Media – de la “informare” la “trăire”

Recent am citit câteva cărţi, articole şi eseuri despre evoluţia presei. Este foarte interesant de urmărit inserţia ”noului” în acest sector şi care au fost efectele asupra “comunicării”.

Acum 400 de ani apărea primul ziar “Relation”, în Strasbourg, în 1605, publicat de Johann Carolus. Apariţia radioului şi a televiziunii a fost un factor de îngrijorare pentru ziare, acestea temându-se că vor pierde teren. S-a dovedit însă că această apariţie a sporit calitatea ziarelor.

În 1994 apare primul ziar “on-line”, Electronic Telegraph. În anul 1997, au apărut ordinatoarele de buzunar, iar în curând va fi posibilă consultarea instantanee a informaţiilor în locuri dintre cele mai diverse. Acest lucru ar trebui să favorizeze apariţia unor noi practici de comunicare, aşa-zis nomade, dar şi a unor noi tipuri de relaţii sociale. În opinia specialiştilor, în următorii 5 ani internetul va deveni sursa principală de ştiri, în dauna televiziunii şi a presei scrise.

În prezent tinerii nu mai citesc ziare, sau cel puţin nu cele “tipărite”. Generaţia tânără asimilează rapid noua tehnologie. Apare tot mai des expresia: “Tinerii nu folosesc noile media, ci le trăiesc”.

Web 2.0 înseamnă mai mult decât o serie de tehnologii, este un nou mod de gândire. “Efectul YouTube”, alături de “efectul CNN”, a schimbat modul în care privim lumea prin ochii media. În Corea de Sud o publicaţie este realizată integral de către cetăţeni şi jurnalişti amatori (26.000 de cetăţeni reporteri şi 2 milioane de cititori zilnic). Putem vorbi clar de apariţia fenomenului “citizen journalism”.

Miniaturizarea continuă a componentelor, antrenează reducerea dimensiunii terminalelor, crescându-le capacitatea de portabilitate. Pe de altă parte, au fost implementate tot mai multe reţele reemitoare, la care te poţi conecta fără fir, ceea ce reprezintă mobilitate.

Recent, importante grupuri de presă din Europa s-au reunit la Viena pentru a studia posibile răspunsuri la dezvoltările presei contemporane. La European Newspaper Congress, discuţiile despre integrarea online cu offline, au ocupat un loc important. Christoph Keese, redactor-sef al cotidianului german Die Welt a făcut apologia Internetului. Studiul de caz pe acest ziar este edificator pentru modul în care o publicaţie a reuşit să se dezvolte simultan şi unitar în mediul online şi offline. După ce a prezentat unele studii realizate de Gartner şi Eurostat pe tema publicităţii online, Keese a prezis că, în jurul lui 2015, publicaţiile pe Internet vor avea profit din publicitate în aceeaşi măsură în care au ziarele tipărite astăzi. „Ziarele tipărite nu mor, ci prosperă”, a tras concluzia Keese. Varianta online a ridicat noi provocări, principala fiind optimizarea conţinutului în aşa fel încât textele să fie mai bine captate de Google. Keese a precizat că în jur de 50% dintre vizitatori vin din Google, restul vizitând site-ul direct. „Google News ne face reclamă gratis printre celelalte titluri de limba germană, preluându-ne articolele”, a spus Keese.

Wolfgang Luenenbuerger, Şeful Departamentului Social Media de la Edelman Europe, preciza: “Mass media nu mai este afacerea oamenilor de PR. Micro-audienţele şi micro-temele sunt ceea ce contează acum.” Tim McMahon, de la Universitatea din New York, adauga: “De când cu Internetul, nu mai trăim într-o lume liniară. Oamenii de PR sunt experţii de relaţionare, nu mai sunt cei care controlează sistemul. Social media este oportunitatea pentru cei din PR să prezinte mesajul natural şi autentic, ca de la inimă.”

Trăim într-o perioadă în care resursele intangibile (cunoştinţele) câştigă din ce în ce mai mult teren. Cunoaşterea în sine nu este suficientă dacă ea nu este şi răspândită, dacă nu devine un „bun” al tuturor. Pentru ca o societate să poată progresa este necesar ca întreaga gamă de cunoştinţe să fie valorificată în plan social. În acest scop, comunicaţiile reprezintă mijloacele prin care se realizează şi se fructifică, în orice domeniu, cunoaşterea.

Dan LUCA / Bruxelles