Iulia MIHAIL – “Euroconsilieri 2003 – exemplu de bună practică”

La 5 ani de existenţă, blogul “Casei Europei” grupează peste 1.000 de mesaje postate. Pentru a marca această dublă aniversare şi pentru a da mai multă informaţie celor peste 60.000 de cititori, doresc să dau vizibilitate unor idei formulate de experţii în domeniul afacerilor europene din Bruxelles. Concret, am invitat o serie de prieteni în a scrie scurte articole pe tema “UE. România. Evoluţie”. Menţionez că materialele se publică sub semnătura autorilor.

----

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.19 din 2 aprilie 2003 (OUG 19/2003) se stabilea organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare. Astfel aveam:

Art. 1. -
(1) În cadrul Ministerului Integrării Europene se organizează Corpul consilierilor de integrare, în coordonarea directă a ministrului integrării europene, cu atribuţii în domeniul realizării programelor şi reformelor necesare în procesul pregătirii aderării României la Uniunea Europeană.
(2) Corpul consilierilor de integrare prevăzut la alin. (1) se organizează în limita unui număr total de 500 de posturi.
Art. 2. -
(1) În Corpul consilierilor de integrare pot fi încadraţi specialişti în afaceri europene care au absolvit universităţi de prestigiu din ţară şi/sau din străinătate, cu experienţă şi specializări postuniversitare şi/sau titlu ştiinţific de doctor, cu diplome echivalate în condiţiile legii, în domeniile care fac obiectul procesului de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană, specifice ministerului în care se organizează colectivul.
(2) Încadrarea specialiştilor se realizează pe bază de concurs sau examen, în condiţiile legii, de către Ministerul Integrării Europene, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului şi cu participarea ministerului interesat.
(3) Repartizarea numărului de consilieri de integrare pe ministere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Integrării Europene.
(4) Consilierii de integrare îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul unor colective organizate pe lângă miniştri. Atribuţiile consilierilor de integrare se stabilesc prin ordin comun al ministrului integrării europene şi ministrului pe lângă care sunt repartizaţi.

Exemple de bună practică: Proiectul Consilieri pentru Afaceri Europene la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică – ANCS (Departamentul pentru cercetare al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - MECTS)

În conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr.19 din 2 aprilie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Corpului consilierilor de integrare, departamentul de cercetare din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (actualul ANCS) a solicitat Ministerului Integrării Europene alocarea a 12 posturi consilieri pentru integrare europeană (departamentul pentru educaţie a solicitat la rândul lui 10 posturi). În perioada 2003-2006 au fost organizate concursurile pentru ocuparea posturilor conform prevederilor din Ordonanţă. Având în vedere că în respectiva perioadă se afla în negociere, pentru aderare, capitolul 17 din documentul de poziţie, numit “Cercetare”, consilierii pentru integrare europeană trebuiau să aibă expertiză în domeniile acoperite de Programele Cadru pentru Cercetare ale Uniunii Europene: ICT, nanotehnologii şi procese de fabricaţie, protecţia mediului, sănătate, ştiinţe socio-economice, ştiinţe socio-umaniste, economie, drept, transport, nuclearistică, energie, cercetare de frontieră. Din 2003, inclusiv actualmente, în conformitate cu legislaţia în vigoare, euro-consilierii au fost direct subordonaţi şi au raportat secretarului de stat pentru cercetare; dar, pentru armonizarea activităţilor ce au loc la nivel naţional, european, internaţional şi al organismelor internaţionale pentru cercetare, consilierii s-au aflat în coordonarea directorului pentru afaceri europene şi cooperare internaţională.

Alături de funcţionarii publici, consilierii pentru afaceri europene au participat şi participă la cursuri de formare plătite de ANCS şi reprezintă România în Comitetele de Program sau în alte grupuri de lucru ale Comisiei Europene.

Din 2003, 6 consilieri pentru afaceri europene au fost experţi naţionali detaşaţi la Comisia Europeană pentru o perioadă de 4 ani şi un consilier pentru afaceri europene a fost stagiar la Parlament pentru o perioadă de 3 luni. De fiecare dată ANCS a susţinut propunerile de candidatură şi a făcut efortul financiar şi uman pentru asigurarea stagiilor la Comisia Europeană. Actualmente 2 consilieri pentru afaceri europene, foşti experţi naţionali detaşaţi şi actualmente personal contractual la Comisia Europeană, au contractele de muncă suspendate în conformitate cu legislaţia în vigoare, astfel încât, dacă nu reuşesc să devină personal permanent al Comisiei Europene se pot întoarce la ANCS pe acelaşi post.

De remarcat este faptul că în permanenţă ANCS menţine contactul cu personalul său aflat la Comisia Europeană indiferent dacă sunt funcţionari publici, consilieri pentru afaceri europene sau cercetători din institute de cercetare sau din universităţi. De aici derivă un alt exemplu de bună practică: reprezentarea ANCS la Bruxelles prin Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană – ROSTeu.

Iulia Mihail