Trec anii şi azi împlinesc 40 de ani. Le-am explicat parinţilor mei cã nu mai pot pretinde cã sunt tineri când au un “copil” de 40 de ani.
Parcã acum sãrbãtoream cei 30 de ani printr-o cina-surprizã aranjatã de soţia mea într-un restaurant chinezesc din Bruxelles sau 20 de ani printr-un chef clasic la vremea sa, într-o salã de lecturã din Campusul Haşdeu din Cluj.
Nu îmi plac festivitãţile pompoase şi mã bucur cã ziua mea cade anul acesta într-o sâmbatã, mult mai uşor sa fiu alãturi de cei dragi.
Sunt de aproape 15 ani în Belgia şi nu îmi pare rãu de alegerea fãcutã. Am o familie splendidã, cu 3 copii româno-olandezo-belgieni sub 7 ani care nu te lasã sã te plictiseşti nici o clipã...
O casã în Flandra, la buza Bruxelles-ului, pe care o achitãm în rate de 8 ani deja şi care în 12 ani e a noastrã...
Şi lucrãm de dimineaţa pâna searã, dar nu ne plângem...
Mã simt mâdru cu titlul de doctor în afaceri europene, care îmi da o flexibilitate sã abordez atât proiectele practice, ca dezvoltator de business în Bruxelles-ul european, dar şi sã mã mulez constant pe palierul academic. Interesantã evoluţie dupã ce deveneam în toamna lui 1993 membru al Asociaţiei Studenţilor Europeni din Cluj, fãrã sã îmi imaginez vreo clipã cã aceastã mişcare îmi va influenţa puternic cariera şi viaţa.
Ce îmi doresc la 40 de ani? Sãnãtate mie şi familiei! Puţin noroc, restul e detaliu...
Vã doresc sã fiţi cu toţii fericiţi!
Dan LUCA / Dilbeek – Flandra – Belgia
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu