Despre dezvoltarea Clujului din punct de vedere european în editorialul meu de astăzi din Făclia.
--
În 1996 organizasem la Cluj o
conferință internațională și foloseam pentru prima dată termenul de Euro-Cluj.
Era un mesaj despre un oraș cu potențial european, dar ținut într-o matrice administrativ-politicã
naționalistă. În 2002, prin intermediul unui studiu al Casei Europei, spuneam
răspicat că municipiul Cluj-Napoca, în contextual aderãrii României la UE, are
o oportunitate de dezvoltare regională dacă utilizează universitățile orașului
ca forță de tranctiune pentru dezvoltarea economică a urbei.
Scopul acestui editorial nu
este însă de a analiză trecutul, ci de a privi spre viitor. Acum, la ceas
electoral, e bine să identificãm perspectivele orașului spre orizontul anului
2040. Normal, următorii 4 ani sunt importanţi, dar să încercăm şi un exercițiu de imaginație pe
termen lung.
Dezvoltarea unui oraș în 2040
implică o abordare holistică, îmbinând tehnologia cu durabilitatea și
considerând nevoile în schimbare ale populației. Să ne referim la un subiect
drag, dar puțin înțeles cu adevărat, mă refer la tehnologie și inovație. În
2040, cel mai probabil Internetul lucrurilor ar putea fi omniprezent, permițând
colectarea și analiza datelor pentru a îmbunătăți serviciile urbane. De
asemenea, inteligența artificială ar putea juca un rol important în gestionarea
traficului, siguranța publică și alte aspecte ale vieții urbane.
Referindu-ne acum la
mobilitate, transportul ar putea fi mult mai eficient și durabil. Vehiculele
autonome ar putea fi comune, reducând accidentele și congestia. Mobilitatea
electrică și infrastructură pentru biciclete ar putea fi mult mai răspândite.
Transportul public ar putea fi mai rapid și mai accesibil, bazat pe sisteme
inteligente care optimizează rutele în timp real. Orașele ar putea fi mult mai
concentrate pe sustenabilitate, cu surse de energie regenerabilă (cum ar fi
solare sau eoliene) ca norme. Clădirile ar putea fi proiectate pentru eficiența
energetică.
În orașul anului 2040, accesul
la asistență medicală de calitate ar putea fi mai bun, iar tehnologiile
medicale avansate ar putea permite monitorizarea sănătății în timp real.
Proiectarea urbană ar putea încuraja activitatea fizică, cu mai multe parcuri
și spații pentru sport.
În economia Clujului
viitorului, munca la distanță ar putea fi mult mai comună, iar automatizarea ar
putea schimba modul în care oamenii își câștigă existența. Educația și formarea
profesională ar trebui să se adapteze pentru a pregăti oamenii pentru noile
tipuri de locuri de muncă.
Anul 2040 pare un subiect
detașat de realitatea cotidiană, dar poate e interesant de abordat, măcar la
Cluj unde există un public interest în mod real de soluții pe termen mediu şi
lung.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu