Puteţi
citi într-un material recent pe care l-am scris pentru PR
Romania, cum a ajuns competiţia o formă de comunicare.
................
Cred că există o prea mare
anchilozare în şabloanele clasice ale comunicării, lăsând prea puţin spaţiu
creativităţii. Nu vreau să mă refer aici la “bucuria de a comunica digital”, ci
voi atinge o latură de multe ori uitată, cea a lansării unor competiţii
deschise, care mediatizează direct şi indirect subiectul proiectului.
În toamna anului 2004, „Casa
Europei” Cluj-Napoca a decis aprofundarea studiului publicat în 2003 despre
„Impactul extinderii Uniunii Europene asupra Clujului”, şi extinderea sa
printr-o analiză amplă, care şi-a propus să prezinte situaţia la zi a Clujului
din punct de vedere european. Pe lângă metodele de cercetare clasice, am lansat atunci un concurs de
eseuri adresat cetăţenilor Clujului, menit să aducă în atenţie ideile inovatoare
care să ajute oraşul să devină mai vizibil din punct de vedere european. S-au
primit un număr de 22 de eseuri, iar juriul care le-a evaluat a fost format din
personalităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj, de la Parlamentul European,
Comitetul Regiunilor, Misiunea României pe lângă UE (Bruxelles), Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Local şi
Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Cluj-Napoca, sectorul privat, academic,
neguvernamental şi mass-media.
Eseurile primite au reprezentat pilonul principal al
proiectului “Starea naţiunii: Cluj-Bruxelles”, ce prezenta vocea societăţii
civile. Pe podium a ajuns lucrarea propusă de Emil Pop, referent la Oficiul de
Proiecte Universitare al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,
locul al doilea a fost ocupat de Adina Ungur, studentă la Facultatea de Litere
a Universităţii „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca,
redactor la Revista „Atheneum” a Comunităţii Române din Canada. Premiul cel mare a ajuns la
George Cârstocea, pe atunci în vârstă de 17 ani, elev al liceului „Gheorghe
Şincai” Cluj-Napoca.
Şi ca să demonstreze că ambiţia şi implicarea te duc departe, recent am
descoperit că George a ajuns student în California.
Contactat, el ne-a povestit ce a însemnat acel concurs: “Am scris despre Cluj, în mod explicit, ca despre
un produs de vândut turiştilor. În liceu, încă mă gândeam că s-ar putea să am o
cariera în PR sau publicitate, iar eseul l-am scris din acelaşi punct de vedere
relativ naiv, dar entuziasmat. Eram un puşti de liceu, animat de o doză relativ
mare de teribilism, şi încântat de ideea că aş putea scrie ceva cât de cât
convingător pentru un public mai mare. Eseul respectiv mi-a dat şansa să mă joc
un pic cu ideea de a scrie pentru un anumit segment de public, şi se pare că
intuiţia mea de la momentul respectiv, a dat roade”.
De vreo 5 ani predau cursuri despre mecanismul capitalei europene, cu accent pe sectorul privat şi pe “conectarea“ acestuia la instituţiile comunitare. Pe lângă subiectele generale tratate, precum: Sfera publică şi Uniunea Europeană, Identitatea şi valorile europene, Politica de comunicare a UE, Grupurile de interese din lumea afacerilor europene, “Structurile mondiale” în afacerile europene, Peisajul media al UE, a fost o plăcută surpriză interacţia cu studenţii de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (în special cei de la Facultatea de Studii Europene), cu prilejul prezentării pe care am avut-o pe temă “Cum să găsim un job la Bruxelles?”.
Cu această ocazie am lansat participanţilor un concurs de eseuri pentru a identifica împreună posibilităţile de evoluţie pentru UE şi România. Premiile în bani au ajuns în total pentru cei de pe podium la 300 de euro. E mult, e puţin, pentru a recompensa interesul unui student? Eu zic că nu neapărat acesta este beneficiul implicării, ci experienţa pe care o dobândeşti lucrând la un alt nivel, şi contribuţia pe care o au acest gen de participări la CV-ul tânărului. Cea mai bună lucrare, trimisă de Ana Vlad, am publicat-o pe blogul “Casei Europei”, în seria de materiale pe care le-am primit pe aceeaşi temă de la specialişti în domeniu din Bruxelles.
Ce înseamnă însă un astfel de concurs pentru tânărul participant? Câştigătoarea premiului întâi, Ana Vlad, îmi scria – “Din postura unei studente la Facultatea de Studii Europene, un asemenea subiect nu poate duce, în primă fază, decât la o singură reacţie: inevitabilul blocaj mintal ce a survenit din dorinţa de a exprima cât mai multe, cu o viteză cât mai mare, fapt ce a şi revigorat vechi probleme: cum să exprim un subiect atât de complex cât mai simplu, cât mai pe scurt, de unde să încep, cum să încep etc. Dar amintindu-mi stilul prezentării şi maniera în care a fost lansată provocarea, blocajul a dispărut şi informaţiile importante s-au concretizat într-o structură a eseului ce a reflectat atât personalitatea autorului, cât şi poziţia sa faţă de subiectul pus în discuţie”.
De vreo 5 ani predau cursuri despre mecanismul capitalei europene, cu accent pe sectorul privat şi pe “conectarea“ acestuia la instituţiile comunitare. Pe lângă subiectele generale tratate, precum: Sfera publică şi Uniunea Europeană, Identitatea şi valorile europene, Politica de comunicare a UE, Grupurile de interese din lumea afacerilor europene, “Structurile mondiale” în afacerile europene, Peisajul media al UE, a fost o plăcută surpriză interacţia cu studenţii de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (în special cei de la Facultatea de Studii Europene), cu prilejul prezentării pe care am avut-o pe temă “Cum să găsim un job la Bruxelles?”.
Cu această ocazie am lansat participanţilor un concurs de eseuri pentru a identifica împreună posibilităţile de evoluţie pentru UE şi România. Premiile în bani au ajuns în total pentru cei de pe podium la 300 de euro. E mult, e puţin, pentru a recompensa interesul unui student? Eu zic că nu neapărat acesta este beneficiul implicării, ci experienţa pe care o dobândeşti lucrând la un alt nivel, şi contribuţia pe care o au acest gen de participări la CV-ul tânărului. Cea mai bună lucrare, trimisă de Ana Vlad, am publicat-o pe blogul “Casei Europei”, în seria de materiale pe care le-am primit pe aceeaşi temă de la specialişti în domeniu din Bruxelles.
Ce înseamnă însă un astfel de concurs pentru tânărul participant? Câştigătoarea premiului întâi, Ana Vlad, îmi scria – “Din postura unei studente la Facultatea de Studii Europene, un asemenea subiect nu poate duce, în primă fază, decât la o singură reacţie: inevitabilul blocaj mintal ce a survenit din dorinţa de a exprima cât mai multe, cu o viteză cât mai mare, fapt ce a şi revigorat vechi probleme: cum să exprim un subiect atât de complex cât mai simplu, cât mai pe scurt, de unde să încep, cum să încep etc. Dar amintindu-mi stilul prezentării şi maniera în care a fost lansată provocarea, blocajul a dispărut şi informaţiile importante s-au concretizat într-o structură a eseului ce a reflectat atât personalitatea autorului, cât şi poziţia sa faţă de subiectul pus în discuţie”.
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu