Spaţiul Public European în România

Aşa cum menţionam încă de anul trecut instituţiile europene vor pune un mare accent pe comunicarea cu cetăţenii pentru a pregăti alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009.

Uniunea Europeana dispune de o capacitate uluitoare de a lansa “mărci” pe care încearcă apoi să le explice. European Public Sphere a intrat de câţiva ani în vocabularul comunitar, iar recent au apărut două noi idei: dezvoltarea unei reţele de European Public Spaces - Spaţii Publice Europene - şi Pilot Information Networks (PINs) – Reţelele pilot de informare pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre politicienii europeni şi naţionali precum şi comunicarea cu ceilalţi formatori de opinie.

Dacă ne referim la spaţiile publice europene, Comisia Europeană ne explică: “proiectul debutează la Casele Europei din Tallinn, Dublin şi Madrid. Faza pilot a acestor spaţii publice europene va atrage un public nou şi va genera o nouă imagine vizuală – una care este, de asemenea, mai orientată către generaţia tânără”.

Mă ocup de implementarea conceptului de Casă a Europei în România încă din 1995. Casa Europei la Cluj funcţionează ca entitate juridică încă din anul 1996. M-am inspirat în acest exerciţiu de localizarea europeanului pe structura locală din experienţa colegilor din Montpellier (Franţa). Desigur nu avem la Cluj aceeaşi activitate ca în Franţa, dar potenţial există. La mai bine de 10 ani de la înfiinţare, „Casa Europei“ reprezintă la Cluj un adevărat izvor de idei care se pot pune în aplicare.

Dacă analizăm însă termenul de „Casă a Europei“, în Franţa descoperim că acestea sunt asociaţii locale, care activează cu sprijinul Comisiei Europene şi acordul autorităţilor publice (beneficiind de subvenţii). Chiar dacă insituţiile locale clujene adoră conceptul de „Casă a Europei“, nu există încă pârghiile de finanţare consistentă pentru o deschiderea activităţilor către publicul larg.

Comisia Europeană doreşte să pună în valoare Casele Europei în capitalele statelor membre, dar eu nu cred ca este suficient. Trebuie să se pună în aplicare un mecanism ca astfel de entitati sa existe şi în alte oraşe europene, chiar dacă nu sunt capitale. E nevoie de astfel de entităţi mai mult în provincie decât în capitală.

Dan LUCA / Bruxelles