însă peste criza pandemică, atât de mult discutată, mă bucur să avansez cu anumite proiecte personale legate de interacţia mea cu lumea afacerilor europene.

 

Cei 20 de ani de activitate pentru EURACTIV sunt desigur un punct forte al acestei perioade. Tot anul acesta am preluat funcția de Vicepreședinte EURACTIV, fiind responsabil acum cu strategia de inovare a companiei. La început de an, înainte de apariția virusului, am fost chiar la Paris și Berlin pentru a discuta cu trusturile de presă de acolo despre parteneriatele strategice.

 

Cursurile academice prezentate în 3 universități mă încarcă de fiecare dată, mai ales că încercarea de a conecta masteranzii la piață sectorului privat trezește mult interes. Fantastice dezbateri cu studenții de la ULB Bruxelles, KU Leuven sau SNSPA București.

 

Mă bucur foarte mult că am reuşit să particip la dezbateri publice în calitate de invitat. În martie am fost co-moderator, împreună cu domnul profesor Vasile Pușcaș, a unei conferințe despre cosmocratie, cu invitați de la toate partidele politice europene.

 

În toamnã am intrat în formatul virtual și am fost panelist la evenimentul ECR Party despre viitorul media în UE, la cel al FEPS despre alegerile legislative din România, iar apoi la conferință anuală a Institutului European din România.

 

Am răspuns cu mare plăcere solicitărilor venite din partea presei din România, fie prin interviuri în Făclia de Cluj, TVR Cluj sau Digi24, dar și prin 7 editoriale semnate anul acesta în Ziarul Financiar.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

 

Dan LUCA - 20 years of activity for EURACTIV

These days I celebrate 20 years of activity for the EURACTIV brand.

 

The years have passed quickly, but the purpose of this message is not to look back. I have collaborated with excellent people over the years, in Brussels, Berlin, Paris or Bucharest.

 

I want to thank everyone for the openness and for the proposed ideas.

 

The story continues !!!

 

I hope the next 20 years are just as interesting!

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – 20 de ani de activitate pentru EURACTIV

Zilele acestea sărbătoresc 20 de ani de activitate pentru marca EURACTIV.

Au trecut repede anii, dar scopul acestui mesaj nu este de a face o retrospectivă a trecutului. Am colaborat cu oameni excelenți în acești ani, fie ei la Bruxelles, Berlin, Paris sau București.

 

Vreau să mulțumesc tuturor pentru deschidere și pentru ideile propuse.

 

Povestea continuă !!!

 

Sper că următorii 20 de ani să fie la fel de interesanţi !

 

Dan LUCA / Bruxelles

Pod academic: România - Bruxelles

De 9 ani colaborez cu Facultatea de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA.

 

Conform tradiției, am revenit și în toamna aceasta pentru a prezenta cursul “European Media and the Public Sphere” studenţilor din anul doi de la Masterul în Comunicare și Afaceri Europene.

 

De data aceasta cursul s-a derulat în format online și a fost o oportunitate să interacționez timp de 3 luni cu studenții aflați la București.

 

Din nou vreau să subliniez calitatea celor care urmează astfel de programe academice în România. Sper ca ideile despre sistemul capitalei Europei îi va ajută să urmeze o carieră în domeniul afacerilor europene, fie în România, sau chiar la Bruxelles.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – invitat la conferință Institutului European din România

M-am simţit onorat să fiu invitat astăzi la conferință anuală a Institutului European din România, cu tema ‘’UE în fața provocărilor generate de pandemie. Măsuri de răspuns și scenarii de viitor’’. Acum 20 de ani derulăm la Bucureșți un proiect fantastic la nivelul Institutului… am amintiri și prieteni pentru o viață din acea perioadã!

 

A fost un un adevărat privilegiu să stau la aceeași masă (chiar dacă doar în format virtual) cu aceia care care au dus România în UE, mă refer aici la domnul profesor Vasile Pușcaș, dar şi la domnul Lazăr Comănescu.

 

În intervenția mea am prezentat o poză unei societăți europene lovită de una dintre cele mai puternice crize. Totuși, am axat prezentarea pe subiectul ‘’Criză aduce oportunitãţi pentru România la nivel european’’.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dan LUCA – interviu în Fãclia de Cluj: ‘’Criza aduce oportunitãţi pentru poziţionarea României la nivel european’’

Mã bucurã foarte mult interesul clujenilor pentru realitatea europeanã, descrisã de la Bruxelles. Am revenit astãzi cu un interviu publicat în cotidianul Fãclia de Cluj.

 

---------------

Clujeanul Dan LUCA este vicepreşedintele EURACTIV Media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti, fiind autorul cãrţîi “Mapping the Influencers in EU Policies”.

 

Rep: Unde se află Uniunea Europeană la sfârșitul anului 2020 ?

Dan Luca: În conversația pe care am avut-o recent cu comisarul european Thierry Breton, întrebându-l dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urma succesului pieței interne și a monedei unice, Breton a spus că actuala Comisie Europeanã consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric. Desigur, discursul carismatic și optimist al Ursulei von der Leyen este bun și necesar, dar câți dintre cetățenii europeni se simt liniștiți în actuala perioadã ? Criza pandemică este enormă și de duratã. Recesiunea economică este evidență și ne așteaptă luni grele. Progresiv, multe locuri de muncă vor dispărea, iar din nou șomajul va atinge cote uriașe.

 

Rep: Ce poate să facă în mod concret Uniunea Europeană ?

Dan Luca: Uniunea Europeană are capacitatea să anticipeze criza anului 2021, fie ea pandemică, economică sau societală. Este necesar încă de acum un proiect comun între structura europeană și state membre pentru a da siguranțã cetățenilor. Nu mă refer la ceva asemãnãtor cu Convenţia Europeană de acum vreo 20 de ani, finalizată cu criză anului 2005 (proiectul constituției europene eșuate). Trebuie să vorbim despre viitorul UE în cadru formal, dar și inclusiv, fără a ajunge la scheme de genul ‘Bruxelles-ul discutã cu Bruxelles’ sau ‘în Berlin și Paris se decide viitorul UE’. Patriotismul și naționalismul se vor accentua, venite în special din estul continentului sau chiar din sud. În acest cocktail de putere, fonduri publice, balanță fiscală, va există o polarizare mai accentuată între cele două extreme, cea federalistă și cea anti-europeană.

 

Rep: Uniunea Europeană trebuie să fie mai realistă, și mai puțin strategică ?

Dan Luca: Deși situaţia actuală ne obligă să fim foarte pragmatici pentru a supraviețui, e important să ne raportăm la marile proiecte contemporane. Dacă ne referim la nivel european, este interesant de urmărit evoluția a 5 meta-proiecte: aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană (‘EU open strategic autonomy’ cum e numitã deja la nivelul instituţiilor europene), multilateralismul global, ecologizarea și digitalizarea.

 

Rep: La ce să ne așteptăm în anul viitor?

Dan Luca: Principalele subiecte de urmărit în 2021 sunt Uniunea Europeanã a Sănătății, care implicã mecanismul de coordonare cu țările membre, mișcările anti-vaccin, întrebarea genericã despre cine va plăți factură crizei. Anul viitor ne va aduce răspunsuri mai exacte la abordări despre fiscalitate (de asemenea despre impozitul digital), relația franco-germană, în special în ceea ce privește realitatea industrială, de exemplu proiectul Gaia X; relațiile transatlantice; poziţionarea faţã de  Africa, bilaterală dintre UE şi Marea Britanie, rețeaua de aprovizionare pentru Europa, şi chiar politica de apărare.

 

Rep: Fãrã a apela la slogane, criză poate aduce și oportunitãţi pentru România?

Dan Luca: Ca țară membră a Uniunii Europene, România poate să își joace rolul mult mai pronunțat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în agenda publică contemporană. Trebuie o analiză macro, dar și una sectorială a participării României în proiectul european. Politica industrialã, tehnologizarea agriculturii, dezvoltarea infrastructurii, sănătate, educație, administrație… Întregul proiect de guvernare, trebuie articulat cu dezvoltările europene actuale.

 

Rep: Este România performanță la nivel european ?

Dan Luca: Deși pare o Uniune Europeană lentă, se întamplã multe la Bruxelles și în capitalele europene. Cu o forță fantastică chiar! Trebuie ca sistemul românesc să aibă aceeași viteză de dezvoltare, iar aici un accent aparte trebuie pus pe fibra europeană a României. Sintemul de corelare este în mâna politicienilor, desigur, în strânsă legătură cu administrația, dar trebuie și o abordare inclusivă. Avem nevoie de platforma care cuprinde de asemenea academicul, sectorul de afaceri, societatea civilă și chiar presa. Este dosarul ecosistemului pârghiilor de influență la nivel european. Îl avem definit la nivel românesc? Este funcțional ? Lobby-ul național este cel mai puternic lobby de la Bruxelles. Nu este cel al corporaţiilor sau cel al ONG-urilor de mediu… Echipa României este încă incompletă, chiar dacă s-au făcut pași enormi prin activitatea unor eurodeputați sau prin poziționarea unor directori români în cadrul Comisiei Europene. Reprezentanţa României de la Bruxelles este un vârf de comunicare externã, trecută cu succes prin Presedinţia UE de anul trecut.

 

Rep: Se pare cã Uniunea Europeană parcurge o perioadã de foc. Proiectul european se va rediscuta ?

Dan Luca: Mișcările anti-europene au fost și vor continuă, vor apărea mișcări politice noi, de genul anti-mascã, anti guvernare, anti-sistem, iar Uniunea Europeană va trebuie să aibă răspunsurile pregătite. UE e însă și România, iar dacă vrem să fim în nucleul dur al Uniunii Europeane 2.0 e nevoie de luptã, așa cum a fost lupta de la începutul secolului când echipa domnului Vasile Pușcaș a dus România în UE. România trebuie să discute în permanentă subiectele globale majore, să aibă idei, să le prezinte la nivel european și să își asume mai mult capacitatea de lider. Potențialul uman este fantastic, avem jucătorii, dar avem o echipã competitivă?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dan LUCA – invitat la conferința FEPS despre România

Mi-a făcut mare plăcere să particip astăzi în calitate de panelist la evenimentul FEPS - Ones to Watch / Zooming on the national cases / Romania.

 

Anul trecut participasem la un eveniment asemănător, organizat la Bruxelles de cãtre prestigioasa fundație social-democrată europeană, însă acum contextul s-a schimbat. Criză pandemică a făcut că dezbaterea fie mutată online, iar recentele alegeri legislative românești au dat mai multă substanță dezbaterii.

 

Intrarea în Parlamentul românesc a unui partid surpriză, cu conexiuni ample spre mișcările anti-mascã, vine să confirme tendința anului 2021, cu apariția unei miscari politice globale inspirată din pandemie.

 

Compexitatea anului 2021 este vizibilă încă de acum, și este important să urmărim evoluția proiectelor europene prin prisma crizelor din 2021.

 

România are și anumite oportunități, dar trebuie să își calibreze sistemul mai bine la realitățile europene contemporane.

 

Contribuția mea a fost axată în special pe 4 elemente: Uniunea Europeană, România, alegeri și PSD. Am încercat să aduc o perspectivã a următorilor ani, culminând cu 2024, anul ‘super bowl politic românesc’, cu alegeri locale, naționale, europene și prezidențiale.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

Evolution of meta-concepts through the lens of the 2021 crisis

Although the current crisis forces us to be very pragmatic in order to survive, it is important to refer to several great contemporary projects. It is crucial to adapt everything to reality to prevent nostalgia from the past or hallucinations of the future.

 

If we refer to the European level, it is interesting to follow the evolution of five meta-concepts: deepening European integration, European sovereignty, global multilateralism, greening and digitalisation.

 

However, everything must be analysed through the lens of some major events of 2021: the pandemic crisis and vaccination; the economic crisis and the recovery plan, and the change in societal culture. The virtual environment is no longer something marginal, it becomes a fundamental space. It is the marker by which we organize our lives now and this gives fantastic possibilities for development not only in times of crisis.

 

We thus reach the main subjects to follow in 2021 such as: EU Health Union for a better coordination mechanism with member countries, anti-vaccine movements, the generic question how the crisis bill will be paid, Conference of Future of Europe, suggested to redefine the EU project. 

 

Next year we need to have more accurate answers to approaches about taxation (also digital tax), the French-German relationship, especially in terms of industrial reality, for example the Gaia X project; transatlantic relations; our relationship with Africa, the link with the UK, the supply chain back to Europe and the defence policy.

 

To make the equation even more complicated, two fundamental variables will be introduced: elections in Germany (September 2021) and elections in France (spring 2022).

 

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: ‘’Evoluția proiectelor europene prin prisma crizelor din 2021’’

Astãzi, 8 decembrie 2020, am încercat sã prezint subiectele politice ale anului 2021 prin intermediul unei articol publicat în Ziarul Financiar.

 

----

 

Deși situaţia actuală ne obligă să fim foarte pragmatici pentru a supraviețui, e important să ne raportăm la marile proiecte contemporane. Este crucial  să contextualizãm totul pentru a preveni nostalgia după trecut sau halucinațiile viitorului.

 

Dacă ne raportăm la nivel european, este interesant de urmărit evoluția a 5 meta-proiecte: aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană, multilateralismul global, ecologizarea și digitalizarea.

 

Evoluţia trece prin filtrele anului 2021, si mã refer aici atât la  criza pandemică și campania de vaccinare; la preconizata crizã economică și planul de redresare; dar mai ales la schimbarea culturii sociale. Mediu virtual nu mai este ceva marginal, devine spaţiul fundamental. Este reperul dupã care ne organizãm viaţa acum şi asta dã posibilitãţi fantastice de dezvoltare.

 

Principalele subiecte de urmărit în 2021 sunt Uniunea Europeanã a Sănătății, care implicã mecanismul de coordonare cu țările membre, mișcările anti-vaccin, întrebarea genericã despre cine va plăti factura crizei şi chiar lansarea Conferinței despre Viitorului Europei, chematã sã redefineascã proiectul Uniunii Europene.

 

Anul viitor ne va aduce răspunsuri mai exacte la abordări despre fiscalitate (de asemenea despre impozitul digital), relația franco-germană, în special în ceea ce privește realitatea industrială, de exemplu proiectul Gaia X; relațiile transatlantice; poziţionarea faţã de  Africa, bilaterala dintre UE şi Marea Britanie, rețeaua de aprovizionare pentru Europa, şi chiar politica de apărare.

 

Pentru ca ecuația să fie și mai complicată, introducem încă de acum două variabile fundamentale: alegerile din Germania (septembrie 2021) și cele din Franța (primăvara anului 2022).

 

Fãrã a apela la slogane, criza poate aduce oportunitãţi interesante pentru România. Ca țară membră a Uniunii Europene, România poate să își joace rolul mult mai pronunțat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în agenda publică contemporană. Pare puţin surprinzãtor, dar nu existã încã o comunicare a  țării noastre pe subiecte precum multilateralismul global sau suveranitatea europeană. Normal, ceva adaptat la anul 2020, nu documente seci din anii ’90.

 

Dan LUCA / Bruxelles

ULB. Erasmus. Brussels EU Bubble. Curs Virtual.

Pentru al 4-lea an consecutiv, am interacționat astăzi cu studenții Erasmus de la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB).

 

Dacă în anii precedenți sălile de curs erau locul acestor discuții, criza pandemicã ne-a obligat să avem abordarea de curs virtual, atât de comună în aceste zile.

 

Chiar și așa, studenţii au fost deosebit de interesați de ‘Brussels EU Bubble’, subiectul pe care îl prezint acum în 13 universități europene.

 

Dan LUCA/ Bruxelles

The pandemic inspires a Global Political Movement

 

The pandemic crisis continues and we are excited about any news of a life-saving vaccine. We also have enjoyments from the European context: promises that we will have a European budget for the period 2021-2027, and that a Brexit trade agreement will be reached. Even the US elections bring hope for global normalcy.

 

Of course, the impact of the pandemic crisis will have a huge effect on 2021 and I do not want to go into the economic crisis now, but I want to analyse a political phenomenon that is already showing its fangs.

 

There are strong messages that are opposing the way the authorities manage the crisis. Not everyone is happy that they are isolated at home, that they are forced to wear a face mask or that they are blocked from visiting their family and friends.

 

Recently, the German chancellor said that "populists who question the seriousness of the crisis are putting people's lives in danger." But the leader of the French left, Jean-Luc Mélenchon, is already launching his candidacy for the presidency of France in 2022, with messages such as: "When everything is bad and it seems like a dark night for many people who do not find their purpose in this society, it is necessary to turn on a light. The German far right, AfD, is protesting virulently, with 40,000 people in the streets, "calling on Putin and Trump to liberate the country." After the unexpected success with the Brexit procedure, Nigel Farage even launches an anti-lockdown party. European liberals are trying to position themselves with a message along the lines of "Covid-19 measures must not jeopardise democracy, the rule of law or fundamental rights".

