Pornind de la materialul publicat de Elisabeta Stănciulescu în Cariere, vreau sã-mi prezint şi eu opinia despre studiile univesitare. Cred cã meritã sã ne gândim în permanenţa la a învãţa mai mult, formal sau informal, dacã avem ambiţia sã fim la cote înalte în domeniul în care activãm.
Este important însã să avem o strategie personalã pentru a „creşte” şi din punct de vedere al educaţiei formale, sã nu lasãm totul la latitudinea experienţei profesionale (educaţie informalã). Dacã am urmat o „licenţa” e bine sã ne gândim şi la un master, iar dacã existã ambiţia, de ce nu şi un doctorat apoi.
O diplomă de „doctor” îţi dă în plus, pe lângă o funcţie mai înaltă din punct de vedere ierarhic, posibilitatea să predai în universităţi. Pentru mine este o exeperienţă extraordinară să mă pot întâlni cu tineri studenţi de la universităţi din Bucureşti, Bruxelles sau Gorizia, cărora să le împărtăşesc din cunoştinţele mele.
Şi sã nu uitãm ceva, când eşti tânăr ai putere de a studia într-o formã academicã cu multã uşurinţã. Dacã aveţi planuri de şcoalã doctoralã, încercaţi sã o finalizaţi pânã la 35 de ani.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 16 ianuarie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu