Vroiam să scriu câte ceva despre turismul românesc de câteva luni bune. Articolul din EurActiv – “Turismul românesc - între potenţialul local şi şansa fondurilor europene” m-a motivat să îmi exprim opinia acum.
Încă suntem rupţi de realitatea ofertelor, de a prezenta ceva “uşor” şi adaptat “împachetărilor turistice” specifice secolului al XXI-lea. Nu vreau să intru în polemici politice, scopul acestui mesaj fiind acela de a creiona două posibile abordări.
1. Pachetul de 500 euro
Celor din Bruxelles le place să călătorească, au bani, dar nimeni nu îi cheltuieşte pe tâmpenii sau pe oferte exagerate. Chiar şi cei cu salarii de peste 5.000 euro pe lună nu vor “accepta” să plătească 300 euro pe un bilet de avion până la Bucureşti. Trebuie gândită o ofertă de genul “pachetului de week end pentru două persoane”: avion joi noaptea, cazare la hotel pentru 3 nopţi, program vineri şi sâmbătă, întoarcerea duminică în jurul orelor 11. Pot să existe avioane care pleacă direct spre Timişoara, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Constanţa, Tulcea şi chiar Bucureşti. Important este să fie un preţ decent pentru întreg pachetul, să zicem 500 euro pentru două persoane. Se poate realiza aşa ceva? Putem să avem o politică naţională pe această ofertă turistică? Putem subvenţiona astfel de iniţiative? Fodurile europene pot debloca situaţia?
2. Implicarea diasporei în marketing-ul turistic
Acum câţiva ani am fost în Turcia şi am rămas plăcut surprins de calitatea serviciilor şi de preţul incredibil al “pachetului turistic”. Succesul constă şi în implicarea diasporei din Europa în popularizarea ofertelor. Concret, un turc stă în Germania sau Franţa din octombrie până în martie. Lucrează pentru o companie de turism din acea ţară şi promovează ofertele pentru sezonul care urmează. În martie el se întoarce cu primii clienţi în Turcia şi lucrează ca şi chelner, recepţionist sau chiar manager. Încă nu observ o astfel de abordare în România. Normal că noi găsim scuze, că sezonul nu e aşa de lung, că infrastructura de la noi e la pamânt. Problema cu sezonul lung e puţin relativă. Cine vine în România nu doreşte numai să stea la soare pe temperaturi de 35 de grade, ci vrea să descopere România. Nu asta dorim şi noi?
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 22 aprilie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu