Despre lideri respectați în editorialul meu de astăzi din Făclia.
---
Ne pasă de ţara noastră, chiar
mai mult decât credem. Ne interesează ce imagine are România, oriunde ne-am
afla. Nu suntem indiferenţi la criticile adresate nouă, românilor, şi urmărim
cu mare interes performanţele liderilor aleşi pentru a conduce destinele
plaiurilor mioritice. Nimeni nu este deasupra societății, indiferent cât de
notorii cred unii că sunt.
Racordarea unei ţări de 20
milioane de locuitori la Uniunea Europeană este mai mult decât o salată de
cuvinte, reprezintă un lucru foarte complex, greu de realizat. Nu trebuie
blamată o persoană anume, un partid politic şi nici măcar instituţiile statului
pentru nerealizarea perfectă a acestui obiectiv. Deşi pare paradoxal,
“procedura macro” de relaţionare naţional-european este în mare majoritate un
algoritm tehnic, necesitând expertize multiple în anumite sectoare specifice
(legislaţie, finanţe, social, etc). Repet, voinţa politică este
importantă, dar trebuie sprijinită de o putenică componentă tehnică.
Fără îndoială există la
nivelul României o problemă de resursă umană alocată, de finanţare a acestui
sistem de „calibrare fină a României la Uniunea Europeană”. Este clar că inerţia sistemică
nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea
Europeană. Reușita în gândire e greu de estimat și prezis. Trebuie intervenit
însă rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate. Ţesutul
românesc actual nu poate produce rezultate performante în actuala stare de
fapt.
Peste
100.000 de oameni sunt implicaţi la nivelul Bruxelles-ului european în dinamica
europeană, sprijiniţi de alte 700.000 în capitalele ţărilor membre. Avem în medie 100 de
evenimente pe zi în Bruxelles pe teme legate de viitorul Uniunii Europene. Ca
ţară membră a UE nu îţi poţi permite să pierzi nici una dintre aceste
dezbateri. Fiecare întâlnire naşte iniţiative, calibrate pe interesul
participanţilor, rezultă noi reguli şi proceduri, noi alianţe şi actori,
legislaţie.
România în prezent “joacă” în
această piesă europeană, dar este oscilantă, imprevizibilă şi nesustenabilă.
Vrem, nu vrem, dar peste 75% din legislaţia aplicată în România îşi are
originea la Bruxelles. Această legislaţie nu priveşte în mod necesar securitatea
naţională, politica externă sau apărarea. Este vorba despre consumator şi
pieţe, despre calitatea aerului, gestionarea apei şi despre mâncare.
Unde
găsim români care să ajute România în UE? Ce pregătire trebuie să aibă un
expert naţional în afaceri europene? Este un paradox, avem în România peste 25
de mastere în domeniul studiilor
europene, iar 95% din absolvenţi nu îşi găsesc de lucru relaţionat cu diploma
obţinută.
Nu pot să nu atrag atenţia şi
asupra celor care ne reprezintă politic în structurile europene, în special
eurodeputaţii. Sunteţi primii chemaţi să integraţi România în Uniunea
Europeană, dar nu printr-un mesaj de cele mai multe ori populist sau chiar anti-european. Ceea
ce ziceţi în legislativul european, vă rog să prezentaţi nedenaturat şi la
televiziunea naţională când este cazul. Nu există două sisteme România şi UE, e
doar unul dedicat României europene. Sunteţi misionari în a educa poporul
român să se implice european şi eventual să aibă o opinie asupra chestiilor
tehnice, pe care sunteţi solicitaţi să le dezbateţi în forul european. Erodarea
vorbelor europene face misiune mult mai greu de îndeplinit, dar tacticizarea
Europei are nevoie de noi toți, inclusiv de românii aleși.
Cred în capacitatea poporului
român de a gândi şi acţiona european! Sã vedem ce va urma...
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu