Excelentă cooperarea cu prof. Mihaela Luţaş pe tema adoptării monedei euro în România. Astăzi am publicat un material împreună în Ziarul Financiar.
---
Extinderea zonei euro este un
subiect de actualitate, dar nu toate țările europene văd acest proces la fel.
România ar trebui să facă din adoptarea monedei euro un obiectiv strategic care
să susţină creșterea și dezvoltarea economică durabilă şi stabilă.
La mai mult de șase decenii de la
constituirea sa, spațiul comunitar
parcurge, în perioada actuală, o nouă etapă marcată de riscuri și
incertitudi generate de situația geo-politică și economică. Efectele pandemiei
de Covid-19, ale schimbărilor climatice generatoare de fenomene extreme, ale
conflictului militar de la granițã, ale procesului de înlocuire treptată a
surselor de energie convențională cu cele regenerabile au scos la iveala o
serie de vulnerabilități sistemice cărora Uniunea Europeanã trebuie să le facă
față și care îi diminuează competitivitatea în plan global.
Inflația ridicată și creșterea costului creditării pun
presiune, în mod diferit, atât pe zona euro cât și pe statele membre ale
Uniunii Europene aflate în afara acesteia. Moneda comună și cadrul legal și
instituțional comun fac din zona euro un spațiu economic și politic mai puțin
expus riscurilor și permit atingerea unui grad de stabilitate si a unui
standard de viață mai ridicat decât cel al statelor membre care nu fac parte
din aceasta.
Pentru România, membră a Uniunii Europene în ultimii 16
ani, adoptarea monedei comune și a face
parte din zona euro este o chestiune de timp, deoarece toate statele membre, cu
excepția Danemarcei, sunt teoretic obligate să adere mai devreme sau mai târziu
la uniunea monetară. Este un proces complex, care presupune parcurgerea mai
multor etape.
Deocamdată, datorită conjuncturii economice globale și
regionale, România nu îndeplinește criteriile de aderare, dar trebuie remarcat
faptul că de-a lungul timpului au fost perioade în care a îndeplinit, simultan,
mai multe din aceste criterii. Crizele suprapuse au deteriorat funcționarea
mecansimelor economice, peste tot în lume, iar indicatorii de stabilitate (a
prețurilor, fiscal-bugetară, a cursului de schimb și desigur monetară) au
depășit cu mult, în toate statele membre ale Uniunii și, desigur, și în
România, limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Faptul că Bulgaria și Croația, state care, la fel ca
România, au statutul de stat membru cu derogare de la adoptarea monedei euro au
intrat in MRS 2 și vor adopta moneda comună cel mai probabil in 2023 (Croația)
și 2024 (Bulgaria) ar putea reprezenta un stimulent pentru a re-așeza acest
obiectiv în cadrul priorităților legate de definirea interesului național. E
însă nevoie de voință politică și de o strângere a tuturor stakeholderilor,
politicieni, tehnocrați și societate civilă, în jurul unui proiect comun.
E de asemenea nevoie de o mai
bună comunicare a importanței și conținutului acestui proiect. Un sondaj din
aprilie 2022, realizat de la nivelul Uniunii Europene relevă faptul că mai
puțin de jumătate din populația României cunoaște și se consideră informată de
costurile și beneficiile aderării la zona euro, România fiind pe ultimul loc în
rândul statelor din afara zonei euro din această perspectivă.
Eforturile făcute de către Banca
Națională a României și de Banca Centrală Europeană si celelate instituții
europene trebuiesc acompaniate de mesaje ale clasei politice, societății civile
și organismelor profesionale legate de
importanța acestui proiect.
Pentru a intra în zona euro, România ar trebui să
demonstreze că piața sa este compatibilă cu structurile Pieței Interne, prin
convergență reală, cât și prin îndeplinirea indicatorilor de convergență nominală.
Este evident că, pentru România, ca și în cazul tuturor
celorlalți membri ai zonei euro, adoptarea monedei comune generează atât costuri, cât și beneficii.
Printre costuri se numără pierderea controlului asupra politicii monetare
naționale, inclusiv a capacității acesteia de a stimula creșterea economică
prin utilizarea unor instrumente monetare specifice. Beneficiile sunt o
creștere a stabilitatății economice și, implicit, sociale, mai puține riscuri
legate de cursul de schimb, mai multă
transparență pe piață și capacitatea sporită de a atrage investiții ca parte a
unei uniuni economice, monetare și politice stabile.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu