Astãzi, 9 decembrie 2019, revin cu
mare plãcere în paginile
Ziarului Financiar.
--------------
Dupã nebunia electoralã a anului
european 2019, putem sã vizualizãm acum mai bine direcţia de acţiune
pentru urmãtorii 5 ani. O posibilã recesiune economicã poate arunca însã
UE într-o nouã crizã, dar sã sperãm cã suntem mai bine pregãtiţi instituţional
decât în 2008.
″Green Deal″ – noul copil teribil la
nivel european – va avea efectul scontat doar dacã vom avea o abordare
integratã cu politica industrialã, trecutã printr-o discuţie realistã despre
cine achitã facturile tranzitiei energetice la nivel european. Aceastã “afacere
verde” va avea însã un efect enorm dacã UE va reuşi sã aplice standardelor de
mediu produselor provenite din China. Ceva de genul ″trasabilitatea
energeticã şi comerţ″...
Africa oferã un test de
geopoliticã noii Comisii Europene. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de
a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere
mondialã. Africa este continentul care aşteaptã o apropiere de Europa,
dar nu în cadrul unei politici de Dezvoltare, ci prin lansarea unui adevãrat
Plan Marshall pentru Africa, aşa cum recent au menţionat unii politicieni.
Apãrarea
Europeanã se construiește în special pe reactivarea parteneriatui
franco-german, așa de bine creionat politic prin recentul Tratat de la Aachen.
Patriotismul european va
converge prin eticheta "Produs în UE", mai ales când ne vom referi la
producţia europeanã a sistemelor de securitate. Printr-o coordonare pe
continentul african, UE poate redeveni un jucator mai important în securitatea
și economia africanã. Sã nu uitãm trecutul colonial al unor ţãri europene,
dar și concurenţa actualã cu SUA și China.
Marea Britanie
se depãrteazã pe zi ce trece de UE, dar puţini observã apropierea strategicã de
Statele Unite. Brexitul este de fapt o trecere a Marii Britanii din tabãra
europeanã în cea transatlanticã. Statele Unite şi Marea
Britanie (împreunã cu fostele teritorii din imperiul britanic) devin
împreunã prima putere mondialã economicã, dar şi militarã, pentru
urmãtorii 20 de ani.
Construcţia europeanã,
începutã doar în anii ’50, are rezultate bune. Proiectul îndraznet al
reunificãrii europene pornit în 1989 a fost
încununat de succes. Pierderea teritoriului britanic nu poate sã bucure, iar
pentru a face faţã cu succes globalizãrii extinderea UE trebuie sã
continue spre Balcanii de Vest si, de ce nu, spre Est dacã
se poate. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde
influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere
mondialã.
În martie
2019, preşedintele francez propunea ca în 2020 sã se organizeze o
Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic
european. Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare
propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind deja alocatã comisarei
Dubravka Suica responsabilitatea în a dezvolta subiectul.
Deşi mulţi
criticã structura europeanã, privitã la scarã globalã UE este campioana
multilateralismului democratic. Parlament, monedã
comunã, decizie politicã… sunt doar câteva din rezultatele care fac geloase
ASEAN, MERCOSUR sau Uniunea Africanã. Generaţia noastrã a participat la
democratizarea continentului european. Poate nu este rãu ca generaţia copiilor
nostri sã discute despre guvernarea globalã, iar UE sã fie catalizatorul acestui
proces evolutiv.
Dan
LUCA lucrează în Bruxelles de 22 de ani ca şi expert în afaceri europene. Este
Senior Director la EURACTIV Media şi anul acesta a lansat la Londra cartea
″Mapping the influencers in EU Policies”.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu