Perspective pentru 2015

Din punct de vedere european...

Anul 2015 este oficial “Anul european al dezvoltării”, dar din punct de vedere politic, apropierea de alegerile programate în Marea Britanie (luna mai) vor intensifica tensiunile legate de raportarea Regatului Unit cu Uniunea Europeană şi chiar apartenenţa Londrei la Uniunea Europeană.

Dacă anul 2014 a fost anul alegerilor noilor feţe din cadrul instituţiilor europene, anul 2015 trebuie să fie un an de acţiune. Va fi crucial modul de abordare al crizelor, că e vorba de Rusia, de somaj, migraţie, Statul Islamic, sau luările de poziţie în domeniul energiei. Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre viitorul instituţiilor europene.

Noua Comisie Europeană va lansa mecanismul de reindustrializare a UE, concomitent cu digitalizarea. Este de notorietate proiectul beatificat deja de către cancelarul Merkel, revoluţia industrială 4.0. Analiştii sesizează o consolidare indirectă a puterii Germaniei în UE, iar criza actuală din zona euro nu face decât să întărească această situație. Franţa e tot mai tăcută, de unde şi senzaţia că între cele două fondatoare ale UE s-ar putea crea o prăpastie.

Din punct de vedere românesc...

Prezenţa în cadrul Uniunii Europene, precum şi parteneriatele pe care le are România, cu  NATO sau parteneriatul strategic cu SUA, vor impune o poziţionare foarte clară, luând în calcul atât oportunităţile, cât şi pericolul. Trebuie să subliniez de asemenea din nou importanţa unei comunicări mai coerente, ca ţară, inclusiv la Bruxelles, profitând mai mult de “aurul albastru” al României din capitala UE, românii din Bruxelles-ul european. Reprezentarea României în structura covârşitoare a instituţiilor şi conglomeratul organizaţiilor care fac lobby trebuie intensificată, mai ales în perspectiva preşedenţiei UE în a doua jumătate a anului 2019.

Să nu uităm de rolul pe care îl poate avea România în aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Acordul de asociere a Republicii Moldova cu UE odată semnat, permite Chișinăului să îşi depună în a doua jumătate a anului 2015 cererea de aderare. În urma alegerilor din noiembrie, liderii europeni au declarat că Moldova va rămâne un partener de încredere cu care vor coopera pentru obţinerea tuturor beneficiilor Acordului de Asociere în interesul tuturor cetăţenilor.  

Din punct de vedere clujean...

La anul oraşul meu natal va deţine titulatura de Capitală Europeană a Tineretului. Manifestările academice, culturale, sportive şi artistice vor creşte exponenţial. Aceeaşi creştere va fi reflectată evident asupra cifrelor care ilustrează poziţionarea economică a Clujului şi a regiunii - statisticile se fac din ce în ce mai mult raportat la regiune, mico-regiune, oraş.

Totul în speranţa transformării în realitate a unui vis mai vechi - titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

Dan LUCA / Bruxelles