 

There are two political extremes that paradoxically have a point of interest. Far right and far left. With totally contradictory doctrines, they come to a similar conclusion, going as far as a common approach to tackling the corona crisis. The "narrative of dictatorial governments and the world conspiracy" catches some, finding that we already have a bud of "global liberation movement." With a little bit of well-coordinated fake news, a phenomenon like the protest against the Vietnam War of the '70s can be quickly reached.

 

Politicians are race entrepreneurs and they will feel the pulse of the electorate. At the level of EU member states, some parties will quickly convert to a single "anti-corona management" message, and in other countries even new parties will appear, with charismatic leaders.

 

I do not think that there will be a majority of such political movements, but they will certainly have an impact on the European political landscape. I am referring in particular to the elections in Germany in September 2021, but also to those in France in the spring of 2022.

 

If the budgets for 2021 were made like an interception of previous years, surely those of 2022 will twist unexpectedly. Societal priorities will impose massive reforms on politicians in the allocation of public funds to sectors such as health, education or defence.

 

We live in exceptional times, and the difficult part is just beginning…

 

Dan LUCA / Brussels

Pandemia inspirã o mișcare politică mondială

Criza pandemică continuă și ne entuziasmãm de orice veste care preconizează un vaccin salvator. Mai avem și bucurii de context politic european: promisiuni că vom avea un buget european pentru perioada 2021-2027, că se va ajunge la un acord comercial de Brexit. Chiar și alegerile americane aduc speranța unei normalități globale.

 

Desigur, impactul crizei pandemice va avea un efect enorm asupra anului 2021 și nu vreau să intru acum în dosarul crizei economice, ci doresc să analizez un fenomen politic care își arată deja colții.

  

Există puternice mesaje care sunt împotriva modului în care autoritățile gestionează criza. Nu toți sunt încântați că sunt izolați în casă, că sunt obligaţi să poarte masca pe față sau că sunt blocați să-și viziteze familia sau prietenii.

 

Recent, cancelarul german a spus că ‘’populiștii care pun la îndoială gravitatea crizei pun viața oamenilor în pericol’’. Însă liderul stângii din Franța, Jean-Luc Mélenchon, își lansează deja candidatura la Președinția Franței din 2022, cu un mesaj de genul: „Când totul este rău și pare o noapte întunecată pentru mulți oameni care nu își găsesc rostul în această societate, este necesar să aprinzi o lumină”. Extrema dreaptã germană, AfD,  protestează virulent, cu 40.000 de oameni în stradă, ‘’chemându-i pe Putin și Trump să elibereze țara’’. După succesul neașteptat cu procedura de Brexit, Nigel Farage lansează chiar un partid anti-lockdown. Liberalii europeni încearcă să se poziționeze printr-un mesaj pe linia ‘’măsurile Covid-19 nu trebuie să pună în pericol democrația’’.

 

Există două extreme politice care au, paradoxal, un punct de interes. Extrema dreaptã şi extrema stângã. Cu doctrine total în contradicție, ajung la concluzii asemãnãtoare, mergând până la o abordare comună asupra abordãrii crizei corona. Narativa ‘’guvernelor dictatoriale și a conspirației mondiale’’ prinde la unii, constatând cã avem deja un mugur de ‘’mișcare globală de eliberare’’. Cu un pic de fake news bine coordonat, se poate ajunge rapid la un fenomen de genul protestului împotriva războiului din Vietnam din anii ‘70.

 

Politicienii sunt antreprenori de rasã și vor simți pulsul electoratului. La nivelul țărilor membre UE, unele partide se vor converti rapid spre un mesaj unic ‘’anti-gestionare corona’’, iar în alte țări vor apărea chiar partide noi, cu lideri carismatici.

Nu cred că vor fi o majoritate astfel de mișcări politice, dar cu siguranță vor avea un impact în peisajul politic european. Mă refer în special la alegerile din Germania din septembrie 2021, dar și la cele din Franța din primăvara lui 2022.

 

Dacă bugetele pentru anul 2021 au fost făcute precum o interţie a precedentenţilor ani, cu siguranță că cele din 2022 se va torsiona neașteptat. Prioritățile societale vor impune politicienilor reforme masive în alocarea fondurilor publice sectoarelor precum sănătate, educație sau apărare.

 

Trăim timpuri excepționale, iar partea complexă de abia acum începe…

 

Dan LUCA / Bruxelles