Handbalul
este sportul de echipă cu cele mai bune rezultate pentru România: 4 Cupe
Mondiale câştigate la masculin, 1961, 1964, 1970 şi 1974, însă din 1997 încoace
am avut doar două prezenţe la turneele finale (2009 şi 2011). Interesul pentru
handbal a scăzut constant după 1990, iar publicul - marea masă - devine
receptiv doar atunci când se întâmplă cu adevărat ceva. Am înţeles că doar
300.000 din aproximativ 6.000.000
de români care iubesc handbalul sunt şi activi.
“Conform
unui studiu SNA, în jur de 27-30 la sută din populaţia României (n.r. populaţie
peste 15 ani) spune că îi place handbalul. Sunt oameni care se uită cu plăcere,
practică sau citesc despre handbal. Astăzi avem însă 2-3 la sută din populaţia
totală care vine la handbal. Asta înseamnă că avem latentă un sfert din
populaţia României. Dacă îi dau handbal de calitate, dacă vin cu mesaje
relevante, dacă vin cu evenimente relevante, oamenii sunt gata să se întoarcă
la handbal. De aceea, misiunea FRH este să retrezească pasiunea oamenilor
pentru handbal, să reînvie disciplina în sufletul românilor şi să se ridice la
aşteptările lor. Oamenii nu sunt implicaţi, dar au aşteptări foarte mari. În
handbal avem şapte titluri de campioni mondiali, trei la feminin, patru ori la
masculin, astfel că lumea se aşteaptă să fim undeva sus. Gimnastica, handbalul
trebuie să livreze”, explica responsabilul de marketing al Federaţiei Române de
Handbal.
Tot
dânsul este cel care povestea ce s-a întâmplat la Piteşti, la calificările
naţionale U21 – “La primul meci am ajuns mai târziu şi nu reuşeam să intru din
cauza oamenilor, care se urcaseră pe coşurile de gunoi să urmărească de la
înălţime. N-a contat foarte mult sala şi condiţiile”.
Belgia
este un exemplu de promovare a handbalului, pentru mişcare, Suedia este un
exemplu reuşit de schemă de susţinere financiară a acestui sport - 50% aport
din partea autorităţilor locale, Guvern, iar 50% este vorba de privat,
sponsorizări, parteneriate.
Există o
capacitate de finanţare a handbalului, s-a văzut acum câteva zile în Qatar,
un stat cu 278.000 de qatari şi 1,5 milioane de expaţi. Este vorba despre prima
ţară noneuropeană care ajunge în faza finală a competiţiei. Trecând de
naţionalitate, retribuţiile sunt destul de atractive - sumele
vehiculate pentru "candidaţii" unui loc în naţionala Qatar: 100.000
de euro prima pentru meci câştigat şi 1.500.000 de dolari pentru titlul
mondial!
“Odată
ce ai intrat pe teren, mingea ajunge la tine şi va trebui să ajungi la poartă
pentru că altfel eşti taxat imediat cu joc pasiv”, explica foarte frumos marketerul
cum vede el jocul de handbal şi crede că principiul se verifică şi în viaţa
celor ce iubesc acest sport.
Unde
vreau să ajung? Investiţia în sport este necesară, tineretul aşteaptă oferta
pentru a se implica activ. Aici aş accentua şi importanţa difuzării meciurilor pe
posturi cu audienţă pentru creşterea atractivităţii handbalului.
Nu trebuie
neapărat să ajungi în top, dacă vizezi mişcarea şi sănătatea. Performanţa cere însă
investiţie!
Dan LUCA
/ Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu