Iniţiativã românească în comunicarea europeană

Cred că partidele politice europene pot realmente îmbunătăţi comunicarea europeană, mult mai mult decât instituţiile europene. Rezultatul mediocru al Stângii la recentele alegeri pentru Parlamentul European, dar şi apatia tot mai mare a cetăţenilor legată de participarea la alegerile europene, m-au motivat în căutarea de idei noi, în care dimensiunea politică este inclusă.

Împreună cu colegii de la PSD Bruxelles am lansat întâlniri bilaterale cu socialiştii şi democraţii din Bruxelles, încă din luna iulie 2009. Am ascultat opiniile şi informaţiile colegilor vis-a-vis de rezultatele alegerilor, din punctul lor (naţional) de vedere şi am analizat potenţialul existent. Ca o consecinţă naturală a acestor dezbateri şi schimburi de idei, pe 10 septembrie 2009 am lansat „Manifestul 2014 – pentru o Europă Progresistă”.

Am precizat atunci că cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai clar platformele politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate mai bună să-şi exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta Europeană, într-o manieră din ce în ce mai democratică.

Aşa cum Uniunea Europeană, ca sistem funcţional, se confruntă cu o necesitate declarată a îmbunătăţirii mecanismelor eficiente (şi democratice) de selecţie şi "construire" a liderilor, la fel şi pentru Stânga politică europeană există o nevoie de îmbunătăţire, atât a strategiilor interne de coordonare inter-instituţională, cât şi de o "re-configurare" a discursului politic. Ca un exemplu clar de abordare a acestei reconfigurări, în discursul politic de Stânga (la nivel de template psihologic) nu trebuie să mai existe elemente de natură să activeze simbolurile opuse Stângii, cu efecte istorice în mentalul colectiv european (şi naţional). Din acest punct de vedere, o structură de discurs insuficient pregătită reprezintă un potenţial de natură să sprijine şi mai mult contra-candidaţii, chiar dacă proiectul politic în sine este unul mult mai dezirabil, mult mai apropiat de interesul colectiv al oamenilor. Prin simplu fapt că oamenii nu ajung să proceseze mesajul corect, întregul proiect politic poate să sufere eşec.

Faptul că nu a existat în campania electorală recent încheiată un contra-candidat pentru Preşedenţia Comisiei Europene e îngrijorător, din punct de vedere ideologic şi demoralizant, din punct de vedere al cetăţenilor care erau aşteptaţi să meargă la vot "pentru Europa". Credibilitatea forţelor politice de stânga a scăzut dramatic mai ales în momentul în care liderii de Stânga europeni au recunoscut la nivel oficial că "lupta e pierdută deja, nu avem de ce să ieşim cu un candidat". Acest tip de mesaj este unul dintre cele mai ne-constructive, dintre cele mai "distrugătoare" de interes pentru a merge la vot. Nu a fost o surpriză că electoratul european de Stânga a stat mai mult acasă în ziua alegerilor!

Avem nevoie de lideri europeni puternici (atât din punct de vedere politic, dar mai ales moral) pentru a construi credibilitate şi coerenţă. Stânga Europeană trebuie să continue să-şi demonstreze ideologia progresistă (însă ghidată de o etică solidă) şi să-şi stabilească un mecanism politic, nou şi îmbunătăţit, de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar, printr-o campanie internă, cu aproximativ trei ani înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Campania trebuie să se desfăşoare în toate cele 27 de state membre după un calendar comun convenit. Liderii aleşi democratic de către socialiştii europeni trebuie să fie anunţăţi cu cel putin trei luni înainte de alegerile europene, purtând apoi statutul de candidat pentru funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene.

Suntem conştienţi că acum este timpul ca liderii europeni să adopte o poziţie activă în această direcţie de îmbunătăţire a mecanismului intern şi de aceea am hotărât să prezentăm propunerea noastră celor doi lideri ai Stângii europene, Martin Schulz, Preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (eveniment organizat pe 6 octombrie 2009) şi Poul Nyrup Rasmussen, Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (întâlnirea din 14 octombrie 2009).

În această propunere de proiect politic, am fost inspiraţi, printre altele, de marele succes al lui Barack Obama, liderul progresist american: „Schimbarea nu va sosi dacă aşteptăm o altă persoană sau un alt timp. Noi suntem cei pe care-i aşteptăm. Noi suntem schimbarea pe care o căutăm”. Asta sperăm şi noi, ca la Congresul Socialiştilor Europeni din decembrie 2009 de la Praga să beneficiem cu toţii de o dezbatere vie, bazată pe realitatea europeană în care trăim şi nu pe şabloanele trecutului. Rezultatele se vor vedea în iunie 2014, cu siguranţă.

Dan LUCA / Bruxelles