Normal cã la
sfârșit de iulie fie suntem în vacanţã (99% dintre noi),
fie ne gândim la vacanţã (eu cu siguranţã),
dar parcã nu e rãu sã anticipãm evenimentele politice ale toamnei europene.
Negocierile prilejuite de Brexit vor continua sau mai bine zis vor începe cu adevãrat.
Echipa britanicã are nevoie de un cantonament de varã (la mare – Venus? și apoi
la munte – Mãrișel?) pentru a intra în formã. Pânã acum, doar cu prezenţa
la stadion, nu se câștigã puncte cu Barnier
team.
Profitând de Brexit
sau nu, discursul președintelui Comisie Europene Juncker despre Starea Uniunii
trezește mare interes. Dupã "încãlizirea" cu cele 5 scenarii din martie 2017, 13 septembrie este data perfectã pentru a prezenta
de fapt al 6-lea scenariu. Desigur aceastã concluzie este emergenţa faimoaselor dezbateri cu cetãţenii organizate pe platoul continental.
Nu înţeleg
de ce atâta tango polic, Uniunea Europeanã și liderii sãi sunt determinaţi
sã treacã la o Europã cu mai multe viteze, de fapt douã, eurozona și ceilalţi. Probabil cã deja la Summit-ul din decembrie 2017 vom
avea confirmarea și foia de parcus pentru reforma instituţiilor
europene. Apreciez dinamica romaneascã pe acest palier, dar ceea ce citim pe pagina BNR cum cã "anul 2019 este menţinut de către
autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice" mi se pare cam
nerealist.
Toamna
europeanã ne mai oferã alegerile federale din Germania, în care actualul cancelar va schimba cel mai probabil partenerul de coaliţie,
lãsând social-democraţii lui Martin
Schulz în opoziţie.
Mult mai
asteptat e subiectul Franţa, deși dupã
alegerea lui Macron ca președinte lucrurile pãreau sã intre într-o rutinã plãcutã.
Protestele
și grevele sunt asteptate în special datoritã reformei legii muncii. Este de fapt momentul când stanga radicalã, bine coagulatã
în primavarã în jurul candidatului Jean-Luc Mélenchon va mobiliza mișcãri
ample. De urmãrit în special opinia studenţilor
francezi, suporteri declaraţi ai liderului de
Stânga.
Catalunia pare
determinatã sã își obţinã independenţa,
iar referendumul din 1 octombrie 2017 stârnește deja reacţii
virulente la Madrid. O eventualã declaraţie
de independenţã poate duce la lansarea proceselor asemãnãtoare în
Scoţia, sau chiar în Flandra.
Sã nu uitãm de
prietenii bulgari, care pregãtesc preluarea Președinţiei
UE la sfârșitul acestui an. Ca și pentru România este o oportunitate pentru Bulgaria de a se afirma ca
un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca
forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în
condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de
idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